Page 37 - 1897-07
P. 37
ItitcHuci, Mnitiitniiutt, „Bazetr iese în M-care iii.
1
ii fm m u Abonameme pentru Austro-Dngaria:
Braşov, piaţa, mur# JSf?, 30.
Pe un an 12 11.. pe şese luni
Sorisori Hsfiaiaoat® oa se 6 fl. t pe trei luni 3 fl.
primase. — Manueoripie km s* N-rii de Dumlneod 2 II. pe an.
î#teUno4. Pentru România si străinătate:
IK3EHATE sa arimeso la Adinl-
nlstraţliine tn Braşov ţi ia uz- Pe un an 40 franol, pe şdne
sxăiărele Birouri do iMiunolurl: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
În Viena: M. Buku, Htinrtch N-rii do Dumineci 8 franol.
Bthauk. Rudolf Mont, A. Ovptltks Se prenumără la tâte oficiale
Haohfolgor; Anton Oppelîk, J. poştale din întru şi din utarâ
Bannebcr, în Budaposta : A. T. ţi la dd. colectori.
doldbergcrg, XcksUin Bemat; In AMnameutiu pentru Btasor
Bnouroaci: Agenci Bavat, Sno- administ,raţiunea, piaţa mare,
our8aie de Boom ani u; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bnifc: Karoiyt <£ Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Imsrţlunllor: o senă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
K&nnond pe 0 eoldnâ 6 01. ui Cu dusul în casă: Pe un an
KOcr. timona pontra o pnbli- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oaro. Publicări mai dese după 3 fl. Un osemplar 6 cr. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aeriă 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 151. Braşov, Joi 10 (22) Iulie 1897.
*
„Neîmpăcaţii" se ’mpacă. Acum stau lucrurile altfel. De-o tor comitete în Dobrogea, silise aoum doi compromis şi e de părere, oa Cehii să mo-
parte Banffy cu ai sei, de altă parte ani autorităţile române să intervie on ener biliseze, oa să fiă gata în momentul de
Sunt doue septemânî de când, corifeii oposiţiei, s’au convins, că gia, De când ou lovitura de Stat împotriva cisiv.
vorbind despre obstrucţiune şi des nu-i de glumă; şi că neînţelegerile lui Alexandru de Battemberg, Bulgaria a
pre guvernul unguresc, am cjis: se pot Iparge în capul liberalismului fost, tot-deuna, un obiect de seriâsă neli
Nu mai are înţeles, ca Banffy domnitor. nişte pentru regatul României, oare, graţie RSsboiu ori compromis?
se stea în fruntea guvernului, ddcă Lucru curios, că acea oposiţiă înţelepoiunei Regelui Carol şi patriotismu Conferenţa partidei guvernului. — Negocierile cu
nu-şî va ţine angajamentele luate estremă maghiară, care întotdbuna lui persânelor marcante ale tuturor parti oposiţia.
faţă cu Viena în cestiunea pactului... a combătut dualismul, acum de-o- delor politioe, a înţeles tot-dâuna să-şi în- Acţiunea lui Banffy în contra obstruo-
Persistăm deci în părerea ndstră, că dată stă pe loc şi se îngrozesce şi deplinâsoă menirea de a fi un element de ţiunei s’a îuoeput în mod destul de blăjin.
vor face multă gălăgie şi unii şi numai la idea, că prin atitudinea ei paoe şi de ordine în Orient; pe când Bul Ea a fost anunţată îu conferenţa partidei
alţii, în momentul înse, când vor fi s’ar putb în totă seriositatea com garia prin nechibzuinţa politicei sale in liberale de Luni sâra» Au luat parte la
în adever periclitate interesele pac promite acest dualism. terne şi esterne, oum şi prin intrigile vio aoâstă conferenţă toţi membrii partidei gu
tului economic dualist, şi Banffy se lente ale partidelor sale, a silit adesea Ro vernului, oarl se aflau îu Pesta ; au fost de
va îmblâneji în ce privesce §. 16 şi Unde rămâne îngâmfarea cu care mânia să opună stavile împietărei agitaţii faţă şi notabilităţi, ca Tisza Kaiman şi Szeil,
oposiţia estremă va pune botul pe aceştî pretinşi independenţi tracteză lor bulgare pe teritoriul românesc. Dâoă Iuliu Audrassy eto.
labe. în tot-deuna raporturile cu Austria? lucrurile vor lua de aoum înainte o turnură Ministrul-preşedinte a luat cuvântul
Ceea ce am prevecjut s’a împli Acum ei au pus pe unul din mai bună, schimbarea aoâsta va fi ou bu- şi a spus celor întruniţi, oă are de gând a.
nit. In momentul în care scriem, n’a- sînul lor în şedinţa de erî a came ouriă salutată în Bucuresol. Dâr opinia pu faoe propunerea în oameră, oa durata
vem scire despre desnodămentul fi rei, să propună în totă forma gu blică românâsoă e îndreptăţită să nu oon- şedinţelor să se prelungâscă cu o oră,
nal al tractărilor pentru încheierea vernului compromisul. Şi au mers mai sidere încă visita Prinţului Bulgariei oa o
adecă până la 3 ore d. am. (Strigări: pănă
unui compromis între guvern şi opo- departe chiar de cât vorbitorul de garanţiă suficientă**. la 4!) A vorbit apoi de situaţia parlamen
siţie. D6r e mai mult ca probabil, alaltăerî al partidei apponyiste, care tară, a (fi > oă înorederea ce au dovedit’o
8
că deja ac}î se va fini comedia. După a cerut retragerea lui Banffy, cjicend * alegătorii la alegerile trecute faţă ou par
cele ce s’au petrecut în şedinţa de erî că ei nicî acbsta retragere nu o cer, Deolaraţiunea, pe oare comisarul gu- tida liberală, îi impune aoesteia mari înda
a dietei, trebue se admitem, că gu ci numai să se retrimită § 16 la co vernial Nikoliol a făout’o în şedinţa de toriri, de-a păzi parlamentarismul şi consti
vernul se va învoi ca faimosul §. misiune. Sâmbătă a congresului naţional bisericesc tuţionalismul. Maşinăria parlamentară stag-
16, care a dat prilegiu la obstruc Interesant este, că dintre tbte al Şerbilor, oă adeoă este voinţa Maiestăţii j nâză, guvernul şi majoritatea sunt datori
ţiune, se fie retrimis la comisiune, partidele maghiare, singura care ţine Sale de-a se lua în desbatere înainte de
să ingrijâsoâ ca ârăşl să se pună în miş
âr în schimb oposiţiunea va înceta cu cu consecuenţă la ţinta ei, este nu tbte noul proiect de statut organic, — a pro care. Prelungirea duratei şedinţelor cu-o
tactica ei obstrucţionistă, şi ca do mai „partida poporală“ ; numai acesta dus mare amărîoiune între Sârbi. Pressa oră, o propune Banffy, oa să se dovedesoă
vadă despre sinceritatea hotărîrei ei, partidă nu voesce s’audâ de com sârbâsoă dă espresiune aoestei amărîoiunl
oă Sflopul partidei este numai de-a pune în
va primi prelungirea de-o 6ră a du promis, şi conducătorul ei contele într’un mod, oe nu mai lasă îndoâlă, că mişcare maşina parlamentară. Dâcă aoâstă
ratei şedinţelor propusă de ministrul- Zichy, să fi cţis: „acum trebue să Sârbii vor opune o resistenţă puternioă, âr
măsură n’ar duce la nici un resuitat, va fi
preşedinte. Astfel va fi împăcată bem paharul pănă la fund“, şi că nicî resultatul acesteia, după asigurările foilor datoria guvernului a afla mijlâoe, cari să
pentru un moment, şi capra şi varza; retragerea §-lui 16, nu-i va face să ce unguresol, va fi neapărat disolvarea con pâtă asigura în tâte împrejurările aotivi
u
06
br dieta va da gata votat, încă în deze în lupta de-a răsturna sistemul gresului. „Zastava din Neoplanta c}' de
tatea parlamentului. Banffy -orede însă, că
luna acesta, proiectul de lege privi actual de guvernare. esemplu : „Poporul a distins ou înorederea de-ocamdată nu este oportun a merge mai
tor la impositul pezahar. Banlly îşî Să sperăm în interesul tuturor sa numai pe bărbaţi vrednici de încredere, departe.
va putb împlini angajamentul faţă popbrelor acestui stat, că pbte to oarl numai având oele mai sigure garanţii
cu guvernul austriac, er dieta nu tuşi nu va reuşi compromisul cu se vor învoi a intra în disouţiunea statu Terminând, între aplausele mamelu-
va mai fi în pericul de a nu pute Banffy, şi că în cele din urmă to tului organic. Poporul a trimis la congres oilor, a cerut cuvântul Coloman Tisza, oa
se prelungescă nici măcar în mod tuşi oposiţia maghiară va declara astfel de bărbaţi, oarl nu vor oeda nici să dedare oă oonsimte întru tote cu oeea
provisoric pactul dualist, care se răsboiul acestui sistem de guvernare un fir de păr din drepturile poporului faţă oe a cjis ministrul-preşedinte — disoipulul
vede, îi zace aşa de mult la inimă. corupt şi asupritor. cu hierarohia şi cu guvernul statului**. Aoe- său. Tisza a mai arătat, oă îu tote statele
După cele petrecute, după ma eaşl fâiă, protestând în contra cuvintelor partidele liberale consideră de-o promblemă
a lor, oa să ia în apărare parlamentaris
rea înverşunare în contra guvernu introductive rostite în limba maghiară, prin
mul, ori de oâte-orl activitatea parlamen
lui, a fost surprinejetore chiar ati oare comisarul guvernial şi-a înoeput vor
tudinea conciliantă a oposiţiei în CiiONICA POLITICA. birea sa la deschiderea oongresului, cjice : tului este împedeoată.
şedinţa de erî. Adevărat că minis- — 9 (21) Iulie. „Noi Sârbii avem deputaţii noştri atât în Conferenţa a fost de scurtă durată.
trul-preşedinte Banffy a vorbit de „Kolnisohe Zeitung** într’o corespon camera din Budapesta, cât şi în cea din După înoheierea ei însă, membrii partidei
astă-dată cu mare precauţiune şi denţă din Buourescî scrie ou privire la Agram. Dela aceştia nu numai oă aştep s’au mai sfătuit multă vreme asupra situa
cruţare, şi numai cât nu s’a rugat raporturile dintre România şi Bulgaria: „Vi- tăm, dâr pretindem, oa să-şi ridice vooea ţiei, şi s’a vorbit mult şi de proiectatul oom-
de oposiţie, ca se nu-i ia în nume, sita prinţului Bulgariei în România n’are în contra vîrîrei limbei maghiare în oon- promis cu oposiţia.
de reu, că propune o prelungire ne importanţă intrenseoă, ci numai ca o con- gresui sârbeso**. — „Srpstvo , organul par *
u
00
însemnată a duratei şedinţelor. secinţă a înţelegerei între Busia şi Austro- tidei radioale, oe apare îu Verşeţ, cp , oă Am avut dreptate, oând în faţa grâz-
Ce-i o oră? Cât de puţin se Ungaria, înţelegere confirmată la întâlnirea deolaraţiumle oomisarului guvernului privi- nicelor ameninţări, oe şi-le făceau împru
pbte face câte-odată în acest inter împăraţilor în Petersburg. Fără acăstă în târe la desbaterea statutului unitar fac im mutat membrii oposiţiei şi mameluoii gu
val, într’o dietă, ca cea ungurâscă, ţelegere visita Frinţului Bulgariei, cunoscut posibilă continuarea congresului, oare pănă vernamentali, ni-am esprimat temerea nos-
u
unde fie-care vrea se strălucăscă cu ca adorator necondiţionat al Busiei, ar fi fost Marţi probabil că va fi închis. — „Branih tră, oă vitejia strămoşesoă a Arpadianilor
câte-o vorbire lungă cât cjiua de erî. cu neputinţă. Dooill cum sunt actualii gu cjioe: „Ordinele comisarului guvernial au moderni va preferi în oele din urmă un
De altă parte înse, cât de lung şi vernanţi ai Bulgariei, tot-dâuna, când e produs mare mişcare şi iritaţiă între depu compromis negustoresc unei lupte prâs-
fatal pare acest timp de 60 de mi vorba de un sfat venit din Petersburg, ei taţi, deârece prin aoele ordine se face ou pete şi vesele de oavalerl, oare să ajungă
nute, când pbte cjece din ele ajung au înţeles, că nu e interesul actualei poli- totul îlusonâ aotivitatea oongresului. Con pănă la cuţite, oum era vorba prin foile
pentru a face posibil se se ia ho- tioe orientale a Rusiei — oara merge mamă gresul biserioeso mol-odată nu va suferi, unguresol.
târîrî cu urmări grave şi fatale pen în mână ou Austro-Ungaria ~~ oa Bulgaria ca să se inoepă desbaterea statului unitar, In adevăr, tomnai în ora a nn-spre-
tru desvoltarea ţerii şi a popbrelor să păstreze o atitudine puţin amicală raţă fără a li-se da garanţii suficiente** etc. rjeoea, oând tâte erau pregătite pentru „oel
ei. Câte proiecte de lege din ,cele ou regatul român oonsiderat ca avant-post mai vehement atao“, au înoeput şi unii
*
mai monstrubse şi nenorocite, aduse al paelnioei politioe a triplei alianţe. Ast şi alţii să mai lase din vitejiă şi să caute
anume cu scop de-a lovi în intere fel se 6splioă şi zelul ou care ofioiosele Dumineca trecută, deputatul ceh Dr. a afla o uşiţă, prin care să pâtă scăpa din
sele de viăţă ale popbrelor nema Bulgariei caută să înlăture acum bănuiala, Eduard Gregr, fratele răposatului conducă înouroătura, în oare s’au vîrît. In şedinţa
ghiare, nu au fost discutate şi vo oă ar fi esistat vre-odată pofte bulgaro- tor al Cehilor tmerl Iuliu Gregr, a vorbit de Luni a oamerei, pe când ministrul de
tate, pbte în mai puţin de-o oră! iredentiste de anexare a Dobrogei, pofte în Schlan în clubul oehio despre Situaţia finanoe Lukâcs fâoea gură mare şi ame
Ei, dbr atunci când mergea lu încurajate odiniâră prin articole aţîţătâre în Austria. Părerea lui este, oă guvernul ninţa, oă guvernul e hotărît să înfrângă
crul aşa ca pe şleau, nu era oposi- în „Mir.** Rămâne acum să se vadă ddeu Badeni nu va fi aşa de tare oa să se pâtă obstruoţiunea oposiţiei prin orl-ce măsuri,
ţiă, nu era respect pentru dreptate guvernul Stoilow va fi în stare sâ neutraliseze ţinâ faţă cu oposiţia unită germană, ma pe atunci ministrul-preşedinte Banffy prin
şi libertate la aceia, carî şedeau pe activitatea comitetelor de agitaţii bulgare întru ghiară şi oea dinafară de monarohiă; el anumiţi membri mai ou influinţâ ai par
băncile oposiţiei, deore-ce se tracta atât în cât aotualele asigurări de amiciţia mai crede, oă Germanii vor eşi viotorioşl tidei sale căuta, pe de laturi, a se înţelege
de Români şi de alte naţii, br nu ale Bulgariei faţă de România, să fiă demne ain lupta de ast&cjl şi vor ajunge ârăşl la ou oposiţia asupra afiârei modalităţilor pen
de cojocul maghiar. de oreejământ. Se soie, că activitatea aoes- oârină. De aoeea nu ’i se pare oonsult un tru un modus vivendi.