Page 38 - 1897-07
P. 38
W Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 151—1897
Augustin Pulszky s’a dus la Carol nici de 6 milione, Astăfil numărul munoi- Concert. Musica orăşenâsoă va oon certa duitură a fost mai puternică, âr cea de-a
Eotvos şi l’a întrebat, oum s’ar putâ faoe torilor aplicaţi la cultura sfeclelor şi la fa- Joi în 22 c. n, în grădina otelului „Pomul doua fârte slabă.
un compromis, oare să împace şi pe par brioele de zahar se pâte soooti la 200,000. verde .
u
— Drama din Brăila. D-şâra Olga V.,
tida guvernamentală şi pe oei din oposi- După datele oficiale, în anul 1895—96 fa-
din Brăila, întreţinea de mai mult timp
ţiâ. Eotvos şi-a esprimat atunoi părerea brioele de zahar de pe teritoriul ungar au
Scirî din România. relaţiunl de dragoste ou un domn Constan
de rău, oă raporturile au ajuns a fi atât produs 1,500.000 — 1,600.000 măjl metrice
de încordate între unii şi ceilalţi. Dâoă de zahar. Soootind 4 ohilograme de per- — Pentru inundaţi. La Anvers s’a tin Lupesou, originar din Iaşi. Părinţii fe
veţi faoe âre-oare concesiune cu privire la sonă, oonsumul anual în interiorul ţârei nu oonstituit un comitet din d-nii baron Osy, tei se opuneau din răsputeri la oăsătoria
§ 16, atunoi cred — tjise Eotvos, — că pâte fi mai mare de 720,000 măjl metrioe. G. Mendl, Arthur Morreu, I. van Putt, ¥e- tinerilor. In oele din urmă amorezatul plâoă
n’ar fi greu de-a faoe, ca noi să primim Subtragând acâstă sumă din oantitatea pro- gimont şi Landau, pentru a aduna fonduri la FooşanI, unde se însâră; totuşi rămă
prolungirea cu o oră a şedinţelor camerei. duoţiunei anuale, rămân 800,000 măjl me spre a veni în ajutorul viotimelor inunda sese în oorespondenţă ou d-şâra V. După
Nu dorim noi să omiteţl ou totul § 16,' trioe, cari nu se pot consuma în ţâră şi cari ţiilor din România. Asemenea, mai multe oât-va timp, Lupesou se divorţâză şi se re-
01 numai să-l redaţi oomisiunei justiţiare. trebueso să fi exportate. oase mari de oomeroiii din Londra, în le întâroe la Brăile, unde îşi reia veohile re-
gături comerciale ou ţâra nâstră, au des- laţiuni amorâse. Părinţii fetei, vă4end per
Resultatului acestei şi a altor con-
Ordonanţele de limbă şi posta. In sen ohis liste de subsoripţiuni. ţfiarele Le Ma- sistenţa ei, oonsimt în sfîrşit la oăsătoria.
versaţiunl de felul aoesteia atribue „Bud.
sul ordonanţelor de limbă ale guvernului Dumineoa trecută trebuia să aibă loo ou-
a
Hirl. , oă atât Banffy, cât şi Tisza Kal- tin şi La Mâtropole fao oăldurâse apeluri
austriao, ministrul de oomeroiu a dispus, nuuia. Mirele, oare sosise cu mumă-sa la
man au păşit într’un mod atât de oalm şi oătră oetâţenii din Anvers în favârea vio
ca tâte blanohetele la poştele din Boemia Brăila în acest scop, se făoea prea mult
oonoesiv în şedinţa de Luni, 19 Iulie a ca timelor inundaţiilor din România.
să se tipărâsoă în două limbi: germană şi aşteptat. Se trimete spre a-1 oăuta la otel;
merei, cerând prolungirea şedinţelor nu — La congresul de lepră. D. dr. Babeş,
cehă. Cele dintâih blanchete de felul aoesta se răspunde o’a pleoat de dâuă oeasurl.
mai ou o oră, cum a <jis Eotvos, âr nu ou direotorul institutului de baoteriologie, a
le-a primit posta dela Margarethenbad. Drept explicaţie familia miresei spune in
2 bre, cum în continuu ameninţau cei dela fost delegat oficial de guvernul român să vitaţilor, că în urma unei boli subite a
guvern. Copil ucigaşi. In Sasz (Ungaria) doi asiste la oongresul de lepră, oe se va ţine
mirelui, cununia se amână. Mirâsa rămâne
lee
Partida lui Kossuth încă se 4 ) oă copii, Ştefan Szarok de 12 ani şi Szilagy la Berlin.
desperată. A doua 4>» la ârele 5, plâcâ fără
e învoită a renunţa la obstruoţiune. Nu de 13 ani, au săvârşit un grâznio omor. — D. dr. G-h. Prooa a demisionat pe soirea nimănui de acasă, într’o roohe uşâră
mai puţină oonoesiune se aştâptă din par Ei au voit să pună mâna pe un cărucior
cjiua de 1 Iulie, din postul de şef al seo- şi ou pioiârele gâle în papuci, şi se duoe
l
tea guvernului şi pacea va fi gata. A ră de copii, ou care se juoa copilaşul de 2 / ţiunei de baoteriologie de la institutul de la Dunăre în apropierea basinului doouri-
2
mas, ca în şedinţa de eri, 20 Iulie, să se ani Ioan Rajek. Ei îi luară oăruţaşul şi,
anatomie patologică şi baoteriologie. lor, unde se arunoâ în apă. Ea a fost soâsă
continue tratările asupra compromisului, după oe băiatul înoepu să plângă, l’au lo
de nisce plutaşi, dâr... nebună. Doctorii
care dâoă va suocede, se va face din par vit aşa de tare peste cap, înoât a oăcjut la — Evloghie Ghiorggieff. Cetim în „Dra
dau puţină speranţă de scăpare.
tidei lui Kos8utli o propunere mijlocitâre pământ. După aceea îi deteră câte-va lo pelul". înmormântarea lui Evloghie Ghior-
de paoe în cameră. Partida guvernamen vituri ou ouţitul în gât şi în pântece şi, ghiefî se va faoe mâne. Intrâga avere a
tală oere în mod neoondiţionat, ca iniţiativa după ce miouţul n’a mai dat nici un semn acestui bogătaş, avere oare se 4' > oă Institutul Pavelian de fete din Beiuş.
oe
în privinţa acâsta să se facă din partea de viâţă, l’au sugrumat. Copiii uoigaşi as- trece de 20 miliâne, a fost lăsată minis A) Şcola civilă de fete.
oposiţiei. ounserâ apoi cadavrul în scorbura unui ar trului de tinance din Bulgaria. Evloghie
Instrucţiune pentru începutul anului
Aşa-dâr, după oum stau a<jl luorurile, bore, pe oare au astupat’o ou iârbă. Amân Ghiorghieff era membru al parlamentului
şcol. 1897-1898.
se vede, oă vitejii Arpadiani tot mai pre doi copiii, cari au pus unul vina pe cela bulgar.
fer un compromis negustoreso unui răs- lalt, au fost predaţi proouraturei. 1) înscrierile regulate în şoâla acâsta
— Congresul studenţilor se va ţinâ în
boih cavaleresc! oi vilă de fete anul şool. 1897/98 se vor
înjunghiat cu baioneta. La manevra anul acesta, după oum anunţă foile de din face în 6, 7, 8, 9 Septemvre; în 11 Sep-
regimentului marelui duce Mihail al Ru colo, la T.-Jiu. temvre vor fi esamene oorectâre şi de pri
siei nr. 26, din Strigoniu, ou ocasiunea — Cestiunea apei. Luni după amâ4î, mire ; în 12 va fi „invocarea spiritului
unui atac cu baioneta, un soldat a împins scrie „Drapelul", s’a ţinut la primăria Ca Sânt", în 13 oetirea legilor, aşe4area ele
— 9 (21) Iulie. atât de nefericit baioneta în pieptul so pitalei o şedinţă, în oare după âre-oarî dis- velor in clasă şi în 14 prelegerile regulate.
Producţiunea de zahar în Transilvania ţului său, oe-i sta în faţă ca contrar, în ouţii s’a luat hotărîrea ca: apa să se cap Elevele, oarl nu se vor presenta în 4i* ^
e a
şi Ungaria. După constatările ministrului oât acesta în câte-va minute îşi dete su teze şi să se aducă dela Bragadiru prin aoeste de înscriere, numai pe lângă cereri
unguresc de finanoe, Lukâcs, făcute în şe fletul, conduote subpământeştl. Studiul pentru ali timbrate şi bine motivate se vor primi ul
dinţa dela 19 Iulie a camerei deputaţilor, mentarea Bucuresoiului să se continue şi terior ou învoirea autorităţilor şool. su-
Dare pentru biciclete. Camera italiană
preţul zahărului, oe se produoe actualmente studiul să aibă de scop aducerea apei de periâre.
a votat unanim «filele treoute un proieot
pe teritoriul ungar, representă la au o va munte. Şi cu întocmirea proectelor şi su 2) Pe anul viitor şoolastio se vor des
de lege, prin care fiă-oare bicicletă este
lora de cel puţin 20 miliâne fior.; valârea pravegherea luorărilor să fiă însărcinat d-1 chide şi clasele III şi IY ale şcâlei oivil9,
supusă la o dare de 10 lire, âr dâoă bici
zahărului, oe se esporteză în afară de gra inginer Radu. In acest scop să i se plă- oonform ordinaţiunei din circularul Esoe-
cleta e întoomită pentru două persâne, la
niţele ţârei face oel puţin 10,700.000 fi., tâsoă 4 la sută din totalul costului oe vor lenţei Sale d-lui Mibail Pavel, Episcop gr.
o dare de 15 lire la an. Acest nou soifi
âr darea cătrâ stat a produoenţilor de za necesita lucrările oonduotelor subterane. oat. de Oradea-mare ou datul din 7 Iulie
de dare are să aduoă statului italian un
har faoe aproximativ 6 miliâne fi. la an. 1896 nr. 1524. Se însemnă, că elevele, cari
venit de 6 miliâne lire la au. — Ploile. De două 4^® ploile s’au
Mare avânt a luat în anii din urmă cu voesc să se înscrie pe clasa a IV civilă a
pornit din nou ca nisoe adeverate torente.
deosebire producţiunea sfeclelor de zahar. Aşa, Petrecere. Inteligenţa română din Ho- şcâlei acesteia, au a-şî înainta cererea direc-
Alaltâerl au fost la Sinaia şi în tâtă Mun
de esemplu, pe oând în anul 1889—90 au dao-lbânesol şi jur în vită la petreoerea de ţiunei cel mult pană în 15 August.
tenia adevărate torente de plâie. Sâmbătă
fost eămănate ou sfecle de zahar numai vară, oare se va aranja Duminecă, la 1 Aa- 3) Esamen coreotoriu pot depune ele
au o&4ut în judeţul Argeş atâtea ploi, oă
86,000 jugăre, pe atunoi în 189B—96, va gust st. n. 1897 în şcâla gr. or. din Hodao. vele, oarl au obţinut oalcull neîndestulitorl,
gîrlele Albâsca şi Valea-Satului s’en revăr
să 4i°ă cu 6 ani mai târcjiu, numărul ju- începutul la 4 âre p. m. Preţul întrărei: dela 1—3. Elevele, cari sunt îndrumate la
sat şi au inundat tâte oâmpiole. Aoeste
gărelor sămănate cu sfecle de zahar s’a ur de persână 1 fi., în familiă de persână 80 esamen ooreotoriu şi voeso a-1 şi depune,
cat la 184,000. Cantitatea sfeclelor produse or. SuprasolvirI se primesc ou mulţămitâ. gârle au rupt şosâua la comuna Gâlăşeştî sunt datâre a presenta recursul direoţiunei
şi mai multe poduri şi zăgazuri pentru
s’a urcat încă şi mai mult, fiind a se atri Venitul curat e destinat pentru ajutorarea pănă în 15 August.
apărarea şoselei.
bui acâsta desvoltărei modului de oultură şcolarilor săraol. D-nii partioipanţî sunt 4) Elevele, oarl doreso a învăţa pe
a sfadelor. In 189B—96 cantitatea sfeclelor avisaţl la provisia propriă cu de ale mân — Cutremur. Marţi diminâţa s’a sim oale privată, sunt datâre a se însorie de
produse a fost oam de 13 miliâne măjl cării. De ouartire şi beuturl bune se va ţit în Buouresol, la ârele 9*20, un outre- odată cu oele regalate la începutul anulai
metrice, pe când cu 6 ani înainte n’a fost îngriji comitetul. 0 mur, care a durat 2 secunde. Prima sgu- şoolastio. Esamenele private se fac ou finea
FOILETONUL „GAZ. TRANS." ăiocaneleta şi echinococus. In Iaşi în timp sâu să pun în aşternut la oopiil, care nu lăul. Lucioperca sandra. Sander Schill. Un
de 6 ani, am avut ooasiune mulţumită au somn. tura ou maţe cu tot să dogoresoe la foc
buna-voinţei d-lor DootorI L. Buss, luliano, Melcul de vie. Helix pomatia. Escar- şi să unge sâra în looul unde te dâre reu
Zoologia medicala a ţ&ranului român. defuncţilor* dootorl Tausig, Bizu şi ‘Cernea, got. Weinbergs-schneche. — Să sapă ârna din matismul (baba Ţiţa Minesou Slănic-Pra-
precum şi defunctul farmaoist Schtiller, să pământ oulbeol înfundaţi de prin locurile hova).
De Dr. N. Leon.
examinez 48 de tenii, din care 29 solium, unde cresc aluni şi să pun într’o âlă nouă. Mihalţul. Lola vulgaris. La lotte. Su-
(U r ma r e.) 15 medioc. şi 4 oisturî hidatioe (Eohinoco- Ola să lipesee oa aluat la gură, să dă în appe. Aalraupe. — Lapţii se pun într’uu
CLASA NEMATHELMINTILOR. ous), aprâpe tâte din spital dela ţărani; şi cuptor, după ce s’a scos pânea şi să lasă pahar bine aooperit şi să lasă la sâre pănă
cu tâte acestea e animalul despre oare ţă pănă a doua 4 * Culbecii astfel uscaţi să ce să prefao într’un fel de untură. Din
1
Limbricii. Ascaris lumbricoides. Lom-
ranul nu soie mai nimic. Tot ceea ce am pisâză şi să ia câte o lingură de masă de acâstă untură să pioură din când în când
bric intestinal. Spulwurm. — Pentru lim
aflat este oă: „panglioa arsă şi plămădită trei ori pe 4i într’un pahar cu apă rece, câte o picătură în oohiul omului, care pă-
brici să bea rînzişâră ou vin alb (Ion Vra
ou apă e bună s’o dai s’o bea altuia, oare pentru piatră la beşioă (judeţ. Botoşani ). timesoe de albâţă.
1
ciul din Poseştî) sâu ceai de cânepă, sâu
are panglică" !!! (vraciul din Poseştî).
urdă nesărată de diminâţă pe nemânoate. CLASA SCOICELOR (Lamelibranhiata). CLASA BATRACIENILOR.
CLASA PLATHELMINTILOR. CLASA CULBECILOR (gasteropode). Scoica de baltă. Anodonta. Anodonte. Brosca răiosă. Bufa vulgaris. Xraut-
Schwanen-Teuchmuschell şi Scoica de rîurî. ltrote. Prăjită de vie să pune la gât pentru
Gnlbaza. Distomum hepaticum. Douve Cnlbicî (Moldova) Melci (Muntenia).
Unio. Huitre. Malermuschel, — Dela am- gâioî (Iaşi). Tăâtă să pune cu partea sân
du foie, grande douve. Leberegel. — Bântue — Copiii, ca ei să-şi soâtă oârnele le
bel8 să pisezâ cochila mărunţel, să cerne gerândă la rană din înţepătură, păr sâu
eoe
oile din 4 în 4 eee an h oând pasc prin spune: „melci codobelol, scâte cârne boe- bine, să amestecă cu zahar roş şi să suflă dalao. Trei brâsoe răiâae să pun în raohiă!
loourl gălbăgiâse. Contra ei să dă rînză reştî, şi te du la Dunăre, şi bea apă tur
cu o ţavă în ochi la vite seu la om pen după-ce pier, rachiul să bea pentru friguri,
(ament) de nuo scuturat în nâptea de Is bure, şi te du la mare, şi bea apă tare".
tru albeţă. âr brâsoele să arunoă spunând: „din vânt
pas sâu oohl de sare arşi în foc pănă să Ei sunt de mai multe neamuri:
CLASA PEŞTILOR. au venit frigurile, în vânt să se ducă".
fao roşi (fără oa să se sfărme); apoi să Babiţe. Arion. Limace. Wcgschnecke. Dâoă te udă (urinezâ) pe corp brâsoa ră-
Peştele înghiţit de alt peşte, să arde,
pune puţină puoiâsă şi să dă la oi să o MeloI şărpeştî sâu vargaţl. Helex ne- iâsă să fao negei sâu rie. Să vindecă, dâoă
să pişâză şi să bea contra frigurilor. Şa-
lingă. moralis. Hain Sohnecke.
să înfăşâră looul bolnav ou ouă de brâsoă;
Panglica. Tenia. Tănias. Bandwurm. Melci înfăşaţi. Limnea stagnalis. Lim-
') Parte din leacurile din jud. Botoşani sunt după o 4i şi o nopte să vindecă.
— Acest părăsit este fârte comun la noi, nâe. Sohlammsohnecke. — Să usucă şi să
adunate do d-1 D. Panfil student în litere la Uni (Va urma).
representat la om priu Tenia solium, me- afumă cu ei copiii bolnavi de sperietură, versitatea din Iaşi.
