Page 39 - 1897-07

Nr. 151.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

anului şoolastic. In tâte oelelalte caşuri lignitul în mod perfect aprope fără fum, lologia, cartea d-lui „Arghirobarb“ presentă tigri, âr în aoe&t an în Kumaon un singur
trebue să recurgă pentru conoesiune. Taxa causă pentru oare locomotiva în oestiune mult interes, din oare causă le şi atragem tigru a stins 27 vieţi de om, âr 371 au
esamenelor private cu didactrul împreună a fost întrebuinţată la conducerea trenului atenţiunea asupra ei. fost omoriţl de leopar4i- Intre oei din 1895,
care a dus pe Principele moştenitor, mai
e 28 fl. * 22,086 au fost omoriţl de şerpi, 909 de
dilele treoute pănă la Sinaia. Acest iujeo-
5) Pe clasa I civilă se vor primi tor mai are avantagiul a putea fi oonstruit Revista Crihioa-Literară, ce apare în tigri, 315 de leopar4l. Lupii, cari mai ales
aoele eleve, oarî au împlinit anul al 9-lea în atelierul meoanic dela Filaret al d-lui Iaşi sub direcţiunea d-lui A. Densuşianu Nr. fac pradă între oopiil Indienilor, în anul
de etate şi vor produce testimoniu şool. de Wolf; costul său este. asemenea, mai re­ 5 şi 6, ouprinda: LuorurI vechi de N. Berea 1894 au omorît 227 de copil, în 1895, 340,
pe clasa a IV elementară (poporală). In dus ou aproximativ 400 lei ca oel din En- Dări de sâmă de I. Calcmfirescu, Etimologii âr de urşi au fost omoriţl în 1894, 111
glitera.
lipsa unui astfel de testimoniu primirea se românescl: Străina, de Ov. Densuşianu, Op- omeni şi în 3895, 134. Din causa acâsta
Cantităţile necesare de lignit şi pă­
face p9 basa esamenului de susoepţiune. tumă, tragedie de Ar. Densuşianu. s’a făcut o gână , şi ou acâstă ooasiune au
cură se găsesc în ţâră. Consumarea celor
In tot easul este de-a se adeveri, că tim­ fost puşoaţî 22 elefanţi, 972 hiene, 1383
100.000 toue lignit va neoesita, aproxima­
pul dela anul al 6-lea pănâ aoi, unde şi tiv, 33.000 tone păcură, a 30 lei tona; tigri, 1392 urşi, 3022 lupi, 4360 leopar4l,
oum l’a petreout eleva. Primirea pe olasa costul total al aoestor combustibili se ri­ ULTIME SOIRI. 136,726 şerpi şi alte 5123 de fiară strioă-
suţjerioră (II, III, IV) se faoe pe basa tes- dică la suma de 1.740.000 lei, cari deo- Londra, 20 Iulie. Iu şedinţa de oiâse.
oamdată vor rămânâ în ţâră, pe fiă-care
timoniului de pe olasa premergătâre a ori­
an. Cu preţurile acestea unitare, combusti­ acjî a camerei comunelor, secretarul Pentru ce e albastru ceriul? Ca în­
cărei şcdle civile, sâu de o categoriă ou
bilul din ţâră revine ceva mai eftin ca căr­ de stat Curson a declarat, că în ces­ trebarea aoâsta s’au ooupat fârte mult atât
şcbla civilă. bunii englezesci, astfel, că oonsumarea lor tiunea tratărilor de pace dela Constan- poeţii, oât şi alţi învăţaţi. Tyndall numi
6) La înscriere pe orî-care clasă pe se impune din tâte puuotele de vedere.
tinopol, puterile încă dela început au colârea azuriă a oeriului enigma naturei.
lângă testimoniu scolastio se va mai pro­
fost de acord întru a lua posiţiă învăţaţii de a4î însă 4'°> sunt fârte
duce: atestat de botez şi de a doua vao-
Dare de semă şi mulţămită publică. faţă da pretensiunile Turciei. Ele aprâpe de deslegarea acelei enigme. Co-
oinare.
au declarat, că o anexare a Tesa- lâre albastră nu esistă, preoum peste tot
7) Asupra primirei acelor eleve pe Braşov, 9 (21) Iulie 1897.
liei la Grecia nu o pot permite, nu esistă în realitate nici o oolâre. Ceea ce
olasa I, oarî au împlinit anul etăţii al 12-lea, La oonoertul dat de corul de copii dela der consimt la o rectificare a gra­ se numesoe oolâre, nu e alta, decât o vi­
va decide oorpul profesoral. şcâlele centrale rom. gr. or. din Braşov,
niţelor, pentru ca Turcia se nu mai brare în atmosferă pe oare o observă
8) Didactrul e 6 fl. la an şi înscrie­ cu ooasiuuea esoursiunii din 6 (18) Iulie o.
fiă espusă pe neaşteptate la atacuri. ochiul. Resultatul acestei observări sâu
rea e 2 fl. cu totul 8 fl. şi se solveso la la .Săcele, au incurs preste tot 51 fl. 85 or.
In ce privesce despăgubirea de res- scrutări se numesoe colâre. Niot ceriul nu
înscriere. (din aoâstă-sumă 11 fl. 40 or. au fost co­
boiu, puterile doresc, ca aedsta se are oolâre; azuriul ceriului este golătatea
9) Taxa pentru înstruoţiune în limba lectaţi cu disoul I în biserica din piaţa
stea în proporţiă cu forţele materiale incoloră, plină ou aer, ale cărei părţi oon-
franoesă ou 2 ore la săptămână e 1 fl. pe Cernutului, unde corul a funcţionat la ser-
ale Greciei. In fine Curson declară, stitutive, afară de nitrogen, tâte sunt de
lună şi solvirea se faoe său de-odată, seu vioiul divin).
că în timpul celor doue luni, de oolâre albastră. Aoâsta a oonstatat’o Piotet,
în două rate egale. Elevele din internat
Cheltuelile îmbinate ou aoâstă esour- când dureză tratările de pace, în oare esaminând aerul a aflat, că el oonţine
mai au în fiă-care 4' anumite ore de con- siune au fost: 1) Spese de călătorie 8 fl. general nu s’au ivit diferenţe de ve­
şi unele părţi de oolâre albastră. Spring,
versaţiune română, maghiară, germană şi 20 or.; 2) Spese de întreţinere a persona­ deri între puteri. Guvernul speră, că basat pe cercetările sale mai reoente, afirmă,
franoesă. Apoi se prepară la leoţiunile lului corului 16 fl. 24 or.; 3) Spese de concertul european va asigura pacea. că ajungând ra4ele sârelui pănă la pământ,
şcâlei sub conducerea şi supravegherea su­
aranjament eto. 2 fl. 55 or.; 4) Invitări şi se răsfrâng în tâte părţile. Radele răs­
periorităţii internatului. publicarea dării de sâmă 2 fl. 80 or. Suma Londra, 20 Iulie. Aici impiegaţii
dela telegraf se pregătesc a face frânte, împrăştiindu-se în atmosferă se în­
10) Taxa pentru instrucţiune în forte- tuturor oheltuelilor este deci de 29 fl. 79
grevă. Un comitet al greviştilor de­ tâlnesc la olaltă în unele pături de aer
pian e 3 fl. pe lună, primind separat trei cr., oare substrăgându-se din venitul brut
clară, că 8O°/ dintre funcţionarii te- mai rare ori mai dese, deviind astfel tot
ore la săptămână, şi se solvesoe la înscriere de 51 fl. 85 or. reese venit curat 22 fl. 6 cr., 0
legrafiştî vor lua parte la acesta mai mult dela direoţiunea lor; în sfârşit
cel puţin pe o jumătate de an. care s’a adaus la suma de 77 fl. 85 cr.
mişcare. Causa grevei este numeral ajungând în ultima pătură de aer, se răs­
K
11) Elevele, cari doresc a fi primite depuşi la „Albina filiala Braşov ou libe- prea mare al 6relor de serviciu. frâng sub un uughiă atât de tâmpit, în-
în şoâla aoâsta, sunt datâre a se presanta lul Nr. 10824. oât prin acâstă pătură nici nu mai pâte
3a însoriere însoţite de părinţi său de sub­ SuprasolvirI au fost: Cu disoul I la străbate. Astfel se produce deplina refrao-
stituţii lor. biserică 11 fl. 40 cr.; d-1 G. Eremia se­ ţiune a ra4elor ou cunosoutele-i fenomene
12) Desluşiri la reoercărl verbale ori nator (Rom.) 5 fl.; d-1 Romul Yerzea preot N o u a b o n a m e n t şi numai după aceea ajung la cobii noştri,
scrise, dă direcţiunea şcâlei. în Satulung 1 fl.; d-1 Zonda protopretor la, când deja au făcut o oale ou mult mai
Direcţiunea. ', 1 fl.; d-1 A. Bârseau înv. 60 or.; d-1 I. Gazeta Transilvaniei considerabilă în atmosferă, decât rafiele
Greoean 50 or.; mai multe suprasolvirl â Cu 1 Iulie 1897 st. v. sârelui, oe n’au ajuns încă pe pământ.
Lignit şi păcură în loc de cărbuni. 20 şi 10 or. s’a deschis nou abonament la care După Spring, oobii omului prind radele
Esprim şi pe aoâstă oale cele mai invităm pe toţi amicii şi sprijini­ sârelui, cari au străbătut prin diferitele
„Voinţa Naţională“ află, că direcţia
sinoere mulţămirl oomitetului aranjator, în torii fdiei nostre. pături de aer din religiunile neounoseute
căilor ferate române a resolvat o problemă
frunte cu d-1 preot B. Vergea, pentru bună­ şi prin o adevărată reoglindare a atmosfe­
de cea mâi mare însemnătate şi anume ar­
voinţa şi zelul neobosit, cu care au con­ rei ne înfăţişâză tâte colorile diferite ale
derea lignitului şi păcurei în oondiţiunl
lucrat la reuşita esoursiunii respeotive a Pentru Austro-Unyaria: păturilor de aer din imensa atmosferă.
avantagiâse şi chiar economioe. Aaest fapt pe "u-aa. sun. .............................. 12 £L
oonoertului nostru; esprim mulţămitele mele
constitue uo adevărat eveniment ferioit pen­ pe şese 1-u.m.î. .................................. © f l . Isvor de aer. In Arizona, Statele-
tuturor acelor P. T. domni, domne şi d-şore
tru România, La căile ferate române de pe trei Xurn-î. .................................... 3 fl. Unite nord-amerioane, se află într’un loo
atât din Săcele cât şi din Braşov, cari, pa
aprâpe 16 auî se fao încercări de arderea Pentru România şi străinătate: un isvor de aer. Despre acest isvor se scrie
lângă tot timpul nefavorabil, ce era, n’au
lignitului şi păourei. Astă4l cestiunea este pe "U-n. as. .................... -IO franci următârele: înainte de asta mai bine de
întâr4iat a ne da — prin presenţa d-lor — pe şese 1-u.n.x......................... 20 „
■resolvată printr’un ingenios prooedeu, dato­ un an, Mr. Coufmann începu să-şi sape o
sprijinul moral şi material, şi în fine mul- pe trei 1-u.rxî .......................... IO „
rit inginerilor români. ţămeso on. Direcţiuni a tramvaiului pen­ Abonarea se pote face mai uşor fântână. Lucrul merse bine pănă la o adân­
cime de 24 de urme, oând de-odată sfre-
Etă în puţine cuvinte în ce constă tru favorul ce ni-a aoordat, fâcându-ne un prin mandate poştale.
noul prooedeu şi istoricul său: d-1 inspec­ preţ de oălătorie redus şi pucâad la dis- Administraţiunea deîul, ou oare lucra, se oufundâ oa de 6
tor general Al. Gafenou, şeful serviciului „SaaeeteS Ta»aBîsil'î?a0^5eB ^s,, urme în pământ şi un ourent puternio is-
de tracţ'une ou ooasia congresului interna­ posiţiunea corului vagon deosebit. bucni prin acea gaură din adâncime. Cu­
ţional de O. P. dela Londra, a observat Timotei Popovicî. rentul fu atât de puternio, încât lucrăto­
misoe locomotive înzestrate cu înjeotorul
Holden, care arde păoura fără a fi nevoie rilor, cari oăutau sfredelul. le luară pălă­
să modifici fooarul; la întâroerea în ţâră L i t e r a t u r ă . D I V E R S E . riile de pe oap. Lucrările au fost sistate,
după un studiu amănunţit, din propria-i âr ourentul de atunci îşi urmâză oursul său.
initi&tivă, a oomaodat 2 injeotore pentru In Tipografia Diecesană din Gherla Desvolîarea poporaţiunii oraşelor. In S’au făcut oeroetărî şi s’a oonstatat, oă ou­
vâcul present populaţiunea următârelor
a fi înceroate la o locomotivă din depoul a 8părut: „Reflecsiunî fugitive la cap I rentul în oâte o d 1 080 din sînnl pămân­
Bucurase!. din cartea d-lui Dr. Râtliy Lâszlo întitu­ orBşe s’a sporit în următorul mod: In Am­ tului atât de puternio, încât scâte cu sine
Resultatele obţinute au fost favora­ lată „iz olâh nyelv âs nemzet megala- sterdam, Birmiugham, Bruxella, Manohes- nisip de mărimea bânelor de linte şi le
bile ; prin amenagiarea ingeniâsă a aoes­ kulăsa“, scrise de Arglarobarb . Format ter şi Roma populaţia s’a duplicat. In Cop-
u
tor injeotâre, se arde nu numai păcură dâr mare 8° de 132 pag. Preţul 50 or. De vân- penhaga şi Marsilia s’a triplioat; în Drezda, aşâ4ă pe marginile grâpei. Tâte aoeste se
•şi lignit şi în proporţie de 1000 kgr. lignit Colonia, Hamburg şi Viena este de cinci întâmplă pe lângă un murmur mai slab
0
pentru aprope 300 păoură; arderea aoestor 4are la Tipografia Diecesană din Gherla; sâu mai puternio. In alte d^ însâ, curen­
oombustibile e9te simultanee şi se eseoută se pâte prooura ÎDsă şi prin Administraţia ori mai mare; în Leeds, Liverpool şi Var­ tul se întârce înapoi în labirintul de sub
în condiţii perfecte. 4iarului nostru. Preţul 50 or. (trimis prin şovia de şese ori; în Heffield şi Glasoow pământ al lui Aeolus, luând ou sine cor­
Presiunea aburului e9te constantă, postă 55 or.) — Cu pseudonimul „Arghiro- de şepte ori; în Miinohen poporaţia s’a puri mai mici şi uşâre oa bărtiă, pene,
■conducerea focului este o jucăria şi numai barb“ avurăm ooasiune a ne întâlni mai sporit în veoul present de opt ori mai mult, sdrenţe eto., şi însoţit de un murmur, oum
necesită decât un singur focar, oeea ce face de multe ori în literatura română. Este au­ decât cum era la începutul vâoului, de nouă
o economie de 1300—1400 lei anual de ori s’a sporit în Lipsea, Budaoesta şi Ber­ a fost şi murmurul fâout la eşire. Causa
fie-oare looomotivă (în urma suprimării ce­ torul mai multor opuri literare de valâre. aobstui fenomen înoă nu e ounosoută.
lui al 2-le& foohist). Curăţirea focarului nu Opul presant l’a soris încă ou vre-o 4 000 lin; de 10 ori s’a sporit în Baltimore. In 0 rată cu doue pliscuri. Cetitorii sunt
mai e neoesară în tote staţiile. ani înainte, oând apăruse faimâsa soriere a New-York şi Filadelfia poporaţiunea e de rugaţi să-şi păstreze seriositatea, oăol raţa
Importanţa caracteristică a acestui sis­ lui Râthy „Az olâh nyelv âs nemzet meg- 20 de ori mai mare, decât cum era la în­
tem aste că, dâcă nu ai păoură focarul lo­ alakulâsa“, prin oare se oontestâză genui- ceputul vâoului present. Pooulaţia oraşului de care e vorba este cât se pâte de auten-
comotivei nefiind transformat, poţi arde ori Chicago este mai mare de 245 ori şi a ora­ tioâ. In ourând aoâstă raţă ou două plisourl
ce altfel de combustibil solid, după plao. tatea latinismului în limba română şi ori­ şului Brooklyne de 339 de ori, de oum era va putea fi admirată în museul naţional
ginea romenă a naţiunei nâstre. A cre4ut
încurajat de aceste resultate, d-1 Ga­ ou o jumătate veac mai înainte. din Budapesta. Datele ei biografioe — er-
fencu, ou aprobarea oonsiliului de adminis­ d-1 Arghirobarb, că se va afla un oondeiă taţl de vorbă prâstă — sunt următârele:
traţie, a oomandat nouă aparate pentru 16 mai dibaciii, oare să se ocupe mai pe larg Câţi omeni cad pradă animalelor din
vieţuitârea ou 4 oobl a vă4ut lamina dd i
0
locomotive, ast-fe! că, în ourând vor fi în ou oombaterea sofismelor acestui soriitor India? Guvernul din India fâou în timpul
depoul Buouresol 17 maşini înzestrate cu maghiar, der fiindcă aoâsta nu s’a întâm­ mai recent o statistică asupra âmenilor în Ianuarie 1897. Are două capete, dâr nu­
injeotorul Holdeu, însă de o simplicitate şi mai două pioiâre. Alte particularităţi: nu
^soliditate remaroabilă. plat pănă aoum, s’& hotârît însu-şl a da omoriţl de animale în anii 1894 şi 1895. esistă. i
u
publioităţii „reflexiunile fugitive , oum ou Numărul jertfelor din anul 1894 a fost
Inceroându-se injectorul în oestiune,
a dat resultate favorabile, ast-fel, că s’a multă modostiă îşi numesoe autorul acâstă 24,449, în;1895 de 25,190 omeni. Intre vic­ Proprietar: Mr. Aurel Mureşianu.
admis a fi întrebuinţat pentru tote instala­ scriere a sa, luorată cu temelii jşi eu multă timele din anul 1894, 21,656 au murit fiind
ţiile viitâre. Acest injeotor arde păoura şi seriositate. Pentru iubitorii de istoriă şi fi­ muşcaţi de şerpi, 864 au fost omoriţl da Redactor responsabil: Gregorfu Maior.