Page 41 - 1897-07
P. 41
Mifiiim Afomisîraîiiim, „Şareta iese în l-care ii,
11
?i TipiigMi Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
SSw.şov piaţa marş JSh, 30. Fe un an 12 fl., pe şese ioni
t
6 fl., pe trei luni 3 fl,
8ori*ori ne&6Mosr,« *ua w? N-rii de Dumlneoă 2 0. pe an.
p*!i»i!>no, ~ M/wiaKmp4s> ira no
Mtnmot, Pentru România si străinătate:
IHSEKATE sa primesa iu /tdml- Fe un an 40 franol, pe şăse
Rlitrnţlunaln Bruţiov ţi Ia a/- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
jaătdrelo Birouri do anuRolur!: N-rii de Dumineou 8 franol.
în Yiena: M. Dukit, Etinrich
Schalek, Rudolf Morţi, A. O-ipiUkt Se prenumără la tăte ofioielo
Naohfolgor; Anton Oppeltk, J. poştale din intru şi din atară
Ihnmbcr, in Budapesta: 4. V. şi la dd. soieotori.
tioldbergerg, Sckstiin Sernat; în llwiameatil ţaatru Btasor
flnouiesoi: Ayence Havat, 8uc- administraţiunea, piaţa mare,
oniBale de jttotnnnnie; in H.im- tărgul Inului Nr. 30 stagiu
bort,: Karoiyt, t& Uebmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllur: o Bimă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Karmond pe 0 ooidnă 0 or. şi Cu dusul în casă: Fe un an
30or. timbvn pentm o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publiodrî mai doae după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Heoieune pe padina a 8-a o tele cât şi insertiunile sunt
aeriă 10 or. aeu 80 bani. a se plăti înainte.
Hr. 152. 1897.
Trăgănările Turciei. Părtă de-a ţină sămă de hotărîrile timei revoluţium înedee. Acum se mare. Lojele şi tribunele erau îndesuite de
puterilor. anunţă, ce e drept, că călătoria lui publio.
Numai alaltăeri s’a, discutat în E bătătăre la ochi contracjice- Djevad-paşa la Creta s’a amânat; Ministrul-preşedinto Banffy s’a ridi
camera comunelor din Londra ces- rea între asigurarea secretarului Cur numirea lui însă a făcut o rea im- cat mai întâiii şi a reîuoit propunerea sa
ua
tiunea privitbre la tratările de pace son în parlamentul engles şi scirea presiune asupra ambasadorilor ma- din 4i preoedentă, oa şedinţele de-aoi
din Constantinopol. Cu ocasiunea de mai sus, că Turcia încă nu se reior puteri, fiind-că ei văd într’ensa înoolo să dureze pănă la 3 ăre p. m.
acesta subsecretarul parlamentului, gândesce a primi regularea fronta- intenţiunea Pdrtei de-a încurca din Franoiso Kossuth, preşedintele „parti
14
Curson, a declarat — ceea ce a de riei propusă de puteri Mai mult: nou trebile în Creta şi de-a para- dei independente şi „dela 48“ deolară, că
clarat şi ministrul de esterne frances soirile de erî vorbesc chiar de amâ lisa acolo acţiunea puterilor. el şi partida sa nu primesc propunerea lui
şi ceea ce cetim în tbte foile, cari narea şedinţei ultime, ce era să se Sultanul pdte că-şî mai gân Banffy, căol e prima verigă în lanţul aoe-
au conexiuni cu guvernele marelor îctrunescă erî, Mercur!, pentru a desce — şi acesta ar fi ceva firesc lor măsuri, ce voesce să le ia guvernul în
state, — că puterile sunt înţelese duce la sfirşit tratările de pace. — că dăcă nu-i dau nimic în Te- oontra oposiţiei. Oposiţiă nu merită o ase
şi hotărîte a nu admite nicidecum Turciei îi vine greu a se su salia, de ce se nu caute să-şi recâş menea tratare din partea guvernului, pen-
retrocesiunea Tesaliei. Tot ce pot pune voinţei puterilor, deşi vede, tige cel puţin puterea asupra Cretei ? tru-că şi-a împlinit datoria în mod cuviin-
concede puterile este o rectificare că în cele din urmă va trebui să-şî De ce se piărdă terenul cu totul şi oios şi serios.
strategică a graniţei, pentru ca Porta plece capul. Nici nu e lucru puţin în insula acesta? Abatele loan Molnăr în numele par
în viitor se nu fiă espusă unor ata a fi victorios în resboiu şi a te vadă Astfel stând lucrurile, anevoiă tidei poporale respinse asemenea proieotul
curi neaşteptate. In ce privesce des silit în cele din urmă să te mulţămescî se va ajunge la finalisarea păcii, presentat de Banffy, pentru-că vede în-
păgubirea de resboiu, puterile au cu nimica tătă. Dăr în trăgănările fără ca se urmeze mai înainte un tr’ensul luarea de represalii faţă ou opo-
declarat, că acesta trebue se se re Părtei este şi multă metodă. Pote pas serios de constrîngere din par siţia.
guleze cam corespunc)otor cu putinţa că ea dela acăstă trăgănare aştăptă tea puterilor, 6r graba, cu care Serbii Contele Albert Apponyi 4i > 0& u’are
ce
Greciei de-a plăti dobâncjlle anuale. ceva deosebit, ce ar veni în tavorul şi Bulgarii îşî continuă pregătirile temeiîi propunerea, pentru-oă nu garantâză,
planurilor sale. militare, pare a dovedi, că din acestă oă desbaterile vor decurge în viitor liniş
Bărbatul de stat engles a mai parte cel puţin se aştăptă, că un
asigurat, că Porta a primit în prin Ori cum, fapt este, că cu tote eventual ultimat al puterilor va pute tit. Aiol pote să ajute numai o învoială
cipiu linia strategică a frontariei, asigurările făcute în camera fran- să schimbe situaţia şi în defavorul paolnioă, în oare nici o parte să nu se
schiţată de comisia militară. cesă şi englesâ de representanţii gu umilâscă, nici majoritatea, nici oposiţiă.
vernelor, Turcia încă tot tempori- păcii. Cestiunea şi aşa pentru partida liberală,
Cu atât mai surprinejetore este săză. Tactica acăsta se 4i° > că a
e
scirea, ce-o aduce agenţia Reuter şi îndemnat pe una din marele pu Resboiu ori compromis? este de-o importanţă secundară, dâr ou
privire la oposiţiă, este importantă liber
din Constantinopol despre suspen teri pe Italia, să propună luarea de
darea tratărilor de pace. Se anunţă măsuri coercitive faţă cu Turcia. Discuţiunea din şedinţele camerei ungare dela tatea pressei.
adecă numitei agenţii, că debrece Decă în adevăr Turcia n’ar vră să 20 şi 21 Iulie. Contele Ştefan Tisza vorbesce apoi
Turcia ria primit până acum linia de se conformeze dorinţelor Europei, După cum anunţase în conferenţa clu între aplausele partidei guvernului, 4iceud,
graniţă strategică fixată de ataşaţii atunci s’ar crea o situaţiune mult bului liberal rfe Luni, ministrul-preşedinte oă Apponyi nu propune compromis, oi vo-
militari, tratările între ambasadorii mai dificilă „concertului european , Banffy a propus în şedinţa de Marţi, oa în esoe oa majoritatea să pună jos armele. Ce
44
puterilor şi Tevfik-paşa au fost de^o decât cum a fost faţă cu Grecia, şi viitor şedinţele să dureze dela 10 6re a. va fi din principiul de responsabilitate al
cam dată sistate. Aceeaşi soire adauge Dumnezeu mai scie, ce ar mai pută m. pănă la 3 6re p. m., nu numai pănă la guvernului, pe oare se întemeiază parla
înse, că ministrul de esterne Tevfic- să ese din acestă „perfectă armoniă 2 6re că până acuma. Banffy a vorbit fărte mentarismul, dâcă o mică minoritate îl
44
paşa a trimis de atunci mai multe a puterilor, cari sunt dedate a cere scurt, salutat fiind de oposiţiă cu strigări p6te constrînge a-şl schimba voiuţa. Vor
comunicate ambasadorilor, spunen- mult şi a nu da nimic. ironice de „Hoch!“ bitorul orede, oă faţă ou oposiţiă este în
du-le, că cestiunea se va regula în- împrejurarea, că cestiunea Cre înainte de înoeperea şedinţei însă, se dreptăţit nu numai proieotul ministrului-
tr’un mod satisfăcător. făcuse o învoială între couduoătorii oposi- preşedinte, ci sunt justifioate şi măsuri
tei erăşî începe a se complica, se’n- ţiei şi partida guvernului, ca disousiunea mai radicale. Nu e lucru parlamentar, când
Ambasadorii au ţinut o confe- ţelege, cu concursul guvernului oto asupra propunerii lui Banffy să fiă amâ desbaterea este dirigiată de un oomitet.
renţă lungă şi au raportat apoi gu man, nu contribue nicidecum la sim nată ou o 4b adecă pe Mierourl. (Alusinne la comitetul presidat de deputa
vernelor lor, cerendu-le instrucţiu plificarea desnodămentului. Aoesta a cerut’o în numele oposiţiunii tul Justh şi ales de oposiţiă pentru a con
nile necesare.
Nu puţin a surprins în cercu Arpad Szentivânyi (apponist). duce mişcarea obstrucţionistă). Oposiţiă
Cabinetele vor avă deci a de rile ambasadorilor scirea, că Sulta Ministrul-preşediute Banffy s’a învoit pâte să alegă între obstruoţiune şi între
cide şi vor trebui în faţa acestor nul a numit pe fostul mare vizir şi aşa discuţia s’a amânat ou o 4i- un control oinstit. Decă alege obstrucţiu-
stări de lucruri se chibzuăscă şi asu Djevad-paşa valiu, adecă guvernor nea, vorbitorul va lupta cu tăte puterile
pra măsurilor colective, ce vor tre civil, al Cretei, — un post, care ră Mercur! în 21 Iulie n. se adunaseră sale pentru apărarea parlamentarismului.
bui se le ia spre a constrînge pe mase neocupat dela isbucnirea ul la şedinţa camerei deputaţi în număr forte (Aplause nesfârşite pe bănoile guverna-
E'CILETONUL „CAZ. TRANS." Şopărla. Lacerta muralis. Lezară gns. luna lui Martie să fierbe în apă şi să spală „l’enfant, un grand serpent qui prensit sur
Flinlce gemeine Zaun-Fidechse. — Românul ou ea pentru umflătură de gât. „ses genoux le pain qn’il avait apportâ. Le
orede, oă şopărla este prietina omului. Când „lendemam j’y conduis mon mari, qui, s’effra-
Zoologia medicală a ţăranului român. adărme omul pe oâmo şi şarpele veninos CLASA REPTILELOR. „yant de voir ce serpent âtranger, non do-
De Dr. N. Leon. vrâ să-l atace, şopărla vine de îi dă de Bros ca ţăstosă. Testuda. Tortue. Schild- „raestique, et malfaisant peut-âtre, le tue
(U v ma r e.) soire; să sue pe el şi îl tre4esce. Poporul hrdte. — Supă de brosoă ţăstosă pentru „d’un ooup de haohe. L’enfant arrive, et
Buratecul, burătăcelul, brotăcolul, franoee crede mai mult, că decă oiue-va tuşă măgărâscă. Ouăle bătute ou rachiu să „voit son ami mort. Desespâre, il retourne
răcnnelul, răcăteţul. Hyla arbor ea. Rainette. are nevoe de bani, nu are de cât să pue beau pentru vătămătură şi femeile sterpe „au logis en pleurant, et criant Pouiu (o’est
Laubfrosch. — Cine sărută buratecul pe pân în încălţăminte o codă de şopărlâ şi banii pentru oa să facă copii. „un mot de tendresse cţu’on donne â tout
tece de trei ori, nu-1 mai prind frigurile. vin de la sine*). Şarpele. Ophidia. Serpent. Schlange. — „ce qu’on aime; mot â mot, oher petit
Femeile sterpe, oare nu pot faoe copii, să Şapte sâu 12 ouă de şopărlă să pun Românul cunâsoe mai multe neamuri de „oiseau), Pouiu! râpâtait-il sans cesse. Et
bea ud de buratec. Fiind-oă buratecul strigă într’o oiă şi să fierb bine cu apă pănă să şerpi: şerpi răi, veninoşi şi şerpi de oasă, „rien ne put le oonsoler. Apres oinq jours
când e vremea a ploie, Românul orede, oă face gălbănuşul vîrtos, să soote apoi găl- blân4l; la fiă-oare oasă este oâte un şarpe „de larmes, il est mort en oriant: Pouiu! u
are influenţă asupra ploilor, de aoeia îl bănuşul, să învăleşte ou aluat, să c6oe, să blând, care vine pe lângă oopii şi pe oare Cu zeamă de şarpe fiert să spală ca
prinde, îi oăsă gara cu un fir de m&tasă, usucă bine, să piseză şi să bea rachiu de une-orî copii îl hrăneso cu lapte şi ou mă- lul când să râde la ham. Pielea de şarpe
şi nu-1 deslegă de oât, când vrea să plâie. drojdii pentru cui (oui să dioe la un fel de mâliguţă; acăsta a impresionat şi pe ma (oare o lapădă când îşi schimbă pielea) să
Salamandra, salnmandriţa, salainizda. bolâ mai rea ca vâtămătura). Cu sângele rele istoric frances filo-român Michelet. El pune la umbelicul femeilor, oând nasc greu,
Salamandra maculata. Salamandre lerresire. Ge- de şopărlă să ung şi să tâmâdueso negei, istorisesoe urmâtorea scenă ffirte daiosă: pentru ca să li-se înlesnâsoă facerea; us
fleckte. Feuer Salamander. — Când văd tetele oara să fao pe mână. C şopărlă vie fiartă „Un de nos amis, s’arrâtant ohez une cată şi pisată să mai presără pe rana oe
o salamandră ţin mâna întinsă ca să treoă oa o jumătate oca unt-de-lemn, să desparte „pays&une de Transylvanie, la trouva toute să face pe spinare la cai. In Talmud să
peste 6a, fiind-că cred, oă ajung îndemâ îu trei părţi şi să dă de beuc la bolnav „en larmes, Elle veoait de perdre son fils, recomandă' şarpele fiert în unt-de-lemn în
natice la cusut; orl-ce cusătură cât de grea pentru ottigâ, îu 3 4^0 succesive. „âge de trois ans. „Nous avions remarque, contra rîei*).
îndată o fac. Guşterul. Lacerta viridis. Lezară vert. „dit-elle, que tous Ies jours l’enfant prs- Contra muşcăturei de şarpe, Românii
Năpârca, Anguis fragilis. Orvet. Blind- Griine E'idechse. — Corpul de guşter din „nait le pam de son dâjeuner et s’absen-
schleiche. — Capul fiert să bea pentru slă *) I. Baumgarten. A travers la France Nou- „tait une boane heure. Un jour, je le sui- •f) Dr. L, Lewysohn. Die Zoologie des Tal-
biciunea puterilor (impotenţă). velle, pag, 342 Cassel 1880. „vis et je vis, dans un buisson â cotâ de muds, pag. 237.
