Page 42 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 152—1897

mentale). După aoâsta şedinţa a fost sus­ pe la oţele germane. Un deputat, contele Moumnental găsii Ia BumbeştT. Se scrie a fost reounoscut oa aj fiicei administrato
pendată. Disoursul fiiului lui Tisza Kalman Kaunitz, şi-a depus chiar şi mandatul din din T.-Jiu „Epocei": D-1 Polonio, arheolo­ rului, Gizela Strebing, oare fusese răpită
a făout impresiune rea asupra oposiţiei. oausa grelei situaţiunî politice. gul trimis de ministerul român de instruc­ de un om ou numele Wolner. Wolner a
* ţia în studii arheologice, a descoperit Sâm­ fugit. Aoest cas teribil a produs mare iri­
In şedinţa de Merţî, oposiţia' a rugat bătă la Bumbeştî, lângă T.-Jiu, sub ruinele ta ţiune.
pe preşedintele camerei, Szilâgyi, să inter­ cetăţii lui Traian un monument de o lun­ Nouă încercări ca telegraf al fără sârmă.
vină la guvern pentru a mijloci o confe- — 10 (22) Iulie. gime de doi metri şi lărgime de un metru. Corespondentul fiiarului „Neue fr. Presse"
renţă, oare să oaute modalitatea unui oom- Monumentul este sfărîmat în mai multe bu­
Escursiunile şcoîei speciale de finance telegrafâză, oă o persâuă competentă din
promis. Szilâgyi a primit însărcinarea. Con- căţi, dâr cu tote acestea inscripţia latină
din Bncuresci. Şo61a de finanoe din Bucu- marina de răsboiă italiană i-a scris din
ferenţa aoâsta s’a şi ţinut Mercur! după de pe el e aprope intactă. Deşi monumen­
resol se găsesoe de preseut în Braşov în- Spezzia, oă telegraful fără sârmă a lui Mar-
amâfil în palatul ministrului-preşedinte. tul nu este îooă reconstituit, căol mai lip­
tr’o esoursiune soiintifioă şi culturală sub ooni faoe minuni. Pe usoat Marooni a făout în-
După disoursul tînărului Ştefan Tisza, sesc oâte-va bucăţi, totuşi din insoripţiă
oimduoerea d-lui JDr. Maximilian Popoviă, ceroărl ou el pănă la o distanţă de 19 ohi-
cei mai mulţi nu cred vero simil, oa com­ resultâ, că el a fost cioplit de legionarii ro­
profesor de ohimiă şi technologia mărfu­ lometri şi pe Mare a făout înoeroărl între
promisul între guvern şi conducătorii opo­ mani, sub privegherea direotă a împăratu­
rilor, în scop de a visita diferitele stabili­ două oorăbii, oe plutâu în direcţii
siţiei să se realiseze. mente industriale şi oulturale de aici. Es- lui Traian, oa semn, că la Bumbeştî a fost opuse şi erau 4 chilometri departe de olaltă.
* aşedată o parte a legiunilor. D-1 inginer
oursioniştii au plecat Luni diminâţa din Suocesul a fost deplin.
Marţi s’au sfătuit corifeii oposiţiei Bucuresol spre Câmpulung, unde au visi- Polonic lucrâză mereu cu 60 soldaţi la zi­
despre atitudinea ce să o ia în faţa pro­ tat — pe lângă fabrioele de hârtiă, var durile cetăţii romane, cu atât mai vîrtos Un lup în vagon, pilele aceste s’a pro­
că o legendă poporală spune, că acolo se dus o scenă de mare sensaţiă în gara dela
punerii ministrului-preşedinte. Conferenţa, hydraulio, ipsos — şi mănăstirea dela Nâ-
află înmormântată o comoră, — bogăţiile Pesta. Intr’un tren, ce venea dela Viena
la oare a luat parte şi Apponyi cu ai săi, măiescl. Marţi au plecat spre Transivania,
luate de legionari din palatul Sarmisage- se afla într’o coliviă şi un lup. Acestuia îi
s’a ţinut la clubul kossuth-ist. După o trecând peste munţi în trăsuri. Sosiţi în
tuza, al regelui Deoebal. Ruinele sunt pă­ sucoese în deoursul oălătoriei să rupă gra-
desbatere de mai multe ore s’a deois, oa Zârnescl, au visitat fabrioa de hârtiă, mora
pentru oaşul, când se va retrage § 16, de pastă de lemn şi fabrica de celulosă. zite fiiua şi nâptea de soldaţi. tiele de fer ale ooliviei şi să iasă dintr’ânsa.
obstrucţiunea să fiă sistată, în oas contrar ErI, MercurI, după amâfil sosind în Braşov, Recolta viilor, după oum se comunică îndată oe se lăţi vestea între passagerl, se
lupta să fiă oontinuată în modul oel mai au întrebuinţat timpul visitând biserica, din mai multe părţi ale ţerei no9tre,. va fi produse o mare panioă. Toţi alergau spre
energio. gimnasiul român din Braşov eto. Astăfil în anul acesta cât se pote de slabă. Cior- eşire, temându-se că lupul va soăpa şi din
vagon. Poliţia dădu ordin să se împusoe
Fracţiunea Ugron a deois să se ală­ des de diminâţă au reînceput visita fabri- obineie, din causa multor ploi, au oăfiut
lupul. Aoâsta se şi întâmplă, dâr numai
ture în tote la fracţiunea Kossutk. Şi cei oelor; pănă la amâfil au visitat fabrioa de de pe viţe; în multe locuri a causat şi
după a 6-a împuşcătură lupul a fost mort.
din partida „poporală" au ţinut consfătuire postav Soberg, fabrioa de acid sulfuric, de grindina pagube mari.
şi au decis să combată propunerea minis- îngrăşăminte chimice de lângă gară şi apoi Concert. Astâ-sâră, la 8 ore, musica
Mare nenorocire înir’un teatru. Din
trului-preşedinte. Acâstă partidă nu ia fabrioa de bere cu sladăria pneumatică orăşenâsoă conoertâză în grădina otelului
Salonta-mare (Ungaria) se telegrafâză ou
parte în nici într’un chip la tratările asu­ dela Dârste. Esoursioniştii vor mai visita „Pomul verde“.
data de 21 Iulie: In teatrul de aici s’a în­
pra unui compromis. în drumul spre Bucuresol, pe valea Pra­
hovei, fabriceie de postav şi stiolăriâ dela tâmplat în decursul representaţiei de asâră Ospeţii cari vin la Braşov pot afla
o groznică nenorocire. Se dedea tocmai
Azuga şi vor termina cu visitarea salinelor oele mai bune, mai ourate şi mai bigienioe
piesa „Falu rossza" şi balconul era înţesat odăi la Villa Kertsoh, aflătore pe prome­
CllONICA POLITICA. dela Dofnana, a puţurilor de păoură şi ra­
finăriilor de petrol dela Câmpina. de spectatori. De-odatâ se rupe baloonul nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­
-- 10 (22) Iulie. şi cu ’n sgomot teribil vre-o 130 de âmenî cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă
Privitor la congresul naţional biseri­ Vicariatul metropolitan din Budapesta, se prăvălesc îu parterr; firesce, oă numărul nioî nu trebue b'rje. Odăi multe şi pe ales,
cesc al Şerbilor se telegrafâză din Carlo- înfiinţat cu oâţî-va ani înainte sub condu­ oelor vulneraţi a trebuit să fiă fârte mare. clădire în stil modern şi elegant mobilate,
veţ, că congresul a ţinut o şedinţă, în care cerea episcopului Ferd. Oselka, a fost acum Patru-fiecI, se fiice, au fost greu răniţi, cei ou aşternut nou mobile nouă, servioiu
majoritatea a declarat, oă înainte de tote desfiinţat, deâreoe s’a dovedit, că acâstă mai mulţi au suferit frânturi de mână şi prompt, âr bacşişuri nu se dau. In grădină
vrâ să se pună la ordinea fiilei Gestiunile instituţiune a fost superfluă. Afacerile mai de picior. Dâcă au fost şi morţi, oeea oe restaurant şi musioă mai în fiă-oare fii. Se
administrative şi numai după aceea să ur­ importante şi aşa le resolvă primatele în- ou greu va fi lipsit, nu spune soirea nimio. pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
meze desbaterea statutului organic. Acâsta su-şl, âr pentru alte oestiunî mai neînsem­ Nebuniţi de căldură. Din Graz se te- luna, cu săptămâna şi ou fiiua, costând
însă stă în contrazicere ou declaraţiunile nate nu e lipsă a susţine vicariat metropo­ legrafiâză, că în Mollthall trei omeni au dela 1 fi. pănă la 4 fi. pe di.
comisarului guvernial, făcute în numele litan în Budapesta,
nebunit din causa marelor călduri. Unul
Majestăţii Sale. Situaţiunea a devenit deci
Un secretar ministerial arestai. Cu din ei a fost transportat în casa alienaţilor
mai complicată şi mai apropiată de proba­ jEspediţiunea cu balonul la po­
vre-un an şi jumătate înainte, Pettkd Lâszlo, din Klagenfurt, al doilea s’a sinucis, âr al
bilitatea disoivărei congresului. lul nordic. Dumineca trecută (11 Iulie n.)
fost saoret&r in ministeriul unguresc de in­ treilea stă acasă sub oură,
* Andrde şl-a făout ascensiunea de pe insula
terne, după ce defraudase mai multe mii
Tragedia unui joc de copii. In Tere- Danezilor, cea mai nordică din insula Spitz-
„N. fr. Presse", oum şi alte foi „libe- pe fioreul, fugi din Budapesta, lăsându-şl
siopol s’a întâmplat fiilele acestea un oas berg. Un vânt favorabil sufla spre pol, şi
rale din Viena laudă politioa obstrucţio­ familia în cea mai mare miseriă. El fugise
w
forte grozav. Un fiiu al proprietarului de balonul s’a îndrumat maestos spre acest
nistă a Germanilor din Austria, fiioând, oă numai după ce se dase de urma defrau-
acolo, Oolomen Szabo se juca în curte cu fin-de-sieole „pământ al făgăduinţei". Lu­
acâstă politică a lor a aflat aprobare chiar daţiei şi după ce se pornise cercetare dis­
alţi mai mulţi copii. De-odată îi trăBni în mea întrâgă însoţesoe ou urări de succes
şi în străinătate. Oa dovadă se provocă la ciplinară şi penală în contra lui... Fuga
minte idea, ca el să produoă pe omul, oare mândra îndrăsnâlă a aeronantului, lumea
faptul, că profesorii de universitate din de*ocamdată a fost binevenită şi pentru el,
se spânfiură. Luâ o sforă subţire, ou un întrâgă ar urmări-o cu interes, dâcă între­
Germania, în număr de peste 80 de inşi, oăol a scăpat de închisâre, dâr şl pentru
capăt o legă de stâlpul unei uşi, âr la ce­ prinderea aoâsta ar fi de genul oelor pe
au trimis profesorilor de universitate ger­ cinstitul ministeriu, căruia de bună semâ
lalalt capăt făcu un laţ, în oare îşi băgâ cari le poţi urmări în t6te fazele lor. Dâr
mani din Austria o adresă, în care-i felioită nu iar fi servit spre mare onore să vadă
gâtul. De-odată scaunul, pe care se afla, de aouma de sigur nu vom mai audi de
pentru atitudinea observată faţă cu ordo­ pe un funcţionar al său în înobisore.- Dâr
s’a răsturnat şi nenorocitul copil rămase Andrâe şi de tovarăşii lui. Nils, Strindberg
nanţele de limbă. Observăm tot-odată, că ce să vefil? Poliţia din Munoben n’a ţinut
spânfiurat. Când părinţii săi luară de veste, şi Frănkel, deoât când înooronaţl de suo-
Germanii din Eger nu înceteză de-a căuta sâmă de aceste cousideraţiunl şi îu filele
el era mort. oes, sâu învinşi de greutăţi se vor întorce
t6te mijlâce pentru a şicana pe funcţio­ aceste a prins pe „d-1 seoretar ministerial
11
în olime mai blânde — dâoă vre-odată se
narii de stat. Unora li-s’au abfiis euarti- ungureso şi l’a arestat. El va fi dat acum 0 fată ucisă. Din Timişora se anuDţă; vor îutâroe şi nu vor plăti cu o morte
rele, ce le aveau la Nemţi, altora — şi în­ ârăşl pe mâna tribunalului din Budapesta, In şanţurile comunei Cebra (cercul Par- grâznioă, în pustiul fără margini al gbeţei,
tre aceştia se află şi căpitanul de poliţia care de bună sâmă îl va şi pedepsi de nu danyi) s’a aflat cadavrul teribil mutilat al fapta lor trufaşă.
— li-s’a abfiis mâncarea (costul), ce aveau oumva se va întâmpla ârăşl să fugă. unei fete, a căreia cap era tăiat. Cadavrul
Neapărat, greutăţile împotriva cărora
va avâ să se lupte Andrâe, vor fi ou totul
de altă natură decât acelea contra oărora
beau apă din burdujelul de şarpe, adecă Altul: peşte niol o bolă de el, oum nu să prinde 8’a răsboit Nansen, după cum de altă na­
din pielea unui şarpe jupoeat mai dinainte Pleca Maioa preoistă pe calea lui apa de gâscă. Bobooul de gâscă, oare merge tură este şi modul oum a reluat Andrâe
se descântă: Hristos, ou oine-va sâ duse la fâDtână rău, înaintea cârdului să arde şi să dă de cio­ expediţia sărbătoritului său premergător;
Ce faci fată pe piatră? , şi găsi pe Spinârău şi fiise : Spinărău, Spi- bani la oi ca să stea una de alta grămadă. de altă natură, dâr nu mai puţin grave.
Fao turtă de oenuşă nărău, ce şefii trist şi mâhnit, fârte rău Găinaţul de gâsoă să pune la buba numită Dâoă Nansen a avut să se târnă de vasul
Cu lapte de căpuşă înoolăoit, oă eu desoânteoul tău îl soiu în trântitură, care să face la oălcâiul omenilor, său, faimosul Fram, să nu fiă strivit de
Cine a mânca? oălin şi în mălin, orap, şarpe şi veDiu. Pă­ oare umblă mult. blocurile de gbiaţă, uriaşii stejari ai po­
Şarpele a mânca
sărică albă şi oodalbă, calcă în cer şi în Găina, Cucoşul. Gallus. Cocq. Haus- lului, Andrâe are a se teme de alte even­
Pe loc a orăpa? pământ desumflătură de şarpe (Vraciul Co-
sâu: huhn. — Pielea de pipotă e bună pentru tualităţi. Nu trebue să uităm, oă nu se ou-
Boscodin pomilue, Maica Sântămărie man Morarul, VăienI). vărsături. Zama sărată de pui de găină noso aprope de loc circumstanţele atmos­
Intuneoai, mâneoai la fântâna de nigră (fără nioî un fulg alb) să bea oa să ferice şi meterioiogice, cari domneso în re­
CLASA PASERILOR.
[sub plai. âsă şarpele, când întră în om. Puiul de giunile oiroumpolare. Şi apoi o mică spăr­
Acolo găsi pe hădărău, hădărău Raţa. Anas. Ccmard. Ente. — Pielea găină negră să spintecă de viu şi să înfă­ tură îu pânza balonului şi îndrăsneţii aero-
Sus pe lespădârău de pipotă (rînză) să frâcă ou ea pe negei, şură ou el sângerând la umflătură sâu sorin- nauţl vor cădâ, din sborul lor mândru, la
Mânios rău. sâu sâ arde, sâ face prav pentru albâţa sâu titurâ. Rodul de cucoş (testicul) să înghite pământ' — dâcă pământ se pote numi scârţa
Ce stai hădărău, bâdărău sus pe îu rachiu, sâ dă de băut la copii, oare au da bărbaţii, care şi-au perdut rodul, adecă dură, reoe şi stârpâ a gbeţei eterne. Chiar
[lespădărău treapăd, Căroiumarii pun botul de raţă îu oare nu mai pot avea copii. Puiul de găină şi‘fără spărtură în pânză, a de ajuns oa un
Mânios rău. raobiu şi după oe îl descântă, îl dă muşte- din luna lui Martie e bun de dragoste. strat de zăpadă îngheţată să aoopere ba­
Stau că âtă oe mi-s’a întâmplat: pe reilor oa să-i atragă cum să trage r8ţa la Cine mănâncă labă de găină, spune tot ce lonul, pentru oa modernul Icar să oadăjos
cutare (îi spune numele) pe oâdă m’a oâi- apă. Sângele de răţoi negru să bea cu ra­ aude, nu pote ţinea taină (secret). Câja de cu aripele paralisate, de astă dată parali-
cat şi ou ciooul l’am apuoat, ou venin tru­ obiu pentru gălbănare. ou arsă şi pisată, să trage pe nas oa să sate nu de oăldură, oi tocmai de polul
pul ’i l’am înveninat. De leacul lui oe e? Găsea. Anser cinereus. Oie. Gans. — oprâscă sâugele, când să porneşte să curgă. opus.
trei beţe de oorn, trei de alun, oa anrul Untura de gâscă să bea cu lapte dulce Gă’nuţul de găină preparat cu său da lu­ Pentru asemenea întâmplări nenoro­
curat, oa steaua luminat, oa argintul stre­ pentru "durere de piept şi gâlol. Găinaţul minare şi pelin verde, să pune la pânte­ cite, aeronauţii noştri s’au aprovisionat cu
curat şi ou mă-sa, ce l’a făout pe el. să i-a cu lapte pentru turbâoiuue. Cine sâ cele copiilor care treapâdă. sănii şi ou de-ale mânoărei pentru mai
Gbeorgbe Enuţa StrîmbenI). spală ca scăldătură de gâscă nu se mai li- (Va urma.) multe luni. Orl-cum, dâcă îi va surprinde