Page 43 - 1897-07

Nr. 152,-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

l
0
tbmna şi ârna aoolo, în peisagiul mort al rele de a obţină stipendiu vor aolude şi p. 4 şi 5. 8) Alegerea a doi delegaţi la după amâcjl la 6 / ; ce ^ d o&tră Zălau şi
4
3
regiunilor polare, sbrtea lor nu va fi de in­ un atestat comunal despre posiţia şi starea adunarea generală a Asooiaţiunei din Me­ Bimleu diminâţa la 6 / , după amâcjl la
4
vidiat. Se sciâ că între eohinopţiul de materială a lor, eventual a părinţilor lor. diaş. 9) Alegerea unei oomisiunî pentru ve­ 5%. — La gară vor sta la disposiţie tră­
tâmnă şi eel de primăvară — timp de 6 8. Elevele primite au să aducă ou rificarea procesului verbal. suri gratuite. — De ouartire gratuite va fi
luni — la pol este nopte veoluică. Nopte sine: Schimburi şi fuste 6 din fiăcare, din Din şedinţa comitetului despărţămân­ îngrijit. Mânoărl şi beuturl bune se vor da
şi frig! Indrăsneţii espediţioniştl risoă să fuste 2 să fie din barohet, cel puţin 6 cio­ tului XXI, ţinută în Năsăud la 7 Iulie pentru preţuri moderate.
fiă lipsiţi o eternitate de sbrele dătător de rapi de oolore închisă, 1 umbrelă, cel pu­ 1897. Programa serbărilor din 2 August n.:
lumină şi căldură, de sbrele dătător de viâţă, ţin 2 păreohl de încălţăminte nouă şi su- Dr. Ioan Pop, I.) La 8 bre a. m. Sf. Liturgiă. II.) La 10
şi totuşi nu-i înspăimântă aoâstă perspeo- perindumentele de lipsă cu manta de vară vicar for. episcopesc bre a. m. şedinţele adunărilor. III.) La 2 .
direct, despărţ.
tivă. Omul. atât de mic, atât de slab, în- îu oolore vânătă. O saltea (Strohsaoh) de bre p. m. banchet. IV.) La 8 bre sâra pe­
drăsneşte, oonsoieut de slăbiciunea şi de 210 om. lungă, 100 cm. lată, o plapomă trecere.
micimea sa, să înfrunte puterile uriaşe şi de acoperit, 2 perinl, 4 feţe albe de pe­ ULTIME SOIRI.
brbe ale naturei, Etă o ediţie modernă a rină, 3 şervete, 4 ştergare, 2 peptenî (unul In Topliţa română se va arangea o
Budapesta, 21 Iulie. Conferenţa,
veohei legende despre Prometeu înfruntând des şi altul rar), perie de dinţ, de haine petreoere de vâră Dum. la 1 August n. c.
ce s’a ţinut acjî după amdcjî de că-
mănia trăsnitbre a lui Joe. şi de ghete, săpun. (20 Iulie v.) în sala „Hotelului dela sbre“.
Dâr şi ce triumf, dâoă se vor întorce 9. Elevele să aducă ou sine consorie- tră căpeteniile tuturor partidelor, Venitul curat este destinat în favorul bi-
1
afară de „partida poporală* , şi în
încoronaţi de succes din aoestă primejdiosâ rea tuturor obiectelor şi uneltelor trebuin- serioei române gr. or. din Topliţa-română.
care a fost representat şi guvernul,
expediţia! Ce triumf când, prin perseve­ ciose în două esemplare. începutul la 8 bre sâra. Intrarea de per-
renţă şi vitejiă, omul va fi cuoerit şi acel 10. In fine cu provocare la disposi- nu s’a putut uni asupra unui compromis. sonă 1 fl., de persbnă în famile 80 or. Pen­
In urma acesta, partidele oposiţio-
punct al globului, oare se părea inacce­ ţiunea Veneratului Ordinariat de sub Nr. tru oomitet: Georgiu Popesou, president;
nale au decis a continua energic lupta
sibil pănă acuma! Combra cunoscinţelor 1815/96 se atrage atenţiunea părinţilor şi Ioan Mazere, vice-president.; Georgiu Ma-
contra guvernului, întrebuinţând tote mij-
se va găsi, prin acestă onoerire sporită tutorilor acelor eleve stipendiste, oarl au ier, oassar; Dumitru Moisiu, controlor.
locele. Acesta este resboiul.
enorm. Mai ales meteorologia, oara pănă fost stipendiate condiţionat, să nu întârcjio
adl e mai mult un registru de observaţii a-şl presenta din nou petiţiunile la Vene­ Belgrad, 20 Iulie. Scuptştina a D I V E R S E .
empirice, va pute fi atunci pusă pe base ratul ordinariat dieoesan pe timpul ho- aprobat în unanimitate creditele su-
cu adevărat soiinţifioe. Atâtea fenomene tărît. plementare pentru ministrul de res- Ce este viâţa? învăţatul botanist Can-
curiose — citez numai aurorele boreale — Direcţiunea. boiu, care se urcă la 9,230,123 franci. dolle 4'ce, oă viâţa constă din trei părţi
pănă adl misteriose, îşi vor găsi în sfârşit A primit şi legea asupra modifica- şi anume: O parte a vieţii e consacra­
esplioaţia. Şi deore-ce orl-ce descoperire ţiunilor în organisaţia armatei. Se tă luorărilor folositore şieşl şi societăţii;
E c o n o m i a . a doua odihnei şi plăcerilor şi a treia
soiinţificâ, ori-cât de „platonică ar părea crede, ca sesiunea Scuptştinei se va
14
la prima vedere, îşi găsesoe totdâuna apli- Urcarea preţului grânelor. închide la finea septămânei acesteia. parte a vieţii e oonsaorată unei mulţimi
oaţiunea sa practică, triumfal expediţiei po­ de ocupaţiunl diferite, oare nu aduc nieî
Preţul grânelor s’a uroat alaltăerî pănă Constantinopoi, 21 Iulie. Confe­
lare va spori şi suma ferioirei omenesol. plăcere, nici folos. Arta de a guverna viâţa
aprbpe de 10 fl. hectolitru. De Sâmbăta renţa, ce a fost se se ţină astăcji
£tă de ce Andree şi cu tovarăşii lui constă în a micşora tot mai mult partea
treoută s’a urcat ou nu mai puţin, deoât după ametjî. s’a amânat. După cum
sunt ou drept cuvânt obiectul admiraţiei aeâsta din urmă (a treia) şi a spori cele
1 fl. Un preţ aşa mare n’a avut grâul dela se vorbesce în cercurile turcesc!,
şi simpatiei omenirei întregi. două dintâiîi.
anul 1892. La aeâsta au contribuit în prima Pbrta doresce acuma se primbscă
Deosebirea între bmenî atârnă dela
liniă resultatele nemulţămitore ale reooltei Creta în schimbul Tesaliei, seu cel pu­ proporţia mai mult sâu mai puţin potri­
din Ungaria. ţin se se restabilescă raporturile de
Internatul de fete din Beiuş. vită, oe omul scie şi pote să-o stabilâsoă
Din raporturile cele mai nouă se vede, mai înainte în Creta.
Insciinţare pentru anul şcolastic 1897/98. că resultatele treeratului în cele mai im­ între aoeste trei părţi: partea de muncă,
Berlin, 21 Iulie. Se crede, că de odihnă şi oea indiferentă a vieţii.
portante ţinuturi ale Ungariei, în ţinutul
1. Elevele internatului sunt seu sti- cabinetele negocieză acum asupra Dâoă omul ia prea mult din partea
pendiste în întreg, sâu stipendiate în jumă­ Tisei şi îu Baolca au rămas îndărătul chiar formei, ce se se dea ultimatului pu­ odihnei şi a plăoerii şi îmulţesoe pe oea a
tate, sâu solvente. şi a micelor aşteptări de pănă acum. De terilor cătră Pbrtă. muncei, prin aeâsta slăbesce, se bolnăvesce
2. Esoelenţa Sa I. P. S. D-n Miohail aceea se afirmă, că încă este ceva prea şi astfel se măresoe partea a treia, adecă
Pavel, episcop dieoesan, a îmbinat 12 sti­ mult, decă se calculâză, că recolta grâului L i t e 8 , , a i & a a ' ; , ă cea indiferentă, oare e oea mai neînsem­
pendii pentru elevele din internat, în Ungaria va da in anul aoesta 28 — 29 D nată. Tot astfel se întâmplă şi în caşul,
u
3. La aceste stipendii pot cononra milione măjl metrioe. Nu va da niol atâta In Tipografia „Aurora A. lodoran din dâoă se dă prea mult părţii de odihnă ;
în prima liniă fetiţe orfane de preot din şi deci lipsa va fi mai mare cu 10 milibne Gherla a apărut: Ortografia Română în odihna şi plăcerea înoep a nu mai fi aşa
diecesa gr. cat. de Oradea mare; în inter­ ca anul trecut. In privinţa oualitativă abia actuala sa stare do desvoltare, de V. Dum­ atrăgătore, se nasoe urîtul şi în sftrşit
nat nu pot fi decât fetiţe de religiunea numai a treia parte din tot grâul se con­ brava, profesor la gimnasiu român din omul ajunge ârăşî în partea indiferentă,
gr. cat. sideră oa bună ou grăunţele şi greutatea Beiuş. Conţine: Prefaţă; Istoria Ortografiei; prin care se perde tot, câştigul muncei
4. Stipendiatele, oarl se bucură de plină. La aeâsta se mai adauge, că provi- Regule ortografice şi observări ortoepice; fără a se putâ spori cantitatea ferioirei
siuniie nu suut aşa de mari spre a pute Interpuncţiunea etc. — Acest studiu, scris
stipendii întregi pentru provisiunea, instruc­ reale. Aşa-deră tot-dâuna trebue omul să
compensa lipsa, oe o dă seoerişul din anul într’o limbă clară şi uşoră, e mai ales în
ţiunea şi eduoaţiunea din internat nu sol- grijâsoă, oa să nu orâsoă partea a treia în
veso nimica; elevele, cari au stipendiu nu­ acesta. Oroarea preţurilor la Viana şi Bu­ împrejurările nostre de adl cât se pote de detrimentul celorlalte două părţi. Pentru a
mai în jumătate, solveso 75 fi., er elevele dapesta a fost pănă acuma isolată, de câ­ bine venit. El este cum se dice în prefaţă ajunge la ţinta aeâsta, trebue: să se mai
11
0
solvente solveso la an o sumă de 150 fi. teva cld însă a început să se urce preţul un „îndreptar , menit o regulă — Pentru lase din datorinţele, ce ar impune o poli­
v. a. în două seu cel mult 4 rate egale grânelor şi în pieţele străine. Pe piaţa de trebuinţele şcolei şi pentru noul privat — teţă prea mare; să se sourteze oât se pote
anticipative, adecă în 1 Septemvre, 15 grâne internaţionale au contribuit la ur- scrierea în starea la care a ajuns astăcll în mai mult timpul, care este silit omul al
Noemvre, 1 Februarie şi 15 Aprilie. oare soirile despre perspeotivele slabe ale evoluţiunea ortografiei nostre. Nu e vorba oonsacra operaţiunilor materiale da viâţă.
5. Elevele aşedate în internat pentru secerişului în Rusia; mai departe s’a lăţit aici de vre-o ortografiă nouă, ci de orto­ Cu’un cuvânt, să-sl reguleze omul astfel
sumele amintite primesc provisiunea în- părere, oă necesitatea de import a Fran- grafia. ce se practică de cătră majoritatea viâţa, înoât momentele perdute să dispară,
trâgă, adecă cuartir, întreţinere oorăspun- oiei va oresoe în urma secerişului ei mai covîrşitore a Românilor şi care în fond aeâsta e taotioa cea mai potrivită pentru
dătore şi bună, luminat, înoăîcjit, spălat, slab din anul aoesta. este ortografia Academiei Române. Autorul fericire şi talent.
instrucţiune specială în studiu, în deola- Aruncând o privire paste pieţele lumii arată în acest studiu principiile şi regulele Pentru oa să se potă scurta partea
mărl, în cant, în dans, îu diferite desteri- aflăm un seoeriş fbrte bogat în America şi după cari se pote urma cea mai corectă vieţii indiferente sunt două mijlbce, anume:
tăţl, îu lucruri de mână, economia casnică, un seoeriş plin de speranţe în Germania. dintre ortografiile adoptate afli de usul ordinea, care oontribue, oa fiă-oare lucrare
în fiecare fii în anumite ore instrucţiune In celelalte ţări producătore şi oonsumă- comun şi a căror basă este ortografia Aca­ să se facă mai uşor, şi obiceiul, care eoo-
conversaţională în limba română, maghiară, tbre însă, resultatele sunt parte nemulţă- demiei Mai ales pentru Românii dela noi, nomisesoe timpul, oe s’ar perde totdâuna
germană şi, la dorinţa espresă, şi din limba mitbre, parte, cum e în Ungaria şi Ro­ de dineoce de CarpaţI, studiul acesta pote de oâte-orl se gândesce, ce să facă mai
franoesă; distracţiune corăspuncjStbre, apoi mânia, fbrte slabe. Ou urcarea preţurilor a servi ca un îndreptar de mare folos. Un întâiil.
esemplar costă 40. OrI-oe om, urmând aoestor regule,
uniformă, oare constă dintr’o haină, 2 şurţe premers Viena. In 1 Iulie s’a notat aici
în forma unei haine, o pălărie de vară şi pentru grâu 8.50 fl. de hectolitru, în 20 va putâ cjLe despre sine, oă el trăesca
una de iârnă. Didaotrul anual pentru şob- Iulie s’a notat la încheierea bursei de ce­ P e t r e c e r i . mai mult, mai ferioit şi mai folositor.
lele elementare e 2 fi, 95 or. Spesele pen­ reale heotolitru ou 9 fl. şi >86 cr. Ovăsul Tinerimea Academioă Română din Se- Administraţiă femeâscă. In oraşul Ia-
tru oărţile trebuinoibse, materialul de soris, şi oucuruzul (păpuşoiul) numai fbrte puţin îagiu şi Chior invită la petrecerea cu dans mestowa d’n America femeile încă au că­
de desemn, de lucru de mână etc. nu sunt s’a uroat în preţ. In legătură ou mişcarea oe va arangia ou prileginl adunării „Des­ pătat drept de vot. La alegerea din urmă
cuprinse în suma amintită de 75 11-, respec­ preţurilor grâului stă şi urcarea preţurilor părţământului alXVI-lea „Sălăgian-Chioran * a funoţionarilor oraşului, tâte funcţiunile
1
tive 150 fi., oi despre acoperirea aoestora pentru sorobâlă de grâu ou I fl. după cum al Asooiaţinnei şi oea a „Reuniunei Fe­ au fost ooupate ou femei, afară de prima­
trebue să se îngrijâsoă părinţii sâu tutorii. au deois fabricanţii. meilor Române SSlăgeae“, la 2 August n. rul oraşului. Va să (j*°& totuşi — bărbatul
6. Iu internat se primesc eleve de c. în Unimă (sub scut sigur), în folosul e capul femeilor!... Luorul prim al femei­
C o n v o c a r e . 11
I—IV clasă a şcolei oivile şi eleve de „Reuniunei Femeilor Române Sălăgane şi lor funcţionare a fost, oa să îndrepta pur­
I—IV clasă a şcblelor elementare poporale. Adunarea generală anuală a despăr­ al bisericilor gr. cat. române din Unimât şi tarea morală deoacjută a bărbaţilor şi mai
Elevele şoolei oivile vor cerceta şcblă oi- ţământului XXI, Nâsâud, al Asooiaţiunei Acâş. Comitetul arangiator: Grigorie Pop întâiu de tote să-i oprâsoă dela jooul de
vilă pub'.ioă împreunată ou internat, âr ele­ transilvane se va ţină la 8 August n. o. president, Vasilie Hoblea şi Iuliu Pop v.- cărţi şi aoâsta o fac nu prin legi, oi ou
vele şcolei poporale vor oeroeta şobla ele­ 10 bre a. m. în Sângiorgiul român ou ur- presidenţl; Antoniu Bâlibanu secretar ge­ arma. Mai multe sute de femei înarmate
mentară poporală de stat din loc. mătorea programă: neral; Mihai Bohăţiel seoretar II.; Ioan ou bărcjl şi cu ciocane, au dat năvală a-
7. Elevele, cari voeso să fie primite 1) La 8 bre a. m. celebrarea cultului Bran eassar. Vasilie Maro controlor. Pentru supra duhurilor oărţaşilor. Alungând pe
în internat, ori ca stipendiste, ori oa sol­ divin în biserica paroohială. 2) Desohide- tinerime sunt subscrişl 27 membrii în co­ bărbaţi afară au sdrobit tot mobiliarul, er
vente, au să-şî înainteze petiţiunile pentru rea adunărei prin preşedinte. 3) Raportul mitet. butoiele ou beuturl le-au aruncat pe stradă
"rimire la Veneratul Ordinariat dieoesan Comitetului despre activitatea sa din anul Preţul de intrare: pentru o persbnâ Poporul a întâmpinat ou aplause frenetice
gr. cat. din Oradea-mare pănă în 10 Au­ acesta. 4) Alegerea unei comisiunî pentru 1 fl, începutul la 8 bre sera. Suprasolvirl acâstă reformă radicală.
gust a. o. Petiţiunile sunt a se prov9dâ: oensurarea raţiooinului. 5) Alegerea unei se vor chita prin <jiare.
1) ou carte de botez. 2) cu testimoniu sco­ oomisiunî pentru înoassarea de taxe şi în- NB. Trenul de cătră Carăi sosesoe la
Proprietar: I5b*. Am*el Mureşianu.
lastic. 3) ou t testat medical despre sănă­ sorierea de membri noi. 6) Cetirea de di- gara din Aeâş (oea mai de eprope de Uni-
tate, 4) cu al©eţat de revacoinare; dorito- sertaţiuul. 7) Raportul oomisiunilor de sub mât, abia / ceas) diminâţa la 7 şi / , Redactor resronsafiil: Crregoriu Ulalor.
l
3
4
2