Page 45 - 1897-07
P. 45
Micttaes, Almtiiţim, „Saseta * iese în lia-care di.
1
îi îîjoinit AţionameiitB pentru Anstro-Ungaria:
ov, piaţa »&re 2fr,39, Pe un an 12 fl.. pe şese tuni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Scrisori ae(îiHarts*e nu tw
|iyfea«9B, — IfatKUKKiptc xo. m N-rii de Dumlnaoă 2 fl. pe an.
«ilfisnefc, Pentru România si străinătam;
ţîiStRAYE se prisuisc la Adml- Pe un an 40 fronol, pe ţăse
Glctreţluna in Braţov ţi la ui- luni 20 Ir., pe trei luni 10 fr.
2aăt6role Birouri de ammoiurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Yiena: X. Duhet. Exnrir.k
Schaltk, Rudoif Mosse, A. Ovvelikt Se prenumără la tâte ofioieie
HaohfolKer; Ânion Oppclik, J. poştale din întrn ţi din atarâ
.tkînmbcr, în Budapesta: i, 7. ţi la dd- colectori.
ăoldbergerg, StktisM Bemat; In ffl iMameutui pouiru Braşov
Bucuresoi: Agfnce Bavas, Suo- administ,raţiunea, piaţa mare,
cnraale de Boumanie; în Ham* târgul Inului Nr. 30 etagiu
buri,: Xaroiyi <ft Us'omann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inoerţlur.llQr: o terii*, luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
jjannond pe 0 colin» S or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
âOor. timbru pentru o publi- 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
earo. Publicări înni dese după 3 fl. Un esemplar 5 er. v. a.
tariiă ţi învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Keclame pe pagina a 3-a o tele cftt şi insorţiunile sunt
seriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 153. Braşov, Sâmbătă 12 (24) Inlie 1807.
in direcţiă reacţionară. „Pe3ter Lloyd" vorbea mai deu- boia şi învioşat inimile Nâstre, Imî noritate, precum şi toţi miniştri aflători în
năcjî de o „înfrângere prin parla împlinesc cu veselie sfânta datorie Pesta.
Erăşî s’a schimbat sceneria în ment şi în parlament". Acum a aflat a mărturisi tuturor, că numai cre „Propunerile, oe le-a făcut oposiţiă în
camera ungurâscă. Se părea, ca în o nouă formulă. Trebue se se creeze dinţa, cu care Ne-a înconjurat iu acâstă oonferenţă au fost tdte refusate de
cheierea unui compromis între gu garanţii sigure, cji© numita fâiă, că bitul Meu popor, Ne-a putut uşura cătră miniştrii şi deputaţii partidei guvernu
6
vern şi oposiţiă pe temeiul modifi ordinea şi legea parlamentară nu temerea în acele momente cumplite. lui. Baron Banffy a mers aşa de departe,
cării §-ului 16 este posibilă, ba chiar vor fi espuse în totdâuna la graţia Adencă şi nemărginită este re- încât nu numai oă n’a oonces nici o mo
de ambele părţi dorită. Când a ajuns unei partide. „Lupta va fi grea şi cunoscinţa, ce umple sufletul Meu, dificare a §. 16, oi a declarat direct, că
lucrul înse la punctul de a fi ese- critică, dâr ea nu pote se se ter al Reginei şi al Principesei Maria cere dela oposiţiă, ca în viitor se nu-i creeze
cutat, s’a vec|ut, că în realitate gu mine altfel, decât cu victoria parti pentru aceste duiâse şi nenumărate dificultăţi! In aoelaşl mod vorbiră şi mi
vernul şi partida sa se teme de un dei liberale (guvernamentale) pen- mărturii de iubire: ele au stabilit niştri Erdelyi şi Perczel; cel din urmă fi-
compromis, care în fond totuşi ar tru-că desastrul ei ar fi desastrul între ţâră şi tron legături nouă şi ne- resce forte brusc, din care causă deputa
conţine o concesiune a majorităţii Ungariei". Ya se cjică Banffy crede, peritâre. Cu toţii ieşim din acâstă tul Ivanka i-a dat o bine meritată lec-
făcută minorităţii din cameră. că pâte să risce şi lupta decisivă în încercare întăriţi; ţera mai încre4e- ţiune.
Ministrul-preşedinte Banffy nu contra obstrucţiunii, căci, partida târe în viitor, âr Eu mai mândru „Oonferenţă s’a încheiat fără nici un
vrea se facă concesiuni opoaiţiei. lui nu păte suferi desastru, pentru-că de poporul Meu, care în aceste resultat. Compromisul de-ocamdatâ a căcjut
P6te că el personal n’ar fi fost toc ar fi identică cu Ungaria. 4ile de desnădăj4uire fl\Iî-a răsplătit în baltă — şi totuşi sunt politiol distinşi
mai indispus de a scăpa din strîm- Ce mare îngâmfare şi rătăcire! munca întregei Mele vieţi. ai oposiţiei şi-ai partidei guvernului, cari
t6re printr’un compromis, dâr îl ţine Oposiţiă răspunde deja destul de lă Precum ne-au fost întrunite cred, că compromisul se va încheia deşi nu
de chică hahamul partidei dela pu murit, că învingerea partidei gândurile, asemenea ne întrunim mai după o luptă înfooată parlamentară".
tere, Coloman Tisza. Clica tisaistă lui Banffy ar Însemna, că ţâra va acum rugile nâstre, înălţându-le că Aceeaşi foie scrie la alt loc:
este, care mână lucrurile în direcţiă fi învinsă; de va învinge însă opo- tră Pronia cerâscă într’un avent de „In cercurile parlamentare se susţine
reacţionară. siţia, ţâra va învinge. recunoscinţă pentru deplina însăne- părerea, oă propunerea baronului Banffy,
Acel Tisza Coloman, care prin Altă rătăcire! Cine e ţâra? Nici toşare a Principelui Moştenitor. pentru prelungirea duratei şedinţelor ou o
obstrucţiune s’a înălţat, când era şef un om cu pricepere nu va susţinâ, Iar Eu, pătruns pănă în adân oră, a fost numai o apucătură spre a aţâţa
de oposiţiă, şi prin obstrucţiune a că partida lui Banffy ori partidele cul sufletului Meu de o nesfârşită oposiţiă la resistenţă. Dâcă resistenţa con
căcjut după aprope 15 ani de guver opcsiţionale maghiare, ori tote la gratitudine, nu voiu înceta nici o 4i tra acestei propuneri va dura oâte-va c}ile,
nare ca ministru-preşedinte ungu olaltă ar fi ţâra. de a chema binecuvântările Cerului br. Banffy voiesoe, oum spun oei din par
resc, vrea acum drept resbunare se Nu va trece mult şi se vor con asupra scumpei nostre Românii şi tida lui, să propună prelungirea duratei şe
sfarîme capul acelei hydre, numită vinge şi unii şi alţii, că ei în reali mult iubitului Meu popor. dinţelor cu trei ore, mai târejiu să propună
obstrucţiune, ca se asigure pentru tate nu representă, decât minorita Castelul Peleş, 8 Iulie 1897. şedinţele permanente, şi în fine dâcă opo-
tdte timpurile partidei ce este acfî tea ţerei şi că adevărata majoritate CAROL. siţia totuşi nu s’ar îmblâneji, să iâsă pe
la putere neturburata stăpânire. a ei nu este de loc representată în la mijlocul lui August cu propunerile sale
Coloman Tisza a fost, care s’a dietă, nici cu deputaţi aleşi pe sprîn- de clotură. Guvernul spereza oă va reuşi a
grăbit a aproba hotărîrea lui Banffy cână, nici cu cei aleşi de păturile In contra ordinului de oprire faoe să se voteze olotura până ia finele lui
de a cere prelungirea duratei şedin independente ale poporului maghiar. al adunărilor socialiste. Soim, oă mi August în 10—20 şedinţe."
nistrul unguresc de interne a dat o ordi-
ţelor, ca primul pas făcut în contra *
uaţiune, prin care opresce ţinerea adună
obstrucţiunii. In momentele, când
începuseră convorbirile între âmenii Manifestul Regelui Carol. rilor publice în „Alfold". Contra aoestei In tdte oluburile oposiţionale s’au ţi
ordinaţiuni, o parte dintre proprietarii de nut Miercuri sera conferenţe, oonstatân-
lui Banffy şi fruntaşii oposiţiei pen
In fruntea „Monitorului oficial“ de adî a moşii din comitatul Biohiş au înaintat o du-se resultatul negativ al oonsfătuirei în
tru încheierea unui compromis şi
apărut următorul manifest al M. Sale Regelui petiţiă cătră adunarea oomitatului, în oare afacerea oompromisului. Fracţiunea Kossuth
ua
chiar în c|i când avea se se ţină Carol: oer sistarea tuturor măsurilor esoepţio- a decis a oontinua obstrucţia pănă la es-
conferenţa conchiemată în scopul Români!
acesta la mijlocirea preşedintelui nale, oe au fost aplicate în aoel comitat trem. Partida naţională (apponistă) a decis
In momentele de grele încer din causa mişcărilor socialiste. Dedreoe însă a merge solidar ou celelalte partide oposi
Camerei, fiul lui Coloman Tisza,
tînerul conte Ştefan Tisza, a fost cări, prin cari am trecut în timpul pănă aoum petiţia lor n’a fost resolvată ţionale. Oonferenţă „partidei poporale“ a
bălei periculăse a iubitului Meu Ne
acela, care într’o vorbire ţinută în din partea comitatului, economii 'şi proprie deois a combate guvernul şi în special pe
pot, credinciosul Meu popor s’a strîns tarii aoelui comitat au hotărît să înainteze ministrul-preşedinte, ou tdte mijlocele, şi
Cameră a combătut compromisul.
împrejurul Meu într’o singură gân o cerere căt^ă dietă prin deputatul conte a delegat 6 vorbitori, cari vor lua cuvân
Ştefan Tisza a fost acela, care
dire, înălţând rugi ferbinţî cătră a Nic. Zay, Vor oere adecă, oa pe cale legis tul contra propunerei de-a se prelungi du
s
a c|i > nui este permis majori
Tot-Puternicul spre a salva viaţa lativă să se scotă din us ordinaţiunea mi rata şedinţelor.
tăţii parlamentare a se pleca în nici
Moştenitorului Tronului, chemat a nistrului, prin oare se opresc adunările în
o împrejurare dinaintea minorităţii. Sâra la 8 era să fie un banchet fes
lua într’o cji asupra sa marea şi fru- „Alfold"., deorece prin acea ordinaţiune
El a luat din nou în apărare § ul tiv, ee-1 aranjaseră orăşenii de partida in
măsa sarcina, încredinţată Mie de nici uu se face serviciu proprietarilor, nioî
16, el a cerut ca oposiţiă se se pre naţiune. dependentă, ou scop de-a face să se înfră-
dea necondiţionat, suprimând orî-ce Impunetore au fost manifestă nu se înbunătăţeso raporturile muncitorilor. ţâscă partidele oposiţionale. Banchetul însă
14
„Din contră — se tjioe in petiţiă — „re-
veleitate de obstrucţiune. rile de simpatie, mişcătore dovecjile sultatul acestei opriri este tocmai opus inten- s’& amânat, din oausa rupturei de nori ce
Se nasce întrebarea acum, după de adâncă compătimire, ce au por s’a desoărcat asupra Pestei.
ţiunei, dedreoe nu numai, că nu e de natură
ce partida lui Banffy a respins mâna nit în aceste 4 le de restrişte din a Imişti spiritele şi a îmbunătăţi raporturile,
]
de împăcare, ce i-a întins’o oposiţiă, tăte straturile sociale pănă şi din ddr e încă spre paguba proprietarilor, din Proces pentru un stindard unguresc.
ce va urma, ce atitudine va mai cea din urmă colibă. Ţâra întrâgă causă oâ muncitorii în adunările lor seorete
lua guvernul? încât pentru oposiţiă, era în piciore, cuprinsă de un fior pot lucra ou mai mare suooes şi agitatorii, Foile din Budapesta spun, că anul
ea este hotărîtă a continua resboiul puternic, împărtăşind îngrijirile Nâs- ce vm dinafară înoă îşi pot faoe mai bine treout s’a întâmplat în comuna Luncaviţa
cu totă energia şi deja se felicită tre: gândurile se întunecau de ame isprăvile, fiindcă oonsultările lor nu pot fi de lângă Teregova, în comit. Caraş-Seve-
organul „partidei poporale", că a ninţarea că o muncă neîntreruptă controlate — Der ore ordinul de oprire a rin, că „conducătorii şodlei şi bisericei" au
14
avut parte în cele din urmă se vadă, de peste o jumătate de vâc pută fi adunările românesol pote fi de natură „a arangiat în şoolă o serbare în ondrea mi
că întrâga oposiţiă a primit moti atât de greu încercată. Aceste sim linişti spiritelor şi a îmbunătăţii raportu leniului. Cu acea ocasiune pe edificiul
vele „partidei poporale", pe basa ţăminte, isvorîte din inima caldă a rile?" .. scdlei s’a arborat un stindard naţional un
cărora acăsta a respins ori ce com poporului, acest avânt unanim în guresc. Aflând despre asta poporul, numai
promis. câsul de primejdie pentru viitorul La situaţia parlamentară. deoât se adunară înaintea şodlei vre-o 200
Cu tote aceste, nici astăzi încă Statului, erau mângâierea cea mai de dmenî, cari pretinseră să se ia stindar
n’au dispărut cu totul speranţele dulce pentru Noi, o îmbărbătare Cetim în „ B u d a p e s t e r Tag- dul de pe şcdlă.
în posibilitatea unui compromis, care nouă pentru Mine de a vegbia ne bla 1 1 “ : Fiind-oă poporul stăruia tot mai ener-
se aştăptă după o luptă înfocată par curmat asupra ursitelor României, „Marţi merse o deputaţiă a partidelor gio în acâstă pretensiune a sa, ba se au-
lamentară, ce va trebui se urmeze pentru urmaşii Mei un indemn pu oposiţionale la preşedintele camerei, şi îl cjiau voci, oă dmenii nu se vor depărta
acum. Judecând însă după limba- ternic. de a se arăta tot mai vred ruga să mijiocâsoă privitor ia un compro până nu se va lua stindardul de pe şodlă,
giul foilor celor mai acreditate ale nici de atâta iubire, de atâta devo mis. Preşedintele Sziiagyi a conofiemat şi fiindcă între cei adunaţi erau şi unii
guvernului, e vorba erăşî de o în tament. pentru scopul acesta, pe Miercuri după cam chefuiţi de beutură, primarul comu
cercare de a isbuti şi fără compro Astă4î, când sciinţa înaltă şi amexjî, o oonferenţă, ia care au luat parte nei a oedat şi a dispus să se ia jos stin
mis se înfrângă obstrucţiunea. hărnicia medicilor ţărei au curmat 10 deputaţi din majoritate şi 10 din mi dardul.
