Page 46 - 1897-07

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 153—1897

De aoi a urmat un proces pentru agi­ voâsoă a mă avisa, dâoă are voe să o pundătâre nremergătore dala o altă şcâlă mană. Pe lângă aoeea ele se prepară şi-ş
taţiune şi opunere cu forţa în contra autori- vândă pe lângă un preţ bun, ori dâoă nu­ de categoria şcâlei civile. In lipsa unui învaţă leoţiunile sub oonduoerea ei şi ou
tâţilor, care prooes s’a pertraotet la tribu­ mai spre folosinţă ar putâ să o dea pe astfel de atestat, sâu pe lângă atestat dela ajutorul directorei şi al guvernantelor şi-n
nalul din Caransebeş. Tribunalul însă a achi­ oât-va timp pentru cercetare soienţifică. In şoâle de altă categorie, primirea se faoe orl-oe altă privinţă se împărtâşeso de cea
tat pe toţi cei acusaţl, motivându-şî sentinţa ambe oasurile i-aşl fi fârte recunosoător. — pe basa unui esarnen de primire, conform mai părintesoă îngrijire şi oonduoere.
astfel: Deşi acusaţii prin aceea, oă au pre­ Geaca, (p. u. Moos) 20 Iulie n. 1897: loun ordinaţiunii ministeriului r. u. de culte şi Elevele, cari voieso să fie primite în
tins să se ia jos stindardul, au manifestat Paşca, paroch. instrucţia publică, dto 11 August 1887, internat, mai au să aducă ou sine : o saltea,
antipatia faţa de naţionalitatea maghiară Nr. 29000. un oovoraş la pat, 2 perinl, 4 feţe de pe-
Regele Alesandru al Serbiei, va pleoa
şi au comis o ofensă faţă cu „stindardul înscrierile pentru anul şoolar 1897/8, rinl, o plapomă sâu ţol de coperit, 4 oiar*
cjilele acestea la Carlsbad, pentru o oură
u
ţerei , care ar merita să fiâ pedepsită: se fac din 1—6 Sepfcemvre a. o. st. n. şafurl (linţolurl, lepedee), 6 ştergare, 6 şer­
de patru săptămâni. Mama sa, regina Na-
deorece însă legea trebue să se aplioe în Esamenele de emendare se ţin în 3, vete, apoi perie de dinţi, săpun şi 2 pep-
talia, îl va însoţi. Regina, pănă la termi­
sensul strict al ei, tribunalul nu află, oă âr cele de primire în 4 Septemvre o. n. tenl, oare tâte rămân proprietatea elevei.
narea curei regelui, va merge la Biairrtz.
acel fapt ar cuprinde în sensul legei agi­ Prelegerile se încep în 6 Septem­ Afară de acestea schimburile de trup sâu
După aoeea vor merge ârăşl împreună la
taţiune în contra naţiunei maghiare. vre c. n. albiturile câte / duzină din fie-care, oio-
l
2
o baie de mare.
Aoâstă sentinţă a fost aprobată şi Didactrul e fixat ou 2 fi. v. a. pe rapl şi fuste de oolâre închisă şi batiste
din partea tablei reg. din Timişâra şi a Panică într’o arenă. Soirea adusă de lună, şi pentru elevele, oe întră prima dată (marăml) câte 1 duzină, un parapleu şi în­
Curiei din Pesta. noi erl despre nenorocirea din Salonta- în acâsta şcâlă o taxă de inmatriculare de călţămintea trebuinciosâ. Cât pentru toa­
Din foile budapestane nu putem afla mare, trebue s’o rectificăm. Catastrofa care 2 fi. v. a. ' lete nâuă părinţii şi tutorii sunt consiliaţi
cu siguritate, cine au fost aoei „conducă­ nu s’a întâmplat în teatru, ci într’o arenă, Pentru elevele cursului complemen­ a nu faoe de aoestea pentru copilele lor,
tori ai şeâlei şi biserioei , oari au serbat unde se da o representaţiă teatrală, a fost tar, provădut în § 6 din statut, didaotrul oăol pentru a obţinâ o uniformitate în îm­
44
mileniul unguresc, şi dâoă şoâla pe care s’a provocată prin aoeea, oă s’a surpat o tri­ este de 2 fi. pe lună, şi la prima însoriere brăcăminte pentru tâte internele, acele toa-
arborat stindardul, a fost şo61ă confe­ bună, oare era destinată pentru oel mult taxa amintită de iumatrioulare. letete ou preţuri moderate, se fao aici prin
sională română? Se pare însă, că aici 18 persâne, dâr pe oare în acel moment Elevele, cari voeso să fiâ primite în îngrijirea direoţiunii internatului. Strîns de
e vorba de-o serbare, pe oare Ungurii se aflau nu mai puţin de 130 de omeni; internat, fie eleve ale şcâlei oivile, sâu ale uniformă se ţin: o haină, dâuâ şurţe în
au arangiat’o în şc61a română. E fireso 40 de persâne au fost vulnerate, oâte-va şeâlei elementara a reuniunii femeilor, au forma unei haine, o pălărie de iârnă şi una
deci, dâoă poporul a pretins să se ia jos fârte grav. să se însoiinţeze de [timpuriu, în tot oaşul de vară, cari necondiţionat au să se faoă
stindardul unguresc de pe şoâla sa, şi tot înainte de începerea anului şoolastic, prin aici şi cari peste tot vor oosta oam 16—
Mare tempestate In Elveţia. Din Zu-
atât de firesc este, că pentru aoâsta tribu­ părinţi sâu tutori la direcţiunea şcâlei, pen­ 22 fi. v. a.
rich se telegrafâză: Alaltâerî se descărca
nalul n’a putut pedepsi pe făptuitori. tru a putâ faoe disposiţiunile neoesare. Taxa Doritorii de a ave „Statutul de orga-
asupra oraşului Ziirioh şi împrejurime o 44 44
grâznioă plâiă torenţială împreunată ou internatului e de 200 fi. v. a. pe an, plă­ nisare , preoum şi „Regulamentul intern
grineină, care a oausat pagube de mai tiţi înainte in două seu oel mult patru rate. al şcâlei, „Regulamentul pentru oursul com­
Cărţile trebuinoiâse, materialul de soris, de plementar" şi „Regulamentul ministerial pen­
multe milione. Pe lacul Ziirioh a fost cu­
— 11 (23) Iulie. fundată o naiă înoăroată cu marfă dimpre­ desemn, de lucru de mână, să înţelege, nu tru esamenele publice, private, supletorii şi
44
sunt cuprinse în taxa amintită, oi oheltue- de emendare , le pot primi dela direcţiune
Minisirul de comerciu peniru tinerii ună cu tot personalul, oe se afla pe ea.
lila reolamate îu acâstă privinţă să pârtă pentru câte 10 cr. unul. Tot dela direcţiune
Secui. Ministrul ungureso de comerciu a
Lăcustele în Argentina. Se telegrafeză de părinţi, întocmai precum tot de dânşii se pâte primi pentru 1 fi. şi „Monografia
14
provocat — prin camera oomeroială şi in­
din Buenos-Aires, oă roiuri mari de lăouste se pârtă oheltuelile pentru îmbrăcăminte şi şeâlei, în care pe lângă istoricul institutu­
dustrială din Tergu-Mureşului — pe indus­
au năvălit îu ţinutul Santa-Fe şi în alte înoălţăminte; pentru instrucţiune în musioa lui, se află descris edificiul şcâlei şi al in­
triaşii din Dobriţin, Arad şi Seghedin, oa
părţi ale Argentinei. Semănăturile au fost instrumentală şi în limba franeesă. ternatului în tâte amănuntele lui.
de aci înainte să primâscă oa ucenici pen­
distruse cu desăvârşire. Ele par a fi tunse
tru învăţarea meseriei copii de-ai Săcuilor, Taxele pentru instruoţiunea în pian o S i b i i u , în Iuliu 1897.
ou fârfecele. Din acâstă oausă oomeroiul
cărora ministrul le va libera bilete de că­ sunt de 2 categorii: D i r e c ţ i u n e a
ve suferi mult şi pagubele vor fi simţitore.
lătoria pe calea ferată gratuite, âr când vor a) dâcă o elevă voiesee să iee ârele şcâlei civile de fete cu internat.
Tâte ajutârele imaginate s’au dat, dâr în
deveni sodali le va da ajutore. Prin asta singură, se oompută la 2 âre pe săptămână
zadar, atât de numerâse lăouste nu s’a vă-
ministrul voesoe să-i abată pe Săoui dela taxa de 9 fi.*) pe lună; decă 2 eleve îm­
4ut nicl-odată, după oum spun bătrânii de
emigrarea în România şi să desvâlte indus­ preună iau instruoţiuDe în aoeeaşl âră, taxa 0 întâmpinare dela Năseud.
aoolo.
tria între Maghiari. — E uşor ministrului se compută la 2 âre pe săptămână ou 6 La corespondenţa publioată în Nr. 138
să fiă darnio faţă de Săouii săi, oăcî daru­ Concert. Musioa orăşenâscă va con­ fi.*) de elevă ; sâu al fâiei nâstre din anul curent întitulată:
rile le face din averea altora! certa mâne seră, Sâmbătă în 24 n. o. în b) dâoă o elevă voosce să iee ârele „Iubileul unui jude , d-1 Lucchi din Năsăud
w
grădina Reuniunii industriaşilor (Gewerbe- singură, se oompută la 2 âre pe săptămână
„Liberalismul muribund şi sprijinitorii verein) de lângă promenada de jos. înce­ taxa de 6 fi.*) pe lună, dâoă se întrunesc ne trimite o întâmpinare lungă. D-sa sem-
Sei“. Sub acest titlu a apărut o broşură 2 eleve în aceeaşi âră, taxa se compută la neză pentru comitetul aranjator (al ju­
putul la 8 ore sâra. Intrarea 30 cr.
volantă scrisă de un membru al partidei 2 âre pe săptămână cu 3 fi.*) pe lună de bileului) oa fost preşedinte al acestui co­
poporale catolice din Austria. Autorul se Aparate de fotografie pentru diletant!. Firma elevă. mitet.
plânge, oă în Austria au erupt de nou lup­ A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena Pentru instruoţiunea în limba fran- Nu putem publica în tâtă estensiunea
Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de sa întâmpinarea d-lui Lucohi, fiind-oă d-sa,
tele de naţionalitate, pe cari liberalii, ad­ cesă, câta 2 âre pe săptămână, se compută
fotografare, articolele sale necesare pentru a fo
versarii Austriei, le esploatâză pentru soo- tografa. La corere trimite liste ilustrate conţi­ pe lună câte 1 fi. de elevă. ignorând ou totul motivul naţional, oe a
condus pe autorul corespondenţei amintite
purile lor în detrimentul statului şi al oon- nând preţurile. Tâte taxele se plătesc direcţiunii şco­ 14
stituţiunei“. Autorul găsesce, oă ordonan­ lare, care remunerâzâ pe instructori. în apreţiările sale asupra aoelui „jubileu ,
îl atacă într’un mod neouviinoios fără a-1
ţele de limbă nu sunt în detrimentul Nem­ Elevele din internat, afară de şcâlă,
Condiţiunî de primire în şcola civilă de combate obiectiv. D-1 Luoobi spune deja
ţilor din Austria. au în fiâ-care (ji anumite âre de conversa-
fete şi internatul Asociaţiunii. ţiune în limba franoesă, maghiară şi ger­ în introducere, oă nu vrâ să stea de vorbă
44
Se caută „Istoria bisericescă a lui P. cu autorul corespondenţii „pe oalea publi­
Maior. Suntem rugaţi a publioa următâ- Pentru primire în şoâla civilă se cere cităţii 44 , oăol, 4i°e, aranjatorii jubileului
*) Din care sumă 1 fi. se oontâză pe
rea rugare: Cine posede „Istoria biseri- atestat despre absolvarea claselor şoâlei lună institutului pentru susţinerea fortepia- „au tăria convicţiunii .
44
câsoă de Petru Maior e rugat să bine- elementare, sâu atestat despre olasa corăs- nelor în stare bună. „Ca aranjatori însă , 4i°® d-1 Luoohi,
44
44
FOILETONUL „GAZ. TRANSA besoe, i-se face ciulama de pui de vrabie şi amestecată să bea cu raobiu de drojdii gurile. Cu liliac să mai afumă beţivii oa
oând face vrabia întâia, şi apoi vorbesoe pentru oftică şi cu lapte să dă la cai pen­ să nu mai bea. Dâoă din dragoste omul
oum e clopotul. Găinaţul de vrabie cu lapte tru răpciugă. Ou coţofana împuşcată în prinde vr’uu vis rău, i-a arini de liliac, le
Zoologia medicală a ţeranului român. dulce se dă la copii oa să âsă afară (con- luna lui Mart’e, e bine să se afume de arde, le pisâză şi le bea ou apă. Babele
De Dr. N. Leon. stipaţie). 7 seu 9 găinaţuri, să pisâză ou orl-oe răutate. Un cap de ţarcă să se usuce mai fac de dragoste lilieci; îi prind de vii,
S'nâlă, să amestecă ou lapte şi să dă de în vatră, să se piseze, să se împartă îu îi pun într’o âlă ou nouă borte, pe oare o
(U r ma r e.)
băut la copii: Lunea, Miercurea şi Vinerea trei şi să se bea de trei ori pe 4* ou apă îngrâpă într’un furnicar şi o lasă opt 4U0.
Curcanul. Meagres găllo pavo. Dindon. pentru spasme, răul copiilor. pentru treapăd, er oarnea să se mănânce Baba oara l’a îngropat, oând se întâroe de
Putter, Truthahn. — Oul de curcă furat să
Iiîndunica, rîndurica, rîndnneaua, lus- friptă. la furnicar nu e bine să se uite îndărăpt,
pune lângă foc până lasă un fel de apă
tunul. Hirunda urbica. Eirondelle. Schwalbe. Huhurezul, ciuful. — Să face cu el fiind-oă pâte să-l audă ţipând şi atunol sur-
cu care să şterg de ohistrui (pistrui).
— Scote pui de trei ori pe an; a treia de urît, i-se tae şe4utul şi i-Be dă Româ­ 4eşte. Furnicile în aoeste opt fiii® îl mă­
Cocostîrcui, barza. Ciconia alba. Ci- oră nu mai aştâptă pe toţi puii să se ri­ nului ou meşteşug (pe oare n’a voit să mi-1 nâncă tot, lăsând numai âsele; din âse să
goghe. Weisser Storch. — Inima de pui de dice şi să sbâre este uuuî, oare rămâne spue), de aici vorba: „oe, ai mânoat şe4ut alege unul în formă de greblă şi unul îu
oocostîro să mănâncă, când întră şarpele tot-dâuna in cuib. Dâoă să i-a aoest pui, de ciuf?“ Untul de huhurez e bun de pe- formă de furcă; ou grebla atrage pe aoel
în om (oa să âsă). Cojile de ouă pisate să arde, să face prav, e bun să se dea de oingenă; ar4î un vătrar şi îl pui pe huhu­ de oare vrea să fiă iubit, âr ou furoa res­
prav, să suflă în ochi pentru albeţă. băut pentru zizanie, oând bărbatul nu să rez, âr ou untul ce să prinde de vătrar pinge pe acel sâu acea oe cade silă, adecă
Babiţa. Pelicanul. Pelicanis onoe rota- mai înţelege ou femeia. Ou cuibul de rîn- unge la pecingenă. pe care îl ureşte. Crlşmarii îngrâpă liliacul
lus. Pelican. Kropfgans. — Untura de babiţă durică părăsit, să faoe scăldătâre pentru Uliul. Falco. Finunculus. Faucon, Cre- sub pragul uşei ca să atragă muşterei (Mi-
să bea pentru durere de gât său să freoă orl-oe fel de bâlă sâu să afumă ou el pen­ cârelle. — Ghiara arsă şi pisată să presără hailenl).
ou ea. tru friguri. Dâoă rîndunica trece oâud sbâră pe rana numită unghie de cal. Ariciul. Erinaceus europaeus. Herisson.
Hulubul, porumbelul. Colomba. Pigeon, pe sub vaoă, atunol vaoa dă lapte ou sânge ; Igel. — Să ard maţele, să pisâză şi să bea
OLASA MAMIFERILOR.
Colombe. Taube. — Să spintecă hulubul de atunoea i-se afumă ţiţele cu fum de cuib ou raobiu de drojdii şi unt-de-iemn pentru
vin, să scote inima oând mişcă şi înghite de rîndunioă (Miborenii de sus). Pentru Liliacul. Vesperlilio. Chauve-souris. Fle- hernie (boşorogî). Pentru sorofule să arde
pentru bătae de inimă şi pentru oftigă seu alunele pe obraz, să se spele cu apă fiartă derrnaus. — Poporul crede, că a fost şâreo ariciul întreg în cuptor, să usucă, să pisâză
să pune în chimion şi să înghite pentru ou găinaţi de rîndunioă. Pentru durere de şi fiind-oă a mânoat naforă a devenit liliac. şi să amesteoă două linguri de masă ou
spărietură. Să tae un hulub în momentul, gât să mai mâie cuib de rîndunioă în apă I-s© 8trivesce capul şi ou sângele, care-i patru liugarl de sirop de frun4 de nuo >
e
când popa ese cu învierea şi să spală ou oaldă şi să dă să bea apa, âr ouibul cald dă pe nas se ung pe negei şi pe coşi. Un care să împart în trei şi bea de trei ori
sângele pe obraz pentru pistrui. să lâgă la gât. crîşmar din Poâna (jud. Prahova) ouropă- pe 4i câte o parte (Botoşani). La beţivi
Yrabia. Fringilla domestica. Moineau. Coţofana, ţarca. Pica caudata. Pie. rase de ia o ţigană un liliac, pe care îl oa să se lese de beţia li-se dă să bea ud
Sperling. — Copilul, care e mare şi nu vor- Elster, Eălcsler. — împuşcată, arsă, pisată pusese în rachiu ca să vindece cu el f'ri- (urină) de aici, fără ca să soie.