Page 49 - 1897-07

1
Mieţtai, MmnislTiţiKei, „Saseta’ iese in M-care di,
Si fiptEltit Abonamente nentri Austro-Dugaria:
Sfftaov, piaţa jaars îîr. 30. Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
! Soniiori E»f*&a6at-® sm ki N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
grimasă. — Maiw.onptn fin ta
1 rsirataet. Pentru România si străinătate;
Pe un an 40 franot, pe şăse
ifIStFiATE se primeau la fldml- luni 20 fr., pe trei iunî 10 fr.
rtlstraţlone în Braşov ţi 1» r.r- N-rii do Dumtneoă 8 franol.
mătirele Birouri ia anunoliirl: Se prenumără la t6te ofioielo
în Viena: M. Dvthtt, Jfftmrich
SehnUk, Rudei/ Hosie, l. Ovptlikt poştale din întru şi din atară
şi la dd. «oleotori.
Nsohfolger; Milion Oppeltk, J.
.Oa«««wr, In Budapesta: 4. 7, ifiameiM ţentru Brasor
Qoldbergerv, ScUUin Semat i In administraţiunea, piaţa mare,
Sucuresoi: Âgenct Bmas. Suo- târgul Inului Nr. 30 etagiu
oarsele de Boamanic; In Ham- I.: pe un an 10 fl., pe şese
bar^,: Karolyi <t Liebmann. luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Preţul Inserţlunllor: o floria (2^"CL:izcLe:r de ZD-ULm-iz^ece 28) Cu dusul în casă: Pe un an
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
îarmond pe e ooldnă fi cr. ţi 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
iJOor. timbvu pontrn o publi­ său 15 bani. Atât abonamen­
care. Puolioări mai dese (lupii tele cât şi insorţiunile sunt
tarifă şi învoială. a se plăti înainte.
Booiame pe pagina a fi-a o
fleriă 10 or. «ou 80 bani.
Nr. 154.—Anul LX. Braşov, Duminecă 13 (25) Iulie 1897.
drăptă, ci cere supunere dela opo- ţiei; dăcă se va restabili ordinea în Pe când se petrec acestea în
siţiă. sfătuirile Camerei, el însuşi va fi dietă, este adunat în Carloveţ Con­
S’au încurcat rău treburile în Acum despre aceea e vorba, pentru un compromis demn. Tot în gresul naţional bisericesc al Şerbilor. Şi
dieta ungurâscă. De când a ajuna cum se facă şi se dirăgă guvernul, şedinţa de eri au vorbit doi oposi* aici Banffy vrând să silăscă pe Sârbi
Banffy în fruntea guvernului tot mai ca se silăscă pe oposiţionall, se în­ ţionalî în contra propunerii de a-se a primi un „statut -organic unitar“,
mare este duşmănia dintre partidele ceteze cu obstrucţia şi se scătă la prelungi şedinţele, ăr vestitul logo­ ce l’a proiectat guvernul, a aruncat
maghiare, cea guvernamentala şi cele liman acele legi, la cari guvernul făt al guvernului August Pulszky a mărul de ceartă între membrii con­
oposiţionaîe. Purtarea prea încrezută ţine aşa de mult, şi cari — cum ţinut o vorbire aşa ca din carte, jă- gresului, său mai bine cjis între ma­
şi bruscă a lui Banffy face impre- sunt legile privităre la pactul dua­ luindu-se, că t6te partidele oposiţiei joritatea naţională şi minoritatea
siunea, că el se crede şi faţă cu dieta list — trebuesc aduse şi votate încă s’au unit pentru a răsturna guver­ guvernamentală a congresului.
tot aşa de atotputernic cum era ca în tomna acesta, căci altfel stă pe nul. S’au unit cei „dela 48“ şi chiar De 11 cfile este adunat congre­
fişpan în congregaţiile dela Bistriţa loc maşinăria constituţională a dua­ şi „partida poporală“, care ţine mult sul şi încă n’a ajuns se-’şl pătă în­
şi Deşiu. lismului. la pactul dela 67 unii cu alţii. (Mare cepe lucrarea, pentru care a fost
Vrând guvernul se facă se se E vorba acum, că Banffy cu sgomot în stânga. Estremii încep a concbemat.
voteze o lege, prin care printr’un ai săi umblă să aducă lucrurile acolo, ciocănii în bănci. Iusth: Nu-i ade­ Comisarul regesc a cerut dela
paragraf (§ 16) se atacă în măsură ca kossutk-iştii şi ceilalţi oposiţionall, vărat !) congres, ca în înţelegere cu el, se
mare libertatea pressei pentru a i-se cari merg cu ei, să nu mai potă tace In fine Pulszky a declarat, că hotărâscă cum să urmeze ordinea
da stăpânirei o mai mare putere asu­ obstrucţiune dela tămnă încolo. pacea în dietă numai aşa se va pute (filei în înţelesul rescriptului regesc
pra ei, oposiţia, precum seim, s’a Acesta cred ei, că o vor ajunge, restabili, decă oposiţia va înceta cu dela 20 Maiu a. c. Dăr congresul
împotrivit şi a (fis, că se va folosi dăcă vor stărui cu tot preţul să obo- purtarea ei neparlamentară. nu vrâ se primâscă ordinea ce i o
de tâte mijldcele ce i-le dă regula­ sescă oposiţia şi de altă parte să Decă nu se va afla cumva în impune comisarul, şi pretinde, că
mentul Camerei, pentru ca să împe- ia hotărîrî în privinţa aşa numitei (filele acestea o modalitate de-a se nimeni n’are dreptul de-a prescrie
dece de a se vota acâstă lege şi se cloture. (Adecă se nu mai potă vorbi împăca lucrurile printr’o învoială congresului ordinea (filei.
silăscă pe guvern a o retrage. la un obiect în viitor câţi vor voi, âre-care, atunci vor urma în dietă Cu alte cuvinte, majoritatea
De aci s’a născut aşa numita după cum a fost pănă acuma, ci să un şir de lupte fdrte înverşunate, congresului nu este nicidecum dis­
obstrucţiune, care durâză acum de trei se p6tă cere închiderea discuţiunii, cari vor dura pote câte-va luni. pusă de a primi proiectul de statut
săptămâni. Guvernul Banffy, văcjend aşa ca orî când să se p6tă curma Noi uu ne putem aştepta la unitar al guvernului, ca basă pentru
că lucrările parlamentului nu mai o desbatere şi minoritatea să fiă es- ceva mai rău dela astfel de lupte; lucrările sale, ci vrâ numai de-ocam-
înaintâză din pricina vorbirilor lungi, pusă astfel la graţia majorităţii ne- dimpotrivă credem, că ele ar aduce dată să isbutâscă a alege comisiu-
ce le ţin oposiţionalii ca se tră- mai putând face nici un fel de ob­ ore-care schimbare a situaţiunei, din nea permanentă a congresului. Co­
găneze aceste lucrări, a venit cu strucţia.) care partida maghiară, ce stăpânesce misarul regesc a cerut însă, ca con­
propunerea, ca în viitor Camera să Cel ce stărue mai mult. ca ast­ astăcfî, anevoe va eşi cu totul în- gresul se încâpă de-a dreptul discu-
se sfătuescă cu o oră mai mult pe fel să i-se pună scăiuş în gură opo- vingătdre, seu dăcă va învinge, acăsta ţiunea statutului proiectat de gu­
di, ea să p6tă ajunge mai departe siţiei şi mai ales celor din partida se va pute întâmpla numai pentru vern, şi prin urmare să primescă
cu lucrările. Oposiţia a vădut în- poporală, pe cari îi uresce din su­ un preţ, care în cele din urmă o va ordinea de (fi prescrisă de el. Acăsta
tr’asta numai o încercare de a o flet, este hahamul Coloman Tisza, face se-şî frângă gâtul. însă n’o va face majoritatea congre­
constrînge cu măsuri estraordinare care a vorbit Luni în conferenţa Banffy şi cu partida lui sciu sului, şi deci se aştâptă ca acfî mâne,
ca se se plece guvernului şi majo­ partidei guvernului, âr Miercuri, când fărte bine, că nu vor mai ajunge din causa f eâsta, congresul se fiă
rităţii. De aceea oposiţia este în con­ era vorba despre o învoială între gu­ nicî-odată să aibă o majoritate, ca închis, şi astfel să rămână tâte, în ce
tra propunerei de a se prelungi şe­ vernamentali şi oposiţionall, a pus cea de astăcfî în dietă. De aceea ei privesce orgauisarea autonomiei bi-
dinţele. pe fiiul seu Ştefan Tisza să vorbâscă vrâu se se folosâscă de puterea lor sericei sârbesc!, în starea încurcată
Cu tăte astea mai mulţi ămen! în contra împăcării. şi se facă, prin măsuri violente şi de pănă acum.
ai lui Banffy au intrat în atingere Din causa acăsta s’a manifestat reacţionare, să amuţescă glasul opo­ *
cu căpeteniile partidelor oposiţioniste mare amărăciune in sînul minorităţii, siţiei, punendu-i scăiuşi în gură prin Alegerile pentru congresul cato­
pentru a afla un mod de împăcare. mai ales contra tînărului Tisza. De restrîngerea libertăţii cuvântului. lic unguresc, ce va avă să se întru-
S’a ţinut Mercur! şi o consfătuire, aceea, acesta a aflat de bine a de­ Arma însă, de care vrâ să se nâscă la tămnă, s’au început de vre-o
la care au luat parte 10 deputaţi ai clara în şedinţa de erî a camerei, folosâscă Banffy, este cu două opt «file, şi se continuă. In Buda­
guvernului, 10 oposiţionall şi toţi că el n’a cjis, că împăcarea ar fi im­ tăişuri, şi astfel ea uşor se pote în­ pesta au fost îndreptate petiţiunî în
miniştrii. Nu s'au putut însă înţelege posibilă. Numai aceea a cjis* că nia- tărea contra acelora, cari au fo- contra alegerei contelui Ferdinand
şi conferenţa n’a ajuns la nici un joritatea nu p6te face concesiuni losit’o. Zicby şi a contelui Eszterhazy. Mi»
resultat. Banffy nu vrea împăcare minorităţii pentru încetarea obstruc­ * klos Moritz cu vre-o 500 de alegă-

Î’OILETONUL „GAZ. TRANSA duve. Nu scia, dăcă socră-sa are de mai bine. Acasă ni-a tace servitărea să nu-ţi cadă greu şi în urmă se te
unde-i da ceva zestre, ori ba, dăr ’i ce ne trebue, tu stai p’aeolo să aibă căescî, că ţî-ai făcut mără ’n cap.
se părea de fată. O luă deci şi trăiră pe cineva cu milă pe lângă ea ! Mai bine să stăm noi cum stăm şi
E"o. nea. la olaltă (file albe. Amândoi era Aşa şi făcu. Ea a stat vre-o d-ta cum stai; de vom vedâ, că eşti
cruţătorî, astfel că din plata lui de cjece (file tot acolo, pănă în urmă bolnavă, vom merge careva şi vom
A murit cam acu-s doi ani cancelist trăiau bine fără se facă ’i s’a făcut bătrânei mai bine. In şedâ cu d-ta, dăr să ducem droiă
domnul Ioan Bunea. Numele lui de datorii. Işî plătia chiria regulat, acest timp săra şi la amâcfî, după astă multă de copii pe capul d-tale,
familiă era Grozav, dăr lumea ’i l’a plătia prin prăvălii şi pe la măce­ ărele de cancelariă o cerceta şi el par’ că nu mă ’ncumet.
schimbat în Bunea, pănă era el încă lari regulat, plătia omenesce pe regulat, îi ducea medicul şi medi- — Ba să veniţi, ascultaţl-mă,
în viâţă. Şi era un om bun, cât rar măestrii, cu cari avea de lucru, şi cinele şi vedea se nu-i lipsâscă ceva. aşa vrâu eu; simt eu, că nu s bună
îi mai afli a(jl păreebe. El era fe­ astfel el era onorat de toţi. După ce s’a însănătoşat bătrâna, singură, numai cu străini, haideţi
cior de plugar. învăţase câţî-va ani Săcră-sa trăia singură în casa merse odată la ei acasă şi le spuse: voi la mine, că şi eu am crescut
la şcâlă, apoi îl luară la miliţiă. ei propriă. Ea nu li-a făcut tinerilor Uitaţi-vă, dragii mei, eu sunt slabă copii, sciu eu, că ei nu pot sta ca
Acolo, fiind cu purtare bună, ajunse propunerea se şâ(jă cu ea, şi ei nu şi bătrână, păte să mor odată fără sfinţii ’n icănă, şi feri Domne se
sergent-major. Servi el la miliţiă s’au îmbiat. Aşa trăiră ei vre-o cinci ca voi se fiţi de-a îndemână şi să stee, că atunci nu-i bine. Doră şi
vre-o opt ani, că acasă nu prea anî, şi în fiă-care an îi binecuvânta pună străinii mâna pe ce biata am. cjicala cfice: Feri-mă Ddmne de copii
avea la ce trage, că fraţi mai avea Dumne(jeu cucâteunfecioraş. Pe toţi Se veniţi, dragii mei, se şedem la­ bun! şi de babe frumose!
vre-o cinci, dăcă nu chiar şâse, i-a face tata ostaşi — (jicea el rî- olaltă. Şi aşa casa vouă vă rămâne, Destul atâta, că din vorbă ’n
moşiă puţină, dec! el rămase la ăste (fând, şi fiă-căruia îi lua mai o trim- ce să mai plătiţi atâta cbiriă, că vorbă ajunseră fiă-care la convin­
vre-o opt ani. biţă, mai o tobă, mai o sabiă, care aveţi destulă cheltuâlă cu copiii ceşti gerea, că mai bine va fi ca cei ti­
In acest timp învăţă bine limba după cât era de mare şi de harnic mulţi. Haidaţî la mine! neri, cu drdia lor de copii, să se
nemţâscă, fiind mai mult în Viena de a o purta. — Am merge sâcră, că seim, mute la bătrâna. Şi s’au mutat şi
cu starea. Apoi, eşind în civiliă, de­ La vre-o cinci ani se bolnă- că ne primesc! cu dragă inimă, (fise legănat cuvânt n’a fost întrei ei. Gi­
veni cancelist la o judecătoria din vesce socră-sa. El trimite pe nevas- el, dăr uite noi avem copii, ei fac nerele, ca mai tîner, vedea ca să fiă
provinciă şi se căsători. Luă de ne­ tă-sa numai decât acolo: Să nu te larmă, d t a l e îţî trebue odihnă, şi, tdte în bun rând pe lângă casă;
vastă pe singura fiică a unei vă­ mişc! dela bătrâna, pănă nu i-a fi cum eşti desvăţată acum de tălălău, cum venia dela cancelariă făcea câte