Page 5 - 1897-07
P. 5
Maclima, AttistrsţiMîi, „fiuet^lMe in 1&-care
îi TiocmHi Abonameute pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa aara tîr. 30, Pe un an 12 fl.. pe yeae iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Soriao?! nafcusisat» un i.j
pvfaaf.no. — fclsacjinîript» av. ;% N-rii do Dumlneoă 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate:
diâtHATE *« prvoiaao la Adml- Pe un an 40 franol, pe şâoo
nlttrsţlune In Bzoyov şi Ia uz- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
an':6rol() Birouri de nmmslurl:
în TieDa: Jf. H»mrkh X-rii do Duminecă 8 frânat.
Sthaltk, Rudolf Hout, A. Oşptiiks So prenumără la tAto olioiele
Hach-folger; Anion Oopuiik, J. poştale din întru şi din atarâ
Dannsbcr, în Budapesta: i. V. si la dd. eoieotori-
Soldbergerg, Sckitecn Berna:; In tt'i'namontnl pentri Braşov
Bucuionoi: Agtnr.e Havas, Suo- administratiunea, piaţă mare,
ouisale de Rouruanie; în Horn- târgul Inului Nr. 30 stagiu
bur^: Karolyt ift Lit'ommn. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inuorţiunllor: o sori» luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Stamiond po 0 eolonă fi ar. yi Cu dusul în casă: Pe un an
liOot. timbru pontru o publi A 1T UL L22. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei luni
care. Publicări mai doss după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tarii» şi învoială. său 16 bani. Atftt abonamen
îî-s clame pe pagina a D-a o tele cât şi inserţiunile sunt
şezi» 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 144. Braşov, Mercur! 2 (14) Iulie 1897.
urmeze eventual şi disolvarea con îşî pierde mult din importanţă amin şi d-nii deputaţi ai congresului . îşi es-
14
gresului, mai ales dâcă elementele tita manifestaţiune. primâ în fine convingerea, că congresul,
u
N o u a b o n a m e n t magbiarone îşî vor vede planurile Peste o 4i‘d° ® congresul se va „ţinând sâmă de statutele şi legile ţerei“,
periclitate din partea Şerbilor na constitui, şi atuncî, când vor fi toţi va soi să lucreze după intenţiunile monar-
la,
ţionalişti. la lucru, vom vede, cum se vor ohului şi să se arata vrednio de înorederea
Gazeta Transilvaniei Cu tâte că deschiderea solem- grupa partidele şi la ce resultat vor acestuia.
nelă a congresului a decurs în total ajunge nisuinţele leale şi în adevăr La vorbirea comisarului a răspuns pa-
Cu 1 Iulie 1897 st. v. neted, întreg Carloveţul fiind îmbră naţionaliste, de-a lucra în unire pen trinrchul Brankovicî, aduoeud în numele
s’a deschis nou abonament la care cat în haine de serbătore, totuşi deja tru a da autonomiei biserieei sâr- poporului sârbeso mulţămită Maiestăţii Sale.
invităm pe toţi amicii şi sprijini la deschidere s’a zărit din depărtare bescî o organisare, care să nu es- După acâsta oomisarul Nikolicl luâ
torii foiei n6stre. norul, care anunţă o furtună apro chidă a priori orî-ce desvoltare li loo la tribună şi adresa încă câteva cuvinte
Preţul jafeoBBffiBTîsera'tKfiEais piată. beră în sînul ei. membrilor congresului, provocându-i să se
Pentru Austro-Ungaria: Mai întâiu este remarcabilă ati Sperăm, ca în situaţiunea difi constitue sub presidiul patriarchului, pre-
pe -u.15. sen. .............................. 12 £L. tudinea celor 65 de radicali, cari cilă , în care se află şi concetă sentâudu-i acestuia mandatele, âr după ce
pe şese 1-u.xlI ............................... © fl. sub conducerea baronului Zivkovicî, ţenii noştri sârbi, ei vor înţelege, se vor face verificările, să alâgă un vice
pe -trei luni ....................................... 3 £L.
fost şef de secţiune croat, au ridi că numai prin abnegare şi o pro preşedinte dintre mireni şi notarii de lipsă,
Pentru România şi străinătate: cat glasul lor în contra procederei cedere strîns solidară pot impune âr lista deputaţilor verificaţi şi a funcţio
pe -u-n an . . . . . 40 franci necorespun4ăt6re regulamentelor şi unui guvern, care de tote pârtă narilor aleşi, patriarchul să i-o oomuDioe
pe şese luni............................. 20 „
pe txei liini ............................. IO „ limbei de afaceri a congresului bi grijă, numai de aceea nu, ca să se lui numai decât şi să ’i se trimită tot
sericesc, de-a se presenta ca comisar întărâscă elementul cultural-naţional odată o deputaţiune din sînul congresului,
Abonarea se pote face mai uşor
prin mandate poştale. regesc în limba maghiară, care n’a al Sârbilor in biserică şi ca aceştia căreia să-i comunice misiunea ce o are
fost înţelăsă de majoritatea congre să se păta bucura de o autonomiă, dela Maiestatea Sa. Cu acestea oomisarul a
Administraţiunea care să-i scutescă de miseriile inge
„Gazetei TransiSvainiiei". sului. părăsit sela, fiind petrecut pănă la uşă de
Nu mai puţin remarcabilă este rinţelor nesfîrşite ale stăpânirei un patriarch şi de episcop!.
?rr»rrî^ împrejurarea, că la prâncful festiv gur escî. Acum patriarohui ocupă locul presi-
dat de patriarchul Brankovicî, invi dial. Imediat se ridica atunci Ioan Zsivlco-
Congresul din Carloveţ. taţii din sînul radicalilor au lipsit Deschiderea Congresului naţional- vicl, fost şef de secţiune croat, care făcu
şi prin urmare aceşti representanţî următârea declaraţiune:
Alaltăerî, în 11 Iulie n. c., pre ai majorităţii n’au luat parte la ma- bisericesc al Şerbilor, „Ca cel mai vechio membru al con
cum seim, s’a deschis în Carloveţ nifestaţiunea în spirit conciliant, ce Congresul a fost; deschis Duminecă gresului, vm să declar în numele meu şi
cu mare ceremonia congresul naţio s’a făcut la acest prân4 în urma înainte de amecjl în edifioiul gimnasiului a altor 65 soţi de principii ai mei, cumcâ
nal al biserieei serbeseî. toastului ţinut de comisarul regesc. prin baronul Fador NiJcolicl, oa comisar regret, că Escelenţa Sa d-l comisar rcg. a
Acest congres este de deosebită Una din foile maghiare conchide guvernial. El s’a presencat In congres îm adresat primele cuvinte in acest congres într’o
importanţă pentru biserica sârbâscă din cuprinsul amintitului toast, eă preună cu secretarul său Ioanoviol, fiind limbă, care după statutele congresului şi după
44
din statul ungar, dedrece el are se ministrul-preşedinte Banffy a întins arnbi îmbrăcaţi în „diszmagyar . La intra regulament nu este limbă oficială a congresu
se ocupe cu marea cestiune a orga- mâna de împăcare patriarchului sâr rea comisarului în sală, o companiă de lui bisericesc şi oă astfel majoritatea mem
nisârei autonomiei biserieei serbeseî pe besc, căci cuvintele comisarului re onora a făcut onorurile obicinuite. brilor congresului n’a putut pricepe aceste
basa unui statut unitar. gesc sunt privite ca pronunţate în Nikolici a deschis congresul printr’o prime ouvinte ale comisarului reg. u
Acest statut unitar este deja urma instrucţiunilor, ce le-a primit vorbire rostită la înoeput în limba maghiară. După asta patriarchul provocă pe
lucrat. In el se cuprind disposiţiunî, dela ministrul-preşedinte pe basa au- Spuse, că el este numit de Maiestatea Sa candidaţii de advocaţi Stanojevicl, Brenis-
prin cari guvernului unguresc ’i se torisârei, ce i-a dat’o acestuia din comisar regesc şi dete oetire, prin secre lav şi Mendiol, ca oei mai tmerl între mem
deschide un cerc de influinţă peste urmă rescriptul regesc. tarul său. deoretului preaînalt privitor la brii congresului, să primâsoâ ohciul de no
mesură mare asupra întregului or Dâcă radicalii s’au scusat şi n’au acest& numire. In deoursul oetirei decretu tari. S’a aies tot-odata comisia pentru ve«
ganism al biserieei serbeseî. Acesta voit se fiă presenţî la spectaculul lui, oompania de on6re a dat salve şi a nhoarea deputaţilor.
o simt Serbii forte bine. Elementele acestei simbolice împăcări între ba făcut onorurile. La urmă Nikolici îşi oon- La 2 6re patriarchul 'Brankovics a
naţionaliste din sînul lor s’au şi pre ronul Banffy şi patriarchul lor, ei tinuâ vorbirea îu limba sârbâscă, esprimân- dat un banchet, la care a invitat câte 5
gătit la o resistenţă puternică, care vor fi având de sigur căuşele lor du-şl mulţâmirea, că Maiestatea Sa l’a dis membri fruntaşi din fiă-care partidă. Libe
va da nascere la mari furtune în bine întemeiate. Der dâcă represen- tins şi de astă-dată ou încrederea sa toc ralii ^i conservativii au primit invitarea,
decursul desbaterilor si nu e esebisă tanţii majorităţii deja dela început mai pe el, oare „încă face parte din ace radioalii însă nu. Primul toast l’a ţinut pa
posibilitatea, ca din causa acesta se au luat o posiţiă atât de reservată, laşi popor şi profesâză aceeaşi religia, oa triarchul pentru monareh; al doilea tot pa-
FOILETONUL „GAZ. TRAN8.‘ numai după ce eşi din prinsore. Intorcân- ar vrâ să mârgă în Ardei, ce drum ar ave pitan*) al districtului Făgăraşului, a fost
44
du-se la Văleni, ca să-şi vadă de lucrurile să facă? Şi nesciind şcolarul, „profesorul ales în funcţiunea acesta. Insă nu funcţiona
ce le-a fost lăsat acolo," fu din nou arestat răspunse în locul lui: „Ascultă Mirică, ast mult timp, căci isbucnind revoluţia şi în
Un admirabil tip caracteristic: în condiţii şi mai aspre. Doi dorobanţi ’l fel se numia şcolarul, „decă aş vrâ să merg ţâra nostră, fugi în România, pe la graniţa
păziau la uşă, ca a doua di să-l ducă mai în Ardâl, eu m’aş duce tiptil pe colo şi pe Branului, la Câmpulung, unde a fost ares
David Almăşanu departe la Ploeştl şi de aici pote să-l es colo şi aş eşi tocma la Vama Şanţului. Aşa tat pentru a treia oră de un comisar ro
corteze în Rusia. Der scăpând printre do der nici vorbă nu e să se afle el p’aicl . mân, la ordinul Muscalilor ca să prindă pe
44
Schiţă biografică de Ioan Popea.
robanţi, travestit în haine ţărănescl, ce ’i Der Săceleanul scia fârte bine, unde era as cei ce au luat parte la revoluţia din 1848.
(2) (Urmare).
le dase un negustor din Văleni, fugi spre cuns Almăşanu, n’a vrut însă să-i spună Fu dus la BucurescI, unde a s'tat închis
Peee ani şi mai bine a petrecut el Ardeal. Ajungând la mănăstirea de la Cheia nimic şi şi-a cătat de cale. După ce a în 2 săptămâni şi de aici fu trimis sub escortă
astfel, 4 ece an î d® muncă dăscălâscă îm la frontiera ţărei, a întrat în biserică, s’a serat, Almăşanu a eşit din peşteră şi a ple de 4 cazaci cu săbiile scose şi de un oficer
preunată cu cele mai plăcute distracţii în închinat şi stariţul mănăstirei i-a dat un cat mai departe şi ajungând la frontieră, muscălesc la mănăstirea de la Văcăreşti,
familiă şi afară în natură, al cărei prietin om, ca să-i arate un loc ascuns, unde, de a îngenunchiat şi a sărutat pământul sfânt al unde mai fusese odată închis, şi unde a
l
era, de la 10 August 1837 pănă la anul cumva stăpânirea locului ar trimite în urma ţerei Eomânescî, 4icend: „Domne ! dâcă cumva petrecut 2 / luni. A dat Dumne4eu însă,
2
1848, când din ordinul puterilor protectore Ini să-l prindă, se nu-1 potă găsi. In locul eu am făcut vre-o greşală în privirea mântuirei că prin mijlocirea consulului austro-ungar
Rusia şi Turcia se închiseră şcolele din acesta a petrecut o 4* şi ° nopte, când ţârei, dă-mâ legat, er de nu, scapă-meSi aşa a scăpat, fiind pus pe picior liber.
14
causa revoluţiei, care isbucnise şi la care ârăşî veni omul să-l trecă „posada seu a trecut frontiera şi a tras la un cordon, pă In anul 1851 veni Almăşanu ârăşl în
a luat parte activă şi Almăşanu, fiind de graniţa. După ce se făcu 4hiâ) ® nu cum zit de grăniceri unguri, unde a rămas peste Ardei, la locul nascerei, să-şî vadă pe iu
a
numit de comisar extra-ordinar pentru mân va să-l prindă cine-va, se ascunse într’o nopte. Dimineţa a plecat pe jos şi a venit biţii săi părinţi, pe cari nu-i vă4use de
11
tuirea patriei, „ea să lumineze poporul, se peşteră. In apropierea sa mergea un „do la „Vama Şanţului şi de acolo la Săcele, mult timp, er în anul 1852, voind să se
44
asculte de legi, să lucreze moşiile boerilor, robanţ şi Almăşanu ’l au4i pe acesta în unde, sdrobit de ostenelă, a tras la părin întorcă în România, să abătu din drumul
pănă când se vor fi eliberat din starea lor trebând pe nn om din Săcele, nu cumva tele Neagoe Popea, din Satulung, bolind aici său la Braşov, unde se întâlni cu proto
14
de clăcaşî . Pentru acesta a fost arestat la a trecut „profesorul prin vamă pe aici? 3 săptămâni, pănă ce venind protopopul popul Braşovului, auctorul şi conducătorul
BucurescI 3 luni la mănăstirea Văcăreşti, Acesta ’i răspunse: „Ce să trecă pe aici? Popasu în visitaţiă în localitatea numită,
împreună cu alţi tineri în număr de peste a avut el alte locuri pe unde să trecă, pen îl luâ cu sine şi ’l duse la Braşov. Aici
*) Vice-căpitan seu comite suprem (ungu-
200, fiind păziţi de 250 Muscali. Toţi banii, tru că aflându-mă eu odată la esamen, Almăşanu a şe4ut la Popasu 6 săptămâni, resce FSispân) este un post egal cu postul de
ce-i avea la sine, i-s’au luat şi i-s’au dat „profesorul întreba pe un şcolar, dâcă când apoi, făcându-să alegere de vice-că- director de prefectură.
44
