Page 50 - 1897-07

Pagina 2. ~\ GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 164—1897

torî au subscris aceste petiţiunî în­ lion de armată sârbâscă, cu ordinul ţiei bulgare, atacă ou violenţă pe Princi­ este slabul seceriş din Ungaria, la care a
dreptate primatelui, în car! ’i-se cere de-a goni peste graniţă trupele tur­ pele Ferdinand şi pe guvern, luând de mai contribuit şi urcarea preţurilor la bur­
se nimicescă alegerile amintite din cesc!, ce vor mai năvăli pe teritoriu obiect visita în România. Der — <jice co­ sele din străinătate. Preţul grâneler s’a ur­
causa abusurilor, ce le-ar fi comis sârbesc. respondentul — aoeste atacuri nu vor fi cat în cjilele din urmă dela 9 fi. 70 cr. la
în aceste cercuri „partida poporală '. * ţinute în sâmă, mai cu sâmă după ce se 9 fl. 85 cr., dâr tendinţa continuă de-a fi
4
* In cele din urmă a trebuit să ce­ soie aoum, că neutralitatea Bulgariei în firmă şi sunt şanse, că preţurile se vor
In sînul bisericii române unite deze Turcia stăruinţelor marelor pu­ răsboiul greoo-turo a atârnat de un fir de urca şi mai mult. De ani de dile bursele
domnesce deocamdată erăş! tăcere. teri. P6rta a făcut declaraţia cerută păr şi deol se impune măcar prudenţa de din monarebia nâstră, bucatele n’au avut
Deputaţiunea esmisâ din sînul con- de ambasadori, cjicend că adereză la a se păstra bune relaţiunl cu Statele mari aşa preţuri bune ca acum. Anul trecut, de
ferentei dela Cluşiu a presentat con­ linia graniţei strategice a Tesaliei, aşa şi. ou vecinii mai mici şi prin urmare şi ou esemplu, preţul grânelor de tomnă se căuta
clusul acestei conferenţe în 10 Iulie precum a fost propusă de ataşaţii România. pe vremea asta cu 6 fl. 70 cr., er al săcă-
st. n. I. P. S. Metropolitului în militari ai ambasadelor. r ei cu 5 fl. 70 cr.
Blaşiu. In conferenţa de alaltăerî ţi­ S e i U I L E O I L E L Numai unguresce! Un artist german
La cuvintele, ce le-a adresat Mi­ nută la Constantinopol Porta a pri­ 9 din Budapesta, ou numele Riobarcb Cho-
tropolitului conducătorul deputaţiu- mit acestă linie de graniţă strategică. — 12 (24) Iulie.
nei d-1 Al. Roman, I. P. S. S. Metro- Conferenţa viitore s’a stabilit pe (Ţua împăratul Wilhelm îa Ungaria. împă­ rini, a înaintat cjilele trecute o oerere oătră
politul a răspuns: de acjî, Sâmbătă. Se crede acum că ratul "Wîlhelm al Germauiei va veni la oăpitanatul aoelni oraş, rugându-1 să-l lase să
dea o representaţiune într’o anumită sală tea­
„Primesc cu gratitudine conclusul Sultanul, cedând voinţei Europei, pa­ tâmnă în Ungaria pentru a lua parte, oa trală de aoolo. Câpitănatul însă a răspuns,
conferenţei ca o dovadă de concordia, ce ce definitivă se va încheia în cu­ âspe al Maiestăţii Sale monarchului nostru, oă nu se p6te, deâreoe „în teatrele menite
domnesce între ierarchia şi credincioşii rând. la marile manevre, ce se vor ţine în oomi- pentru olassele mai sărace limba de repre­
bisericei oiâstre. Acesta unire în cugete ne Djevad-Paşa, care a fost numit tatul Comorn. Sunt statorite deja ohiar şi sentaţiune nu pâte fi alta, decât cea ungu-
va sprijini în stăruinţele ce vom pune valiu (guvernator civil) al Cretei, a amănuntele acestei oălătorii. Anume împă­ rescă . — Asta dovedesoe din nou, pănă
u
pentru independenţa şi autonomia bise­ plecat în Creta alaltăerî, însoţit ratul german trecând prin Viena, va sosi unde pâte să mârgă şovinismul ungureso.
ricei ndstre. Resultatul însă nu de­ fiind de un funcţionar superior ci­ in 10 Septemvra la Totis, unde împreună In tâte capitalele diu lume se pot da re-
pinde dela noi, ci dela provedinţa vil şi de 2 ofiţeri de stat-major. ou monarchul nostru, va fi îuouartirat în presentaţiunl teatrale în tâte limbile culte
divină, care ne-a ajutat şi pănă acum; castelul oontelui Franciso Esterhazy. In ale Europei. Escepţiune dela aoâstă regulă
s’o rugăm şi în aceste împrejurări 15 Sept&mvre amândoi domnitorii vor merge face numai Budapesta, măcar că aici se
grele. Nu pot sci ce se va întâm­ Din A u s t r i a . la o ven&târs de oăpriore în comitatul Ba- află uu număr forte mare de Germani, ba
pla, der ne vom face datorinţa“. De două săptămâni Ţiarel® germane ranya, pe teritoriul de vânat al archiduce- chiar limba poporaţiunei din oraş este mai
* din Austria discută fără oontenire violen­ lui Frideric. Venătorea va dura 5 Ţile, după mult cea germană.
ţele guvernului faţă de Nemţi şi în urma
„Monitorul Oficial de Joi pu­ oarl in 20 Septemvre, domnitorii se vor
14
blică Manifestul Regelui Garol câtră acestei agitaţiuni publicistice s’a produs întărea la Budapesta, unda se vor araugia 0 nouă profesbră română pentru scâ-
un puternio curent de solidaritate în tote lele civile. Ni-se comunică, oă d-ra Mariora
poporul Român, datat din castelul Pe- mari serbări în onorea lor.
păturile poporului german, nu numai din Sfetea, fiica d-lui paroch Vasile Sfetea din.
leş 8 Iulie 1896, prin care Regele
Austria, ci şi din Germania. 0 puternică Protopresbiter al Qrăştiei. Din Sibiiu loo, terminând cursurile regulate la peda­
mulţămesce călduros pentru iubirea
şi devotamentul, ce poporul a ară­ manifestaţiune în aoest sens au făcut (filele se anunţă, că Cousistorul archidieoesan în gogia superioră de fete în Budapesta îa
trecute Universităţile din Germania. Nu şedinţa plenară dela 19 Iulie o. a întărit iulie a. c. a depus ou succes eminent esa-
tat dinastiei în tot timpul bălei
mai puţin de 816 profesori universitari din alegerea d-lui Vasilie Domşa, paroch în menul şi s’a declarat profesâră oualifioată
principelui moştenitor, care a fost
Germania au adresat universităţii germane Torsoul mare, oa protopresbiter al tractului pentru şoolele civile în studiul istorio şi
curmată prin „sciinţa înaltă şi hăr­
44
nicia medicilor ţărei . „ Cu toţii din Praga o adresă de simpatii pentru lupta Orăştiei. limbistic. — Felicitările noatre!
Nemţilor din Austria în ooDtra primejdiei
-— (jice Regele — eşim din acestă Tren separat. In Dumineoa de 1 Au­ Panică la o gară. La gara da vest
încercare întăriţi; ţera mai încrecţe- de slavisare, ce-i ameninţă din partea Ce­ gust st. n. va oircula un tren separat între
hilor. Intre cei oe au subscris aoeste adrese din Budapesta s’a isoat Lunia trecută o
tore în viitor, er Eu mai mândru de po­ Braşov şi locurile balneare Malnaş, Bal-
sunt numele oele mai ilustre ale Germani­ panică grozavă. Călătorii, oe sosiseră ou tre­
porul Meu, care în aceste cţile de desnă- vanyos şi Tuşnad. Trenul personal, care nul do persâne de oătră Zsolna, ou feţele
dâjduire 'Mî-a resplătit munca întregei lor, d. p. Mommsen, Paulsen, Virohow, va ave oupee de ol. I, II şi III, va pleca palide de spaimă se detere jos din oupee,
1
Mele vieţi' . Waldeyer, Delbriiok, A. Weismann, Zie- din Braşov dimineţa la 5 ore 50 minute; srigând, ţipând, şi căutând fiă-care să apuce
* gler, Ernst Haeckel, Lujo Brentano ş. a. dela băile din Tuşnad va pleca sera la 7
Aoest act de simpatică manifestare şi de repede la largul. Se iscă o îmbulzâlă gro­
Din Petersburg sosesce o scire, solidaritate a savanţilor imperiului german âre 34 m. şi se va întâroe în Braşov la 10 zavă, aşa oă mulţi au fost şi răniţi din
care va produce de sigur mare sen- pentru causa Nemţilor din Boemia, n9 ore sera. — In legătură ou acest tren, atât causa aoestei îmbulzeli. Panica o provo-
saţiă pretutindeni. Se anunţă adecă, aduce aminte, cjioe „Drap.“, oă şi universi­ la plecare cât şi la sosire, vor sta la dis- oase soirea, că pe tren s’ar fi liberat un
că Ţarul Nicolae 11 a dat poruncă se tatea şi Academia română adresară acum posiţia publicului tramvaiurl separate. La leu, oe se afla într’un vagon, cu menirea,
se trimetâ Serbieiî din arsenalul dela vre-o doi ani adrese de simpatie Români­ gara din Tărlungeul trenul separat se va de-a fi transportat la Budapesta. Soirea
Moscva, 40,000 de pusei sistem Ber­ lor din Transilvania. Pressa germano-evre- opri. aoâsta însă a fost esagerată. Fapt este, că
na an şi 35,000,000 de cartuşe. Darul iasoă din Austria însă caraotensa aceste intr’un vagon se afla un lup şi un câne
ce
Ţarului a şi fost, se <Ţ > espediat adrese românescl drept „aote de irreden- Nouă linii ferate. Guvernul unguresc a con- danes de rassa dogg, fiind amândoi înobişl
din Moscva spre Belgrad. De ce şi tism“. ces a se face lucrările pregătitâre pentru con­ în câte-o coliviă deosebită. Pe drum însă
struirea unei nouă căi ferate în Munţii a-
contra cui se înarmeză aşa de mult lupul a rupt ou dinţii grilajul de fier al co­
Serbia? Şi de ce Rusia sprijineşte pusenî şi alta pe Câmpia. Cea din Munţii liviei şi a eşit din ea, dâr n’a putut eşi
apuseni va trece pe valea Arieşului dela
în acest mod înarmările ei? fită România şi Turcia. Turda la Câmpeni, apoi dela Câmpeni la şi din vagon, care era încuiat. Lupul se
nisce întrebări, cari dau de gândit „Pester Lloyd“ primesce următorele Brad şi Ilia mureşană, şi apoi dela Zlatna arunca asupra coliviei, în oare se afla câ­
în momentul când e vorba de asi­ dela corespondentul său din Sofia: Mare nele, voind s’o sfarme şi pe acâsta, der n’a
la Abrud. — Cea de pe Câmpiă va trece
gurarea păcii în Orient. sensaţiă a făout aci soirea despre o înţele­ putut. Urletul grozav al lupului şi sobilă-
dela Cluşiu la Mureş-Oşorheih, rămurindu-
Interesant e, că ambasadorul gere româno-tur căscă oontra unui eventual laitul cânelui au făout pe călători să se
se la Apahida şi trecând de aci mai de­
Serbiei din Constantinopol a adre­ atac al Bulgariei în potriva Turciei. Aoâstă sparie atât de grozav. Ajungând trenul la
parte pe la Călian, Ghiriş, Mooiu, Şărmaş,
sat tocmai acum o seriâsă representa- scire seusaţională a cjiarului „Frankfurter gara din Budapesta, personalul gărei nu
Yelcheriu, Pogăcâua, Bând etc.
ţiune Porţii în afacerea necurmate­ Zeitung“, care vorbesce chiar do semnarea soia, ce să facă şi cum să se scape fără
lor încălcări de graniţă din partea tur- unui tratat, merge prea departe, de âre- Preţul bucalelor în urcare. La bursa perioul de aoest periculos „bBgagiu . O
44
cescâ, şi că i-a dat tot-odată de scire, oe în oel mai grav oas se pote vorbi nu­ din Yiena şi din Budapesta preţul buca­ trupă de poliţişti veniseră la gară în frunte
că la graniţă a fose aşe4at un bata­ mai de o înţelegere verbală. Pres9a oposi- telor s’a urcat în mod fârte simţitor. Causa cu un comisar de poliţiă, dâr lupul nu

ceva pe lângă casă; de icî scurgea biau multe despre el; mai că s’a copii!. Der sciţî cum e coleră: în bine în casa lui. Şi muierile erau
o baltă, de colo tocmia o uşiţă, din băgat slugă la s6cră-sa, se-i taie care casă întră, pe toţî îi seceră. fârte fericite, că pot da mână de
colo punea un cuiu, şi pururea era lemne, mai că-i un sgârcit şi jumă­ Astfel şi aci, curând după el muriră ajutor celei orfane. Băieţii o priviau
ocupat. Numai la mâncare şi la cul­ tate, mai una mai alta, ca âmenii copii! cei mai mic! toţî cinci, în cu un fel de respect, căci vedeau,
care era în casă, altcum tot p’afară. cari nesciind cruţa, ar voi ca nicî urmă muri şi mama lor şi remase că ea scie ceti şi scrie şi le desemna
Când n’avea alt lucru, tăia lemne alţii se nu cruţe şi se nu aibă nimic, orfană de tată şi mamă o biată fetiţă câţi cocoş! şi găinî, şi câni, şi
cu ferestreul şi le crepa cu securea ci se fiă tot înglodaţi în datorii, ca ca do opt anî. mânzî, şi ei se bucurau. Eă-mî şi
şi le aşecţa în lemnăriă, de-ţî era ei, pentru ca se se potă plânge, că I6n Grozav se sfătui cu nevas- mie, sorucă — că aşa-i învăţă I6n
mai mare dragul. Decă 4Reau mue- nu-i dreptate, că-s lefile prea mic!, tă-sa şi cu socră-sa şi luâ copila la Grozavu se-i 4i°ă — fă-m! şi mie
rile — sâcră-ea şi nevastă-sa, — că că cei mar! au prea mult, er cei ei; unde mâncăm opt va mânca şi un cocoş; mie se-m! fac! o cloşcă
de ce âmblă el tăind lemne, că pen­ mic! prea puţin şi altele de acestea. al noue-lea, — 4i° ©1; br muerile cu pui; ba mie se-mî fac! un mânz
ea
tru câteva piţule le-or tăia vre-un adăugeau: de haine vom griji noi mic şi frumos! Şi ea le făcea, bine-
*
terestreiaş, — el le răspundea, liniş­ îi vom face din vechituri şi mai şi reu, cum putea, der le făcea; tâte
tit: De ce se nu taiu ? Nu-i destul, Intr’aceea se întâmplă, de se din nou, că o copilă — ce se mai hârtiile, ce le afla, erau pline de
că le cumpărăm pe bani scumpi, să ivi o coleră mare ; muriau âmen! de cunâsce rogu t e ? ! desemnurî.
mai plătim şi pentru tăiat? Apoi eu tote vârstele şi de tâte stările. Atâ­ Astfel I6n Grozav luâ copila cea *
zac destul în cea cancelariă, barem! ţia âmen! muriau, de s’a oprit a se orfană la el, o ţinea ca şi pe eopiiî Colegii lui I6n Grozav, ve4i
acasă să-m! desmorţesc ceste âse! mai trage clopotele pe la biserici, lui, o punea la masă cu ei, durmia bine, nicî lucrul acesta al lui nu-1
Aşa stând lucrul, la fiă-care că altcum tâtă cji ua ar fi trebuit se într’o casă cu ei, îi cumpera tâte aflară cum se cade. Ce credeţî, dicea
primă, când îşî scotea salarul, ju­ le tot tragă. Preoţii de dimineţa cele de lipsă pentru şcolă şi o purta unul, dâră din caritate a luat el or­
mătate îi punea la o parte, la cassa pănă sâra tot duceau morţî la grâpă, îmbrăcată omenesce. Biata orfană fana la el? — De unde! A luat’o
de păstrare, ca să aibă pentru c}he câte 8—4 de-odată. se afla atât de bine la bunii ei pa­ în speranţa, că va fi având pe
grele, er cu jumătate se ajungea Intre cei de întâiii, care muri troni, încât mai că nu simţia lipsa undeva vr’un neam bogat, care
de-şî împlinea tăte lipsele casnice. de coleră fu un biet de scriitoraş, de mamă. Şi Ion Grozav era forte aflând că el o ţine, se-i dee ban!
Ceilalţi coleg! ai lui Ion Grozav vor- după care remase veduva cu şese mulţămit, ve4end, eă copila se află nenumăraţi pentru-că o ţine! E un