Page 51 - 1897-07

Nr. 154.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

voi să soie de frica lor. Comisarul dete în au început să schimbe feţe şi era aprâpe > Concerte. In restaurantul „Elisiura" R^mâne aoum, oa Românii sâ răspundă,
fine ordin, ca lupul să fiă poşoat nrin fe- se cadă de pe piciore. din Nou, dâoă timpul va fi favorabil, va la aoâ-tă tri"o6s& iniţiativă, grăbind a oum-
râstra vagonului. Şâse puşoăturl #u trebuit concerta Duminecă musioa regimentului păra broşară (întitulată: „Biografia lui Avram
Contele Golnchowski la Paris. Contele
să se dea asupra turbatului dobitoc, pănă Nr. 50 din loc. începutul U 4 6re d, s. Ianou"). t-e a fost dăruită Asooiaţiunei. Pre­
GoluchowsJci, ministrul de esterne ausfcro-
când aoesta a fost răsturnat mort la pă­ Sfirşit ia 8y 6re sâra. Intrarea 20 or. ţul anoi esB'iiplar e de 50 or. (Pentru Ro­
uDgar, va sosi mâna, Duminecă la Paris, 2
mânt. Numai după asta n putut fi des­ —• Mâne, Damineoă, va concerta mu- mânia 2 lei).
însoţit de consilierul de ambasadă Dumba.
chisă uşa vagonului, scăpând şi bietul câne sioa orăşenâsoă în grădina hotelului „Pomul
Groluoho'wski Va petrece în Paris natrn cjile,
din grâznioa situaţiune, în care se aflase. verde , âr la oas de plâiă în salonul de
tf
după oarî va merge la băile "Wifctel. La
vară. Va cânta noua piesă „Fantasia româ- Scirî din România.
Organisarea teatrelor ungnresci. Se lu- Paris va avâ, oe-i drept, întâlnire şi ou nâscă“ de Candella, şi „Inima rotnână , valţ
u
orâză aoum la un mare proiect de organi- ministrul de esterne tranoes Hanotaux, dâr de Ivanoviol. Inoeputul la 8 ore bre sâra. — Principele moştenitor român. Starea
sare a tuturor teatrelor unguresci, afară în oeronrile politice nu atribue vre-o în­ Prinoipelui Ferdinand continuă a fi din
Intrarea 30 or.
de cele din Budapesta. Vorba e adeoâ, ca semnătate deosebită politică aoestei întâl­ ce în oe mai îmbucurătâre. Alteţa Sa se
să nu mai fiă în viitor nici un unghiii de niri. Cu Faure, preşedintele Republicai Ospeţii cart vin Ia Braşov pot afla simte în putere pe 4' ce trece, este mai
ţâră, oare să rămână neoonpat de teatrele franoese, Q-oluoho’wskt nu se va întâlni, cele mai bune, mai curate şi mai higienioe vesel, se hrănesoe destul de bine şi are
unguresci. Prin aoâsta ored maghiarisatorii, deârece Faure petrece în timpul de faţă odăi la Viila Kertsoh, aflătâre pa prome­ mare poftă de mâncare. Medicii speră, oă
că vor putâ face mari isprăvurl în direo- la Havre. nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­ în ourând Principele sâ pâtă faoe miol pre­
ţiunea maghiarisării, din oare oausă guver­ cită apropiere de gara tramvaiului, aşa că
0 căsătoria fără păreche. Cu 15 ani umblări în trăsură, mai cu sâmă, dâcă
nul a promis dinainte, oă pe teatraliştii nioî nu trebue birje. Odăi multe şi pe ales,
înainte de asta, femeia Cătălină Saski se timpul va fi favorabil şi temperatura mai
maghiari îi va sprijini şi le va da ajutâre olădire îu stil modern şi elegant mobilate,
oăsăfori în Also-Veoselko cu maşinistul Ioan oaldă.
dela stat în măsură cu mult mai mare ca ou aşternut nou mobile nouă, servioiu
Petrooh. Sâra şi-au serbat nunta, âr în di- — D-1 Dr. Felix şeful serviciului sa­
pănă acum. După noul proieot, teatrele prompt, âr bacşişuri nu se dau. In grădină
mineţa următâre tînăra nevastă fugi dela nitar superior, a pleoat la Sinaia spre a
unguresol vor fi împărţite în viitor astfel: restaurant şi musioâ mai în fiâ-care 41 Se
bărbat. Fără să fi oăutat a se divorţa, după inspecta lucrările de asanare şi higienă oarî
trupe teatrale stabile, cari vor avâ să pe- pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
trei ani ea se oăsâtori cu morarul Ştefan ua se eseoutâ acum. Se vor lua tote măsurile
trâoâ îu aoelaşl oraş cel puţin câte 10 luni luna, ou săptămâna, şi ou 4i > costând
Vaskâ, ou oare duse o viâţâ, nu tocmai oa alimentarea oraşului Sinaia cu apă sâ
în fiă-oare an ; apoi trupe ambulanta mari, dela 1 fl. pănă la 4 fl. pe 4'*
fericită, de 7 ani. Vaskâ după şepte ani se termine cât mai ourând şi în oondiţiunl
cari vor avâ se jâce la anumit timp şi în
îşi lăf-â şi el nevasta şi — tocmai cum şi bune.
anumite oraşe, şi în fina trupe ambulante In amintirea lui Avram Iancu.
ea făcuse la rândul sâu — se oăsători din
mici, cari nu vor putâ să jooe, decât nu­ D-1 losif Sterca Şuluţiu de Cârpeniş, oonsi- , — Şcolele militare române. Aoum se
nou, luând de soţiă pe servitârea Maria
mai pe un anumit teritoriu. Trupele am­ lier de tribunal reg. în pensiă, membru înoep esameuele de primire la şoâiele mi­
Kollâr. Pote că aoest schimb de bărbaţi şi
bulante mari vor consta cel puţin din câte fundator şi membru în comitetul central litare din România. La aoeste esamene
de neveste s’ar fi continuat şi mai departe,
60 persâne, âr cele mici din oâte 20 per- al Asooiaţiunei transilvane etc. a scos 4il0le sunt admişi numai Români şi numai de
deoă vestea n’ar fi ajuns la ureohile pro­
sone. Mai ales ’i-se oere ministrului, oa să acestea de sub tipar o broşară, oare de
curorului, care atât pe Cătălină Saskâ, cât cei naturalisaţl, cari adeoă sunt supuşi ro­
nu uite de-a subvenţiona teatrele unguresol bună şâmă va fi salutată cu buouriă pre- mâni.
şi pe Ştefan Vaskâ i-a prins şi l-a predat
aflătâre printre nemaghiarî (Lugoş, Verşeţ, tutindenea între Români. Broşura conţine
pe mâna tribunalului din Budapesta, oare
Beolehereo, Biserica Albă, Chichinda eto.) biografia eroului nostru Avram Iancu, Re­ — Ciclonul din Constanţa. Dumineca
pe amândoi i-a pus la râoâre pentru crima
Teatrul naţional din Cluşiu va avâ să-şi gele munţilor. D-1 losif Şuluţiu, oare a co­ trecută s’a deslănţuit asupra oraşului Con­
căsătoriei duple.
estindă activitatea şi asupra Braşovului şi pilărit împreună cu Ianou, a adunat mulţime stanţa un oiolon teribil, aşa oum se 4ice,
Sibiiului. — Bani să se stâroă numai de De la Polul Nordic. In Norvegia s’au de date şi amănunte preţiâse din viâţa oă n’a mai fost nicl-odată pe acolo. De-
pe spinarea poporaţiunii, căci soiu „pa­ prins 2 porumbei, despre oarî s’a orecjutj eroului munţilor, căutând a presanta într’o odtă pe ia orele 11 a. m. praful s’a urcat
trioţii" cum să-i pape! că i-au expediat Âudrâe din balonul său. oglindă cât mai fidelă ioâna lui şi răsfrân­ în înaltul oerului şi atmosfera s’a întune­
O telegramă mai nouă din Stookholm însă gând ou puternioe dove4l unele oalumnii-, cat. Vântul sufla ou o furie ne mai pome­
Procesai otrăvitârelor dela Hodmezo- se îndoieşte, că aceşti porumbi ar veni de prin oarî adversarii noştri se înoâroă a nită, deBrădăoinâud copaci, desvelind oase,
vâsărhely s’a terminat erl, în 23 Iulie n. la Andree. înegri memoria lui. In textul broşurei se stnoând geamuri, felinare, garduri. Lumea
Procesul a durat aprâpe două luni. S’au află şi portretul lui Iancu (oălare), apoi surprinsă pe strade a fost ouprmsă de o
Cât tutun se fuineză în t6tă lumea.
descoperit cele mai îngrozitor© crime, ce oasa lui şi la urmă portretul d-iui Şuluţiu, mare panică, mai ales, oă puterea vântu­
După o ultima statistioă, în tâtă lumea se
au fost săvirşite din partea unui număr autorul acestei scrieri. lui era aşa de mare, înoât cine nu se apuoa
oonsumă pe an un miliard de ohilograme
mare de femei ungurâioe. Prin otrăvire De-odată ou publicarea broşurei, d-1 ou tărie de ceva, era trântit la pământ. Cu
de tutun, în valâre de două>spre-(jeoe mi­
ele au stîns viâţa unui mare număr de Şuluţiu a luat o hotărîre din cele mai no­ o sâră înainte se inaugurase ou pompă, noul
liarde franci. Printre ţările, oar8 fac cea
membri ai familiilor lor, pe oarî îi făceau bile pentru veofnioa pomenire a numelui oasino. Ciolonul i-a luat aooperişul prioinuind
mai mare consumaţie de tutun, Olanda stă
întâifi să-şi asigure viâţa la outare bancă lui Ianou. Tâte broşurele, tipărite în 800 olădirei pagube însemnate. In port vasele
în frunte cu o consumaţia de trei chilo-
de asigurare, âr după aceea îi uoideau pen­ esemplare pe oheltuâla propriă, d-sa le-a anoorate au fost mişcate din loo de ura­
grame şi jumătate pe an şi pe oap de lo­
tru a pute ridioa sumei© de asigurare a dăruit Asociaţiunei transilvane ou scopul, oa gan şi perturbaţi» adusă în port a fost
cuitor. Şi e fârte curios, că ţâra unde se
vieţei lor. Aoest criminal mod de speoula- să se vândă şi preţul lor de 400 fl. v. a. aşa de mare, înoât vaporul Principesa Ma­
fumâză mai puţin, e ţâra renumită pentru
ţiune devenise o meseriă, pe oare o să se alăture la averea rămasă după Avram ria, sosit sâra, nu şi-a putut găsi loo de
ţigările ei si pentru comeroiul ei de tutun,
practicaseră timp îndelungat, pănă ce în Ianou, âr d-1 Şuluţiu a propus comitetului anoorat, decât după o menevrare primej-
Spania, unde nu se oonsumă de oât o ju­
urmă au ajuns pe mâna tribunalului. Pro­ Asooiaţiunei oa din aoâsta avere să se în­ diâsă de aprâpe două ore.
mătate de ohilogram de tutun pe an şi pe
cesul a fost monstruos, fiind împlioaţî în fiinţeze o fundaţiune, care se pdrte numele
oap de loouitor.
el parte oa făptuitori, parte oa părtaşi ai Avram Iancu. Interesele fundaţiunei se vor —• In vederea visitei, pe oare Prinţul
crimei mai multe 4 B0Î de bmenl, mai ales Meseria văpsitoriei şi îmbrăcărei de întrebuinţa apoi pentru a da stipendii la Ferdinand al Bulgariei o va face Suvera­
însă femei. Unele dintre oriminalele femei mobile şi trăsuri a fost pănă aoum neîrn- 3 tineri adăpostiţi în internatul proiectat nilor la Sinaia, Eforia spitalelor civile a
au pierit în temniţă între oele mai îngro- brăţişată de Români în oraşul nostru. Ate­ de „Albina" în Sibiiu, âr dâcă internatul luat măsuri pentru docrarea Sinaei. Se
zitâre remuşoârl ale consoiinţei. Cele­ lierul, 06 l’a deschis astă tomnă d-1 George nu e’ar zidi, atunol pentru tineri aflători vor ridioa mai multe arcuri de triumf. Pen­
lalte au fost osîndite erl de câtră tribu­ Panatoflea, este, pe oât soim, singurul ate­ în alt institut. tru tâte aoest8 lucrări se va ţinâ în ou­
nalul din Hodmezovâsârhely. Anume fe­ lier româneso de felul acesta în părţile Comitetul Asooiaţiunei a primit ou rând lioitaţiune publioă.
meile lager Msri, Csordăs Li di, Varga nâstre. D-1 Panatoflea văpseşoe firme, uşi, mulţămită acest dar; de-asemenea a pri­ Şi direoţiunea căilor ferate a înoeput
Lidi şi Sapanos Judit au fost osîndite la ferestri, tapiţâză mobile, trăsuri etc. Pentru mit în prinoipiu şi propunerea, de-a se înfiinţa să facă pregătiri în vederea apropiatei so­
morte prin spâncjiurâtore; celelalte dintre ele tot ce privesoe meseria văpsitoriei şi tapi­ fundaţiunea „Avram Ianou“, reservându-şl siri în ţâră a Prinţului Ferdinand al Bul­
au fost osîndite la temniţă pe vidţă. Abia ţeriei d-sa pote fi recomandat ca un bun •însă să facă raport oătră adunarea generală gariei. Tote gările pe unde trenul regal
una a scăpat ou 6 luni de temniţă. Cele măestru. Atelierul dânsului se află în strada mai târ4iu, după ce se va fi terminat vin­ va treoe, vor fi împodobite ou bra4i şi dra­
osîndite la mârte, când au au4it sentinţa, Prundului nr. 43 (SoheiQ). derea realităţilor rămase de Iancu. pele ou trioolorul român şi bulgar.

ipocrit! Apoi cum o mai ţine, ro- a nu aucjl nimic, nu le lua nici în­ ceva zestre. Ce cocoţi, Domnilor, la plată. Iu cinste o voiu ţine ca şi
gu-te? O porta îmbrăcată în vechi­ tr’o semă. acest plan al meu? când ar fi a mea. Se nu credă cine­
turi, de cari lapedă nevastă-sa şi * — Să trăescă! Primim ! Pri­ va, că mi-ar fi spre greutate. Ve asi­
s6cră-sa! Me mir, că nu-i e chiar Odată, după ce a încetat colera, mim ! strigară cu toţii. gur, domnilor, nu-mi e nici spre o
ruşine! preşedintele cbiămă la o adunare Nici unul nu vorbi mai mult. greutate. Unde mâncăm opt inşi,
— D’apoi acaaă — adăugea al­ pe toţi amploiaţii, nu numai pe cei Dăr Ion Grozava păşi un pas cătră p6te mânca şi al nouălea; unde şed
tul — că-i mai rea decât o servi- dela judecătoriă, ci dela tote oficiile preşedintele şi 4i © : opt inşi, are loo şi al nouelea. Apoi
s
tdre; le lucră tot lucrul, mătură, din acel oraş. Locul adunărei era „Domnule Preşedinte! Iubiţi şi de nu sciu ce haine scumpe nu are
spală vasele, cară lemne din lem- ospetăria cea mare. Se duse şi Ion stimaţi colegi! Sunt învoit şi eu cu trebuinţă, că e copilă. Când va fi
nâriă, legume din piaţă şi câte tre- Grozavu. Acolo preşedintele le ţinu cele propuse de d-1 Preşedinte. O mai mărişără, şi-le va face ea însa-şî,
bueac la casă t6te!_______ Afară de o vorbire despre iubirea de-aprope- faptă umană vom săvîrşi, dăcă ne că voiu da-o se urmeze an curs 4e
aceea, le mai înfulică şi foiiî, că de lui, care o termină cu vorbele: In vom îngriji de viitorul orfanei, care croitoriă pentru femei. Ve rog dăr
sgârcit ce e, nici servitdre la copii mijlocul nostru este un bărbat, care acum e în casa mea. Dăr vă rog să se lăsaţi în grija mea susţinerea ei.
nu ţine! pătruns de iubirea de-apr6pelui, a schimbaţi ceva din propunerea d-lui Ea se află bine la mine.
— Se facem ceva, se o luăm luat la sine o fetiţă orfană, rămasă Preşedinte. Venitul curat al acelor Toţi priviau uimiţi unul la al­
dela el, c}i odată unul. dela un amploiat de ai noştri. Da­ petreceri să se depună întreg în tul şi nu se putea mira de-ajuns,
se
— Se o luăm, răspunse altul! tori suntem fiă-căre din noi să facem cassa de păstrare în favorul copilei, cum de refusă a primi ceva pentru
Ve4î bine, astfel de planuri se aceea ce face acest bărbat. Eu cred ca să aibă şi ea odată zestre, de-a întreţinerea copilei. In fine Preşe­
făceau în berăria, unde I6n Grozav anume, c’ar fi bine să facem de ac|î fi să trăescă, er de n’ar trăi să dintele îi mulţămi şi se hotărî, ca
nu era de faţă. Lucrul deră era ho- încolo în fiă-care an câte-un bal, ajungă a se mărita, acei bani să aşa se fiă, după cum a c^is Ion
tărît, că se o iee dela el, der unde pănă va fi fetiţa aceea de măritat. formeze basa unui fond de ajutorare Grozav.
se-o ducă? Nici unul nu se îmbia Din banii, ce se vor aduna dela a copiilor de amploiaţi rămaşi or­ Balul prim în favorul orfanei
se o ţină, numai scia se critice pe Ion baluri, se va da o parte celui ce fani. încât pentru întreţinerea ei, se ţinu, la 1 Februare. Cassar se
Grozavu. El cam aucjia câte ceva din ţine copila, er cealaltă se va de­ de vă învoiţi să-o lăsaţi la mine, eu puse însu-şî Preşedintele, care în­
flecurile colegilor sei, der se făcea pune spre păstrare, să ’i se adune nu primesc pentru asta nici o răs- cepu lista cu 3 fl. intrarea la bal