Page 52 - 1897-07

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 154—1897.
CTjggţţoyjg JLiJC* 1«

— Contrabandă de... Evrei. „Eveni­ C o n v o că rî. 4. TORNIA în 23 Iunie la firele 9 — membrii comitetului şi preoţi, cari au in-
1
mentul ' din Iaşi sorie: Alaltăerl, pe la 11 a. m. Presenţi parochul Paul Moga în­ scenat scandalul, se vede a nu-şl fi împli­
Pe 4i de 1 August st. n. este con­
ua
firele 4 p. m., d-1 Negruţi, guardul regiei soţit de epitropul cultual. In acâstă şcfilă nit datorinţa faţă de chiămarea lor, căci
vocată : Adunarea generală a „Reuniunii
la SoulenI, pe oând inspeota fronttera la anul trecut esamen nici nu s’a ţinut, âr la din contră s’ar fi convins în decursul
femeilor rom. din Mediaş şi jur" în Mediaş
looul numit Pădnrea-Veohe de pe teritoriul înainte cu doi ani abia am aflat vre-o 10 anului despre zelul tînărului învăţător şi
(în şc61a rom. gr. or.) — Adunarea gene­
moşiei Medeleni, a surprins pe Evreul Şaim elevi la esamen. Se pfite închipui deci în nu s’ar fi înoumătat a zădărnici prin de­
rală a despărţământului al Xll-lea al Asoc.
Hunerim din SoulenI ou o căruţă cu 2 oai ce stare s’a aflat acâstă şcfilă pănă acum. monstraţiune sărbătfirea de îneheiare a
trans. în Alba-lulia. — Adunarea despăr­
în care avea 2 Evreioe, 2 oopii şi un Evreu. Cinste ’i-se cuvine actualului învăţător anului şcolar.
ţământului Cohalm al Asociaţiunii transil­
D-1 Negruţi somâudu-i să stea, numiţii au Constantin Ponta, care, ca nou învăţător în Subscrisul comisar, spre a linişti spi­
vane în Cohalm.
vrut să fugă, întorcând oăruţa spre Prut, acâstă comună a pus de astă-dată esamen ritele şi a convinge pe demonstratorl despre
însă la ameninţările d-lui Negruţi oă-i îm­ Pe 2 August n.: Adunarea gen. a bun cu un număr ffirte frumos de şcolari pasul şi credinţa lor greşită, a luat însu-şl
puşcă, au stat. Hunerim ou oelelalte per- „Reuniune! fem. rom. Sâlăgene" în Unimât. şi şcolăriţe. Constatarea scâsta, precum şi rolul învăţătorului şi din unele studii nu­
— Tot aci se va ţină şi adunarea gen. a
sfine au fost aduşi la secţia de gendarmî trecutul d-lui Ponta, despre care ne-am mai singur a esaminat şi nu a aflat nici
rurali din Unghenl. La interogatorul oe li- despărţăm. XVI (Sălăgean- Chiorean) al Asoc. convins în anii trecuţi când ca învăţător măcar un singur şcolar să nu dea răspuns
trans.
s’a luat printr’un interpret Evreu, oăol nu substitut în Batania a secerat resultat satisfăcător. Cu tfite acestea, d-lor nu au
soiau absolut românesoe, au deolarat că Pe 8 August n.: Adunarea gen. a strălucit cu esamenul său, ascultat de în- voit să se convingă despre greşala lor, ci
sunt din Rusia şi alaltă-erl au fost trecuţi desp. V iSelişte) al Asoc. trans. în Tilişca. trâga învăţâtorime din tract, ne încredin- frumfisele răspunsuri a-le şcolarilor le-au
peste Prut pe la Medeleni de eătră un lo- — Adunarea desp. XXI, Nâsăud al Asoc. ţâză, că bravul popor din Tornia a nimerit atribuit desterităţii comisarului. Apoi fiă
ouitor pe oare l’au plătit. Hunerim, oare trans. în Sângeorgiul-român. cu alegerea făcută şi cu încrederea pusă convinşi, că unde nu samănl, n’ai oe secera
i-a luat din pădure cu oăruţa, declara: Pe 22 August n.: — Adunarea gen. în Constantin Ponta. Suntem siguri, că să fii cât de dester.
„Alaltă-erl a venit la mine Hasool Copel, a despărţ. XIII (Abrud) al Asoc. trans. în esamenele viitfire vor constata acâsta şi Resultatul esamenului a fost bun, şi
unul din cei mai vestiţi oontrabandiştl şi Câmpeni. mai bine. Cinste şi recunoscinţă merită şi era şi mai bun, dâcă domnii demonstranţi
mi-a dat 2 lei oa să duo pe aceşti omeni La tfite aceste adunări Românii sunt poporul român din Tornia, care deşi mic prin ţinuta lor provo eătfire nu ar fi disgustat
la Iaşi; eu n’am soiut, 4'°® Hunerim, oă învitaţi a lua parte în număr cât de mare. la număr şi resfirat printre un număr pre- pe tînărul învăţător, care acum a avut să
sunt fugiţi din Rusia". ponderant de străini, maghiari şi Sârbi se recomande prima dată cu succesele
şcfilă mică şi necorăspun4Stfire de pănă aci muncii sale.
— Vineri Academia Eomână a ţinut Esamene la sate. a transformat’o într’un adevărat altar de
ultima sa şedinţă publioă, după oare luoră- cultură. A.41 Românii din Tornia sunt prea­ Şcfilă din Batania este a4î cea mai
jrile s’au suspendat până la tfimnâ. Raport despre resultatul esamenelor dela măriţi de popfirele conlocuitfire, pentru slăbuţă din întreg protopopiatul. Băncile
şcolele române gr. or. din desp. al II al şcolarilor, sunt ffirte ruinate şi nu stau de
— lncassărţle direcţiei C. F. B. în luna frumosul lor templu de cultură, provă4ut fel în raport cu etatea şcolarilor, fiind
i tractului Arad. cu mobile de model. Sperăm, că în viitor
Iunie a. c. presintă, faţă cu luna oores- băncile scunde, âr mesele ffirte înalte şi
pun4ăt6re din anul trecut, un minus de Tote esamenele cuprinse în acest ra­ vom afla în acâstă şcfilă şi rechisite cores- înguste. In acele bănci nu pfite scrie nici
124,OCO lei. La pagubele oausata de inun­ port afară de cel de sub punctul 2, s’au pun4ătfire. învăţătorul, necum şcolarii. Rechisitele de
daţii traficului de călători,; se mai adaugă ţinut sub presidiul d-lui protopop inspector 5. Esamenul şcfilei din bogata comună învăţământ lipsesc total. Afară de o tablă
stricăciunile oarl — numai în divisia a IV Moise Bocşanu în următorea ordine : BATANIA, stipulat în progam şi publicat rfisă şi o pânză, pe care sta lipită odinifiră
a
(Moldova) — se ridică la suma de peste 1. In ARAD-SEGA, Joi în 10 Iunie în S-fta biserică pe 4iu de Vineri în 25 mapa Ungariei (a4l numai oâteva petece
200.000 lei. st. n. 6rele 9—11 a. m. Presenţi : Ni col au Iunie n. protopopul inspector din precauţiune dintr’ânsa) nu afli nimic. Tînărul învăţător
Stef şi. Mihai Olteau învăţători în Arad; l’a ţinut cu. o 4* înainte şi anume Joi în tot ce a făcut, a croit din nimic. Şi dâcă
— Vânzarea pădurilor statului. La 4
August viitor se va ţine licitaţie pentru Ioan Duma, Efrem Bocşa, Ioan Petcoviciu 24 Iunie n. la firele 7 — 9 a. m. Presenţi la ar fi, ca să esaminăm diliginţa şi zelul
şi Georgiu Danu parochienl. Acâstă şcfilă esamen au fost parochul Moise Grozescu şi
vărsarea pădurilor Statului, rămase ne- d-lui învăţător şi nu resultatul esamenului,
prin schimbarea dâsă a învăţătorilor în administratorul parochial Simeon Cornea, atunci calculul cel meritat ar fi „distins".
vendute în urma licitaţiei dela 21 Iunie
anii din urmă a degenerat. Cu ocasiunea ambii avisaţî şi învitaţi de protopopul in­ Strigătele nedemne „afară cu el", „In va­
trecut. Licitaţia se va ţine în loo&iul pre­
feoturei laşi, pentru pădurile din judeţele acestui esamen ne-am convins însă, că ea spector. Aici s’a pus la cale o demonstra- canţă nu-1 plătim", etc. precum şi calum-
prin diliginţa şi desteritatea învăţătorului ţiune contra învăţătorului substitut Alexan­
Dorohoiu, Botoşani, Suoeva, Iaşi, Vasluiu, niile ridicate contra lui sunt demne numai
actual Ioan Vancu ârăşl se va ridica la ade­ dru Lugosanu. Cu tfite că esamenul nu s’a de intriganţi. Oelelalte constatări şi espe-
Eăloiu, Neamţu şi Roman, — în număr de
văratul său nivel. Rusultatul esamenului ţinut la terminul publicat, s’au presentat rienţe câştigate în acâstă comună le reserv
45; în looalul prefeoturei judeţului Putna,
faţă cu esamenele trecute arată progres. şi vre-o 6 parochienl (ale căror nume de pentru o altă ocasiune, când voii! fi pro­
pentru pădurile din judeţele Teouciu, Tu-
astă-dată le retac), cari prin purtarea lor
tova, Covurlui, Bacău, Putna, R.-Sărat şi 2. ARAD-CENTRU — şcfilă de fetiţe vocat, căci nu voiesc a macula acest ra­
nedemnă au maculat şi scandalisat frumfisa
Tulcea, — în număr de 66; Iu looalul pre- ou 3 ol. interiore — Joi în 17 Iunie n. la port cu dânsele.
sărbătfire şcolară. Ei între strigăte cu gla­
fecturei de Brăila, pentru pădurile din ju­ firele 8—10. Acest esamen, din încredinţarea 6. NĂDLAO. In acâstă comună sunt
suri restite au pretins, ca nu învăţătorul,
deţele Brăila, Ialomiţa, Buzău, Vlaşoa, Te­ d-lui protopop, s’a ţinut sub presidiul pă­ 5 scfile. Prelegerile şcolare'însă le-am aflat
ci subscrisul comisar să întrebe şcolarii.
leorman, Argeş, Muscel, Ilfov, Prahova şi rintelui capelan Gavril Bodea. Presenţi: sistate de cătră organele civile, din causa
D-1 protopop s’a aflat îndatorit a-i face
Dâmboviţa, — în număr de 36; în looalul Nicolau Marcu v.-presidentul corn. par.; bfilelor epidemice, ce grasâză între şcolari.
atenţi la prescrisele legii, cetindu-le §. 104
prefeoturei de Dolj, pentru pădurile din ju­ Nic. Stef, Mihai Olteanu şi Iulia Dogariu Esamene s’au ţinut numai în şcfilă esternă
din regulamentul pentru adm. înv. şi a-i în­
deţul Olt, Vîloea, Dolj, RomanaţI Gorj şi învăţători; Domnele Barbu, Avram, Opreanu, inferifiră, ce stă sub conducerea învăţăto­
druma la ordine. Sunt condamnaţi aceia,
Mehedinţi, — în număr de 39. Cristea, Bator şi alţi părinţi de ai şcolari­ cari au îndrumat pe ^aceşti fimenl la o ase­ rului Ioan Caracion, unde res'Matul, con­
lor. Resultatul strălucit este a-se atribui form raportului primit din partea parochu-
— Mâne, Sâmbătă, se va înoepe în menea demonstraţiune. Aceia nu înţeleg
d-şfirei substitute Maria Precupaş, care prin lui local Yichentiu Marcoviciu, încredinţat
Buouresol examenul elevilor oarl vor să însemnătatea esamenului. Dânşii nu sciu,
o diliginţă de fer a sciut contrage mate­ cu conducerea esamenului, a fost ffirte
intre în şofila fiilor de militari. Pentru fiă- că esamenul este o festivitate şcolară,
rialul propus de antecesorii săi, — căci la bun. Tot asemenea şi în scfila superifiră a
care loc sunt câte 3 candidaţi. arangiată la sfîrşitul anului şcolar de cătră
acâstă şcfilă în decursul acestui an au pro­ învăţătorului Mihai Ohicin, suplinit în de­
învăţător cu şcolarii săi, cu scop de a des-
— înecat în făină. Un oas ffirte cu­ pus succesiv trei învăţători — şi a clădi cursul acestui an prin bravul învăţător
volta în elevi ambiţiunea de a se produce
rios s’a întâmplat Joi la 6ra 11 a. m. la pe el în timp de 3 luni un resultat, care Georgiu Petrovxciu.
în public şi a îndemna pe părinţi a-şl tri­
mfira Olmazu (Buouresol). Un lucrător Elo- pfite face fală şi unui învăţător cu pracsă
mite elevii la şcfilă; a stârni şi în unii şi 7. ) ŞEITIN. Aci, tocmai ca şi în Nă-
rea Ioan, a oă4ut într’o putină mare ou îndelungată.
în alţii iubire faţă de şcfilă şi faţă de sco­ dalc sunt 5 şefile. Esamenele aveau să se
făină şi s’a înecat. El a fost scos mort şi 3. ARAD GAIU, Sâmbătă în 19 Iu­ pul ei. împlinirea datorinţei învăţătorului ţină MercurI în 30 Iunie n. dâr din causa
transportat la Morgă. nie n. la firele 9—11 a. m. Presenţi mai în decursul anului are să-o controleze co­ epidemiei de scarlatină, prelegerile şi aci
mulţi părinţi. de ai şcolarilor. Aci am con­ mitetul parochial ca comisiune şcolară şi le-am aflat sistate. Mă simţeam mândru a
statat resultat îndestulitor. parochul ca director local. Aceia dintre putâ raporta despre resultatele esamenelor

şi 100 fl. în favorul orfanei. Era un cea negră dela căpătâiul patului Şi scose Ion Grozavu 7 bancnote făcu cunoscut venitul curat incurs
holteiu tomnatic, om cu stare şi de meu. Ai voştri se fiă, fiţi tot cu­ de câte 100 fl. şi le dete la cassă. în favorul orfanei. In acel discurs
o bunătate deosebită. minte şi milostivi, cum sunteţi a4f. Mult se miră preşedintele de ridică pănă la al şepte-lea cer pe
Când era se plece şi Ion Grozav Acum mergeţi în pace, dragii mei, dărnicia acestui cancelist. Ce, îşi d-1 Ion Grozavu, care nu numai s’a
cu nevasta lui la bal, îi opri s6eră-sa şi ve petreceţî bine! gândea el, ceştialalţî amploiaţi de oferit a fi îngrijitorul copilei de când
şi le : Dragii mei copii! Staţi Când ajunse Ion Grozav la ho­ abia pot trăi de pe o 4i pe alta a devenit orfană, adăpostiudu-o-la
câteva minute în loc. Uitaţi-vă, aci tel, nu era numai preşedintele la din lefile lor, ba cei mai mulţi sunt sine, punendu-o la o masă cu el,
vă dau se puneţi pentru biata or­ cassă, cu lista, pe care sta scris 103 plini de datorii, şi Ion Grozav dis­ purtându-o la şeălă ca şi când ar fi
fană din partea mea 200 fl. din par­ fl. şi cu o farfuria dinainte, pe care pune de aşa mulţi bani, încât pentru copila lui, ci — 4i® el — şi acum
Q
tea ta, Ione, 200 fl.; din partea erau banii puşi. Ion Grozav însemnă scopuri de binefacere pfite se dea a contribuit densul singur, cu casa
fiicei mele alte 200 fl.; din partea sute! d-sale, mai mult decât noi toţi. Cu
cu mâna lui: intrarea pentru şepte
fiă-cărui copil de al nostru câte 20 persone 50 fl. T6tă sera se gândi Preşedintele, drept cuvent deci îi putem schimba
fl. La olaltă 650; taxa de intrare cum de Ion Grozavu dispune de atâţî numele, şi de a4î încolo se nu-i
pentru 7 inşi — 50 fl. la olaltă Ajutor pentru orfană dela: Ion bani şi de atâta bunăvoinţă. flicem Grozav, ci Bunea, că este bun
Grozavu 200 fl. Sdcră-sa 200 fi. Ne-
700 fl. Pune-i bine, I6ne, şi-'i dă vastă-sa 200 fl. Cei 5 fii ai lui, fiă- Care cum venia la cassa se plă- de oficiu, bun de câştigat, bun
cassarului numai decât, între mar­ tăscă, veflend sumele solvite de Ion de păstrat şi bun la inimă. Se cioc­
tori. Apoi, fiind-că omului care câte 10 fl. = 50 fl. Cu totul Grozavu, se ruşina de a da puţin, nim deci toţî în sănătatea d-lui
700 fl.
nime nu le scie câte sunt; acum fiă-care da cel puţin 10 fl. Astfel Bunea!
mă lăsaţi sănetdsă, şi când veţi veni Preşedintele privi lung la ceea că, spre mirarea tuturor, în sera Din minuta aceea lui Ion Gro­
p6te se fiu rece. Deci se sciţi, că ce însemna Ion Grozavu, şi făcân- aceea se adună peste 1000 fl. în fa­ zav toţi îi 4iceau Bunea. Următorii
am ceva bani rămaşi dela bărbatul du-se, că s’a greşiţii 4ise: Domnule, vorul orfanei, că public fu mare la lui încă pbrtă numele Bunea, deşi
meu şi dela părinţii mei, îi veţi afla nu te-ai greşit cumva, etă esă 700 bal din tot felul de 6menî. nu toţî sunt chiar aşa buni ca pă­
colo sub armar, decă veţi ridica o fl., salarul d-tale mai pe ddi anî! In pausa cea mare dela mieflul rintele lor.
podea. Acolo sunt puşi bine. Ceva Nu m’am greşit, domnule Pre­ nopţii se puseră bspeţii se cineze. *
bani mărunţi mai sunt şi'în lada şedinte, etă aci sunt şi banii! Atunci într’un toast Preşedintele Peste câteva săptămâni se pen-