Page 53 - 1897-07

Nr. 154—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

din şeolele din Şeitin, la cari şi în anii al esamenelor, în tote şeolele a adresat la amplificat al reun. filiali. 10 Cetirea diser- mana să se dea numai celor sărac!
trecuţi am aflat resultate forte bune. Şei- sflrşitul fiă-oărui esamen molţămită lăudă- taţiunilor prin comisiunea respectivă. 11) şi lipsiţi. In loc de acăsta, vedem
tinul are cele mai frumdse şcole în întreg tdre învăţătorilor, elevilor lor şi partioi- Propuneri practice. 12) împărţirea diplo­ chiar din contră luând parte la po­
tractul, dâr pote fi mândru şi cu zeloşii pauţilor ascultători. Din parte-mi sunt melor la membrii noi. 13) Defigerea locu­ menî mai mult avuţii, decât săracii;
învăţători loan Roman, Georgiu Rugiganu şi mândru sl fi învăţător în aoest timp, oând lui şi a timpului adunărei generale procsime. ba lucrul a ajuns atât de rău, cât
Demetriu Micu, oari sunt unii dintre cei văd învăţătorimea română la culmea mi- 14) Propuneri diverse referitore la înain­ în cele mai multe casur! se satură
mai buni elevi ai institutului pedagogic siunei sale. Să căutăm aoum a delătura din tarea scopului reuniunei. 15) închiderea numai cei avuţi, car! la pomen!
român din Arad, eşiţî în timpul mai nou, răsputeri pedeoile dinaintea aoestor luptă­ şedinţei. 16) Prâncl comun. ocupă cei dintâiu locurile, ăr cei
apoi cu învăţătorul Georgiu Roman, care tori eonsoii de ohiămarea lor şi atunci în Dat în C ă r e i , la 12 Iulie 1897. > sărac! sunt cei din urmă, dăcă nu
aprope de patru decenii răspândesce lumina timp scurt vom ajunge la ţintă. Demetriu Kiss, George Pteancu, cumva sunt daţî cu totul afară, cum
în bravii locuitori ai acestei comune cari lo­ Imî permit ou aoâstă ooasiune a faoe v.-president. notar. de multe-or! se întâmplă.
cuitori şi în anul acesta în scopul edificărei înoă următorele observări la cele esperiate Este fărte disgustător oând ve­
şcolei contribue la cult cu preste 60% după cu oor.eiunea esamenelor: Studiul religiu- Câteva cuvinte despre pomenile dem, că îndată ce a închis mortul
darea directă. Apoi în anul din urmă şirul nei în şodlela nostre oonfesionale este cel ochii, femeile din casa mortului în­
acestor vrednici lucrători s’a înmulţit şi cu mai ponderos. La esamene se şi vede, că la poponiS nostru. cep a căce pâne şi a fierbe mâncări,
devotata învăţătdre Ermina Ciorogar, carea acesta este studiul de predileoţiune al în­ In seculii cei dintâiu ai creşti­ ca să sature tot satul după înmor­
— judecând din raportele parochilor lo­ văţătorilor noştri. Asemenea ooasiuni arată nismului, erau în obiceiu nisce os­ mântarea mortului, âr în 4i în
-
ua
cali, a învăţătorilor şi judecând şi după de ce Duh sunt inspiraţi învăţătorii noştri. peţe numite agape. Aceste Ospeţe nu mormântărei vedem tot satul mer­
lucrurile elevelor sale, pre cari avui oca- Jumătate esamenul constă din religiune, se gând dela cimitir la casa mortului,
le făceau Creştinii cu scopul profan,
siune a-le vedea la unele familii pe unde pdte deoî închipui, oe pond se pune pe la casa cea de jale, ca să se sature
de a-şî procura numai petreceri în
m’am întors, — este vrednică de numele propunerea ei în deoursui anulai şcolar. bine după urma mortului.
mâncări şi beuturî, ci scopul lor era
de învăţătore română şi de postul oe-1 E’drte bine! Am aspirat însă, oă prea mult Trebue se mai adăugăm şi aceea,
cu mult mai înalt şi sfânt. Nu pofta
ocupă. Meritul atât pentru frumosele şcdle se traotâză testamentul veohiu ■ pe conta de mâncări şi beuturî, ci iubirea cea că pomenile se fac prea din jaf, se
cât şi pentru posederea de astfel de puteri celui nou. Apoi aplioaţia numai rar am adevărată creştină era, care-i în­ fac chiar aşa de multe mâncări, în­
didactice îl au conducătorii acestui popor avut ooasiunea să o vedem. Nu se estrage cât ne putându-se întrebuinţa, de
demna se facă aceste Ospeţe, din
şi cu deosebire vrednicul paroch Dimitriu morala din singuraticele istoridre. Orad multe-orî se aruncă. Apoi unde mai
care causă se şi numiau ospeţe de
Marcovicm, care după cum am văcjut şi au- însă, că aoesta în deoursui anului şcolar punem beuturile cele urîte de ra­
iubire.
4it chiar şi în fiinţa ndstră acolo, se trudia nu s’a negligiat, dâr la esamene învăţă­ chiu pe la pomeni, car! sunt atât
Creştinii de atunci, fiind pă­
din răsputeri a provede pe învăţători şi torii voind a convinge pe ascultători des­ trunşi de iubirea de-aprOpelui ca de disgustătâre, încât se pot numi
familiile lor cu spesele de lipsă, — avend pre estensiunea în material, au negligiat primul precept evangelic, se sileau nisce datine barbare; a eşi beat
dânşii în alta di a călătorii la Ciaba spre aoesta. în tot modul de a arăta şi în fapte dela casa de jale, care plânge de
a face serviţiul de arme. Colegilor, fiţi Atrsg atenţiunea unor învăţători şi iubirea acăsta. Şi fiind-că de acăstă multe-orî cu lacrăm! aşa de amare
mândri de păstorul vostru! asupra pronunciărilor neooreote. Aşa se iubire nimeni nu avea aşa mare după cel mort, ore acăsta este în­
8) SEMLAC. Esamenele în şeolele 7sde, oă aci învăţătorii întâmpină mari semnătatea pomenilor? Şi apoi aceste
lipsă ca cei sărac! şi lipsiţi, de aceea
din Semlac s’au ţinut Joi în 1 Iulie n. şi greutăţi din oausa limbagiului strioat prin lucruri necuviinciose nu se întâmplă
creştinii cei avuţi, din timp în timp
anume: provinoialieme. Rugăciunile să se fiică vor­ dădeau câte-o masă pentru cei să­ numai odată, ci se fac pentru ace­
a) în şcola inferioră unde propune bind la înţeles şi să nu se cânte. In unele raci, er la aceste mese luau parte laşi mort de mai multe-orî. Aşa este
învăţătorul Lasar Jonescu la orele 7—9 a. comune mai espuse, şcolarii numai ou greu datina, că se face pomană mortului
nu numai cei săraci, der şi cei avuţi,
m. Presinţi: parochii Lazar Adamoviciu şi soiau folosi genul şi numărul. Atrag aten­ cari le pregăteau, pentru ca astfel la trei c]ile, la nouă frei
Demetriu Gania, preşedintele comit. par. ţiunea colegilor la aceste. săptămâni, la trei luni, la şâse luni,
să arate egalitatea creştină a evan-
epitropul comunei bis. şi alţi membrii ai De-altcum în cetit, scris şi calculat geliei între toţi Omenii fără deose­ la nouă luni, la anul şi aşa mai de­
comit, parochial. — Uniformitatea gradului rasultatele ne-au încântat. Tot asemenea bire, că este avut ori sărac. parte.
de înaintare între elevii aceleaşi clase do- resultate sperăm în viitor şi din soiinţeîe Aşa-der scopul şi motivul aces­ Aşa-dâr pierderile morale, reli-
vedesce îndestul desteritatea şi zelul aces­ naturale, de cari au mari lipse eoonomii tor mese numite agape a fost forte giăse şi materiale, ce le sufere po­
tui adevărat măestru şcolar. Şcolarii cetesc noştri.
bun ; cu timpul însă s’au verît multe porul nostru prin aceste pomenî sunt
şi scriu unul ca altul, aşa, că nu poţî con­ Arad, 1 Iulie n. 1897. abusurî, încât au că(ţut cu totul dela fărte multe. Mai întâiu de tâte în
stata, care e cel mai dester, cel mai di­ losif Moldovanu, adevăratul scop, ce-1 aveau la înce­ privinţa moralei, pomenile causâză
ligent. învăţător în Arad, put. La început scopul lor a fost mult rău prin aceea, că poporul se
b) în şcola superioră, condusă de Gre- ca comisar de esamene. curat numai participarea săracilor desvaţă a compătimi pe cei atinşi
goriu Roşu, esamenul s’a ţinut la orele 9 — la bunătăţile celor avuţi şi alinarea în familia de vre-un cas trist de
12. Presenţi tot aceiaşi. Cine cunosce pe Reuniunea înveţ. români sătmăreni suferinţelor celor în nenorociri. In morte. Si cum să păta avă compă­
Grigorie Roşu îşi pote închipui şi resulta- decursul timpului însă agapele ajun­ timire, când cu ocasiunea înmor-
(CONVOCARE).
tul esamenului său. Cu tote că este unul seră a fi nisce ospeţe şi petreceri mântărei, la C9i mai mulţi dintre
din învăţătorii mai vechi, forma de propu­ Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din cu totul profane, din care causă bi­ cei de faţă le stă capul mai mult
nere. metodul şi preste tot ţinuta lui în archidiaconatul părţilor Sătmărene aparţ. serica, care priveghâză în continuu la pomană, decât la durerea şi ne-
şcolă este modernă. Tactul înăscut şi dili- diecesei Oradane îşi va ţină adunarea ge­ asupra moralităţii credincioşilor, încă casul celor rămaşi; ba unii se bu­
ginţa îl ridică pe acest brav învăţător nerală anuală la 9 August n. o. la 9 ore din timpurile cele mai vechi s’a vă- cură când aud, ca a murit cineva
peste mulţi dintre colegii lui. Cu mândriă în comuna Medesia (Olâh-Meddes). 4ut silită a-le opri cu totul. Biserica în sat, sciind dinainte, că se va să­
pot aşa-deră constata, că în ăst an esa­ Prin ordinaţiunea Minist. de interne răsăritului însă a mai păstrat unele tura bine la pomană. Cel ce are
Nr. 85.046/1896 şi a d-lui vică-şpan Nr.
menele din Semlac au eşit învingătdre în urme despre ele pănă în 4i de adevărată durere faţa de cei rămaşi,
ua
tract. Şi acesta nu e lucru mic, pentru-că, 10,152/1896, prin comune li-se presteză astă4î; şi urmă despre ele în bise­ aceluia nu-i vine să mai mârgă
după cum se vede mai sus, tote esamenele membrilor prejunctura, respective diurnul; rica năstră sunt pomenile cele multe dela cimitir la casa mortului, ca se
au succes bine, şi a fi primul între cei afară de acesta să observăm ordinaţiunea ce le face poporul nostru dela sate. se sature bine la pomana. Cum pote
buni este laudă, este raritate. ministeriului de culte şi instrucţiune publ. Să vedem acum datina pomeni- cineva mânca cu pofta şi bea cu
Nr. 28,201/1872 §. 1, care pe fiă-care în­
Cu Semlacul se încheiară esamenele lor celor multe la poporul nostru sete la casa cea lovită de cruda
văţător îl îndatoresce să se facă membru
din acest tract protopopesc. Protopopul dela sate. mărte?
la vre-o reuniune, âr §. 6 obligă pe fiă-
conducător îndemnat de esemplarul succes Prob Dr. Elefterescu.
care membru să solvâscă la an o taxă mo­ Idea adevărată şi creştină a
derată în cassa reuniunei. pomenilor stă în aceea, ca ou oca­
siunea înmormentărei unui creştin să
Membrii ordinari ai reuniunei să no­ D i s c u r s u l
sionâ directorul cancelariei. Erau se dea pomană săracilor, întin4end
tifice presidiului scusele pentru eventuala ţinut în sala festivă a gimnasiului român din
mulţ! aspiranţi la acel post. Der o masă, pentru ca astfel prin po­
lor absentare; precum şi doritorii de a loc la 22 Iunie 1897 cu ocasiunea cetirii
preşedintele îşi cţise: Se pun în mana acesta Dumne4eu să ierte
diserta cu ocasiunea adunărei, elaboratele clasificaţivnilor şi distribuirii premiilor la
acest post îmsenmat om harnic, mortului păcatele şi pedepsele, şi
să le trimită la presidiu cu 8 c}he înainte. şeolele primare române din Braşov,
care-1 merită deşi nu aspirăză de-o- Competenţele şi restanţele sunt a se a-i aminti numele l u i ; căci princi­
camdată la el. răspunde pănă la 9 August n. c. la din piul creştin este, că mâna săracului de L Daria.
Si, spre mirarea tuturor, în este comâra cerului. (Urmare şi fine.)
contră numele restanţierilor prin cassarul
câteva <^il© veni decret — dala îm­ reuniunei se va ceti în public, er aceia, Dăr în loc de aceste idei creş­ Să nu perdem din vedere, că şcola
păraţi ă, prin care d-1 I6n Grozavii cari vor aştepta să fiă provocaţi la solvire tinesc!, ce vedem noi în poporul are de a face mai mult cu instruirea co­
alias Bunea este numit director de prin advocatul reuniunei, vor suporta şi nostru? Chiar contrar de aceea ce piilor, cu deşteptarea şi luminarea minţii
cancelaria. Toţi rămaseră încreme­ ar trebui să fiă. Mai întâiu de tote lor, cu cultura intelectuală, pe când edu-
spesele procesului, precum şi acei debitori,
niţi când aucjiră. Der toţi recunos­ în poporul nostru a perit mai de eaţiunea fisică şi morală cade mai numai
cari nu au amortieat 20% din capitalul
cură, că merită, că-i om bun de tot idea, că numai cei avuţî să dea în sarcina familiei. Şcola în privinţa acesta
împrumutat din cassa reuniunei.
muncă bun de câştigat, bun de cru­ asemenea pomeni; din contră ve­ pote numai îndrepta ici colea eâte-o erdre
P r o g r a m : 1) Celebrarea cultului
ţat şi bun de inimă. dem, că chiar cei mai sărac! fac mai mioă, der nu pdte îndrepta cu totul
divin la 7 ore dim. 2) Deschiderea şedin­
De atunci a trecut mult. Dom­ ţei. 3) Cetirea şi verificarea protocolului pomenî, aşa că mai bine voesc a se un fundament pus greşit de familie. De
nul Buuea-Grozav e sub gliă, ăr ur­ adunărei anteriore. 4) Raportul comitetului. îngropa în datorii, decât să lase po­ aceea şi Herbart s’a aflat îndemnat a <fi -
ce
mătorii lui toţi portă numai numele 5) Alegerea comisiunilor şi anume: a) co- mana, dăcă i-a murit cine-va. Abu- „ Educaţiunea este treba familiei; de aci pur­
Bunea; de Grozav, ş î a u uitat, deşi misiunea candidatdre; i) pentru scontrarea sul acesta este atât de mare, încât cede ea şi aci se reduce în cea mai mare parte
mulţi ar trebui să nu se mai scrie cassei reuniunei; c) pentru critisarea pro­ fărte adesea se întâmplă, de cei ră­ Lucrul acesta şi mai nimerit ni-1 espune
Bunea, ci Grozav, că sunt grozavi punerilor de probă din filiale; d) pentru maşi în urma mortului uită durerea nn mare învăţat frances, el cfi ce a a:
Ş
în năzdrăvănii, nu sunt ca d-1 Bu­ conscrierea membrilor noi şi încassarea pentru cel mort, pentru-că i-au co­ „Ce este un copil pentru un învăţător?
nea, fiă ertat, despre care poporul taxelor ; precum e) pentru censurarea di- pleşit o altă durere mult mai mare; — Un neînvăţat, pe care trebue a-l înveţa.
ua şi anume durerea, că nu au cu ce
vorbesce cu pietate pănă ’n cj’ sertaţiunilor înainte la presidiu. 6) Rapor­ Şi ce este un copil pentru o mamă?
de ac}î. tul comisiunilor. 7) Complinirea biroului şi face pomană mortului. — Un suflet, pe care trebue a-l forma' .
1
R e f c e a g , 1897. a comitetului. 8) Cassarul va ceti registrul Pe de altă parte s’a şters şi Ei, şi cum se întâmplă în adevăr
Ion Pop Reteganul. restanţierilor. 9) Desbaterea regulamentului idea cea creştină şi frumăsă, că po­ aceea, ce cer aceşti mari bărbaţi ai ome