Page 54 - 1897-07
P. 54
Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 154—1897.
nirii! Lăsăm să ne răspunclă tot un ase învăţătorul are să facă multe esperimente Trecutul plin de visuri dulci ICrna odăile se ventileză pe rend,
menea bărbat: Herbert Spencer: „Metodele cu el pănă ce află răul, de care sufer.e, şi Ac}I nu-1 mai pot atinge, când într’una, când în cealaltă; mem
folosite ac}! (de părinţi în crescerea copii apoi să ia disposiţiunile de lipsă pentru Din tot ce-a fost abia mai văd brii familiei însă, cât ţine ventila-
lor) sunt moştenite din vremile vechi, scose delăturarea lui. Şi e întrebarea, ddcă ni- O rac}&, ce se stinge . . . ! ţiunea, au să se mute în altă odaiă.
din amintirile din copi'ăriă, or! luate din meresce şi acum lâcul potrivit. Nici în odaia de durmit şi nici
Şi când gândesc c’a fost un timp
credinţele doicelor şi slugilor, metdde gă 4) Părinţii în decursul anului şcolar în cea de locuit să nu suferim a se
Când vidţa ’ml era lină
site nu de sciinţă, ci de prostia timpuri să caute cât mai des ocasiune a conveni
îmi face, că şi-atuncl, e nor spăla seu usca hainele, obiele, seu
lor. Tatăl zăpăoesce pe copil cu schimba cu învăţătorul spre a se informa de aprdpe
Când noptea e senină!!.. alt.e obiecte spălate seu umede, pen
rea neîncetată a poruncilor, căci odată îi şi de-a dreptul despre progresul ce-1 face tru-că aburii apătoşi din ele se răs
spune una şi altă-dată alta; âr mama copilul lor atât la învăţătură, cât şi în Sân-Petreanul,
pândesc prin aerul odăilor, se aşeeja
semănă cu un teatralist, care vine pe scenă purtare. In cas, că copilul nu face progres
pe păreţi şi în formă de jilăvelă va-
cu o mulţime de hârtii la subţioră şi celor nici într’o privinţă, nici într’alta, său pdte tămă organele de respirare şi con
R E G U L I
care-1 întrâbă, ce sunt alea, le răspunde: că a contractat acum nisearî-va apucături
turbă tuncţia regulată a pielei. S&
„In hârtiile de sub braţul acesta poruncesc rele însoţindu-se cu copii rău nărăviţi ; în pentru susţinerea locuinţei în stare nu se ţină în odăi purcei, miei, oi,
să facă aşa şi în cele de sub braţul ăstalalt consfătuire amicală şi sinceră să ia mă sănăose. viţei ori alte animale. Gazurile, es-
le poruncesc să nu mai facă aşa. w surile de lipsă pentru îndreptarea răului, pen crementele şi urinul ce slobod aceste
Dâcă Herbert Spencer vorbesce ast tru că răul aci a provenit pdte chiar şi nu Regulele, ce se impun familiei animale, împuţesc aerul şi atacă în
fel despre crescerea Englezilor, un popor mai din lipsa de control. Ddcă nu cerce unui econom dela sate faţă de ordi mod simţitor sănătatea omenilor.
fdrte înaintat în tote privinţele, ce să cfi- tezi, ca singuri să te convingi despre tdte, nea recerută a locuinţei sunt:
Sătenii noştri români comit cel mai
cem noi, săraci de noi, unde educaţiunea şi te laşi numai în nădejdea informaţiuni- Aerisarea seu ventilarea şi cură mare păcat în contra sănătăţii lor
copiilor în familiă se face, după cum s’a lor, ce ţi-le dă copilul, atunci lasă de n’ai ţenia atât cu privire la locuinţă cât
proprii, că nu se lapădă odată de
pomenit din moşl-strămoşî, fără a se mai nimerit’o, că scie el cum să încondeieze şi cu privire la curte seu ogradă.
acest obiceiu •>•!.
ţină sâmă de vre-un progres 6re-care ? Ş’ar minciuna, şi cum să te porte, cum vre el. Aerisarea este lucrarea prin care
fi bine p6te, dâcă părinţii de acum ar Pe când ddcă se vede controlat de-aprope se schimbă aerul nesănătos din odăi B r a n , 1897.
urma cel puţin cum au urmat strămoşii sdu luat de scurt şi de părinţi şi de învă cu altul prdspet şi curat din at S. Stoica,
noştri; căci la ei se observa mai multă ţător, caută să se îndrepteze, căci vede el mosferă. medic.
pietate cătră cele sfinte şi curăţenia ini- bine acum, că altă scăpare nu are. Aerisarea se face nu numai în
mei şi a năravurilor strălucea ca diaman 5) Părinţii nicî-odată să nu desaprdbe odăile de locuit, ci şi faţă de vest L i t e r a t u r ă .
tul, care ia noi pe calea chemicâ-socială e pe învăţător în faţa copiilor cu unele sdu mintele şi obiectele din ele. Pentru
aprdpe a se preface în cărbuue. altele observări nepotrivite, precum nici aceea femeia şatenului iubitore de TJrm&torele cărţi nouă eşifce în curând
Iubitul nostru bard, A. Mureşianu învăţătorul pe părinţi, căci acestea jignesc ordinea şi de binele familiei, în t6tă de sub tipar se pot prooura dela Adminis
asemăna lucrul acesta cu mărul putred: adânc autoritatea lor faţă de copil şi pro dimineţa are se scdtă afară spre ae- traţia foiei nostre :
„ia noi e putred m&rul, nu-i mod de curăţire, duc neîncredere în el; două lucruri fdrte risare vestmintele aşternuturilor, în „Răspuns la Cartea năgră“, do Axentie
Şi tot ce se sperdză, sunt simburii din el; păgubitore pentru desvoltarea armonică a care s’au odihnit persânele din fa Severu. 364 pag. 8°. Preţul 65 or. (Trimis
Aceştia cer plantare, silinţă şi unire: copilului în tdte direoţiunile recerute. Ddcă miliă. priu postă 70 cr.)
Atunci va cresce cedrul din ramul tinerel A *
observă un părinte o scădere la învăţător, Premenirea aerului o facem aşa,
Şi adevărul mărturisind, putred e şi
sdu acesta la părinte, ca doi fraţi buni să că deschidem ferestrile şi uşile. Vom ifiunual de agricultura raţionala (Agro-
adl, căci din simburii şi din ramurile tine
şi-le comunice unul altuia fără alt scop câştiga aer curat numai aşa, decă logia) de Dr. G. Maior. Cea mai bună şi
rele puţini cedri au crescut înalţi ca cedrii
ascuns, decât numai şi numai în interesul aerul din jurul locuinţei va avea o mai bogată carte economică apărută la noi
Libanului, cari să facă gloria nemului. Er
progresului copilului. mişcare liberă şi nu va fi împregnat pănă acum. 524 pag. format mare cu 217
speranţa bardului cu simburii din el, spe-
6) Peste tot nisuinţele şi intenţiunile cu gazurî nesănetbse de prin graj fig. Preţul 2 fi. 50 or. (Trimis prin postă
ranţă-i şi la noi şi realisarea ei o reservată
şcolei să fiă şi ale familei, căci urmând pe duri şi nici cu pulbere de prin şură recomandat 2 fi. 75 cr.)
viitorului.
căi opuse nu se va alege nimic de cresce şi de pe drum. *
Din cele pe scurt c}ise pănă aci se
rea şi luminarea copilului încredinţat lor; Lilice dela Pind, poesii macedonene-
vede, că şcdla cea mai bună pentru edu împrospătarea aerului în casa
spre nemulţumirea amendorura şi spre ne originale şi daco-române de Fetru Vulcan.
caţiunea copiilor este casa părintăscă. de locuit se face tot la 3 —4 ore
fericirea vecînică a copilului. Un volum elegant, cu învelitore ilustrată
Dumnezeu însu-şl a orânduit familia ca odată, în cea de durmit va fi destul
In chipul acesta multele şi desele şi tipărit pe hârtiă de lux. Preţul 1 fi.
educatore a tinerimei. De aceea familia să şi numai de trei-orî la c}i- E lipsa a
acuse aduse şi de o parte şi de alta se (trimis francat.)
se desbare odată de apucătura aceea gre se face asta atât vara, cât şi în ce
vor împuţina, ddcă nu vor dispărd odată *
şită, că şcdla ar pută şi are să facă totul lelalte timpuri ale anului, pentru-că
pdte cu totul, er crescerea şi instruirea In Yîitore, novele şi impresii, de cu
pentru educaţiunea copiilor şi că pe tim prin formarea, curenţilor puternic!,
copiilor se va întemeia pe un fundament noscutul scriitor A Vlahuţă. Preţul 65 cr.
pul cât umblă la şcolă n’ar mai trebui pe lângă împrospătarea aerului din
mai trainic atât în familie cât şi în şcdlă. (trimis francat.)
controlat! şi educaţi şi de familiă, decât odăi mai ies încă şi-o mulţime de
Asupra acestor lucruri mi-am luat voiă *
numai să se îngrijâscă de hrană, de îm gazurî şi de microbi, cari uşor ni-ar
a vă atrage nobila atenţiune cu ocasiunea
brăcăminte şi de lucrurile trebuinciose în putea atăca sănătatea, lăsându-i prin Dicţionar universal al limbei române
de faţă.
şcdlă. odăi. de L. Şineanv, Preţul 3 fi. 75 cr. (Trimis
Şi acum încheie vorbirea mea cu fru-
Dimpotrivă, familia ca un ânger pă Fără de curenţi, aerisarea nu e recomandat prin postă 4 fl.)
mosele şi câldurdsele cuvinte ale marelui
zitor şi neadormit, dela nascerea copilului completă; curenţii se stîrnesc prin *
pedagog al ndmurilor I. A. Comenius:
şi pănă ce se face mare, când singur de aceea, că ţinem ferestrile deschise Eserciţiile gimnastice în şcălele ele
„Aşa-ddră, voi, o iubiţi părinţi, cărora
sine se pdte povăţui şi conduce în lume, d’odatâ cu uşile. Curenţii însă pot mentare române de losif Aron. Preţul 15 cr.
Provedinţa v’a încredinţat spre îngrijire
neîncetat să privegheze asupra crescerii lui fi şi vătămători personelor, cari stau
cele mai scumpe comori ale sale, create (plus 2 cr. porto.)
şi mână în mână cu şcola să-l conducă pe în calea lor. Pentru aceea de câte- *
după chipul şi asemănarea sa, mişcaţl-vă,
calea binelui şi a virtuţii. Insă şcola nu orî se face aerisarea, ămenii trebue
când audiţî că e vorba de astfel de mij- Săpătorul de bani, comediă în trei
mai singură, fără concursul binevoitor şi să esă din odaia respectivă, căci cu
loce salutare! Şi nu încetaţi de a ruga pe acte localisată de Antonia Fopp. Preţul 12:
statornic al familiei, nu pdte face nimic renţii pricinuesc mai curend acea
atot-puternicul Dumne4eu pentru un resul- cr. (2 porto).
seu prea puţin în crescerea copiilor, er bălă crâncenă a încheiăturilor, care
tat fericit... In acelaş timp educaţi-vă *
copiii cu crescere rea din familiă, proşti se numesce rheumă.
copiii ou pietate în frioa Domnului şi pre
întră în şcolă şi proşti es din ea şi ea vină Curenţii dintr’o locuinţă sunt Cartea Săteanului, novele poporale
paraţi în modul acesta calea pentru cul
nu pdte purta. mai puternici erna, decât vara; asta de Em. Fâfâeanu. Preţul 52 cr. (trimis
tura universală!" din causă, că ărna diferenţa tem pe
In urma acestora orl-cine pdte vede, francat).
„Tot aşa şi voi, o învăţători ai tine *
că o legătură şi o conlucrare armonică şi raturei aerului din casă e mai mare
rimei, cari v'aţî dat totă silinţa, în plan
strînsă între familie şi şcdlă sunt nisce lu prin urmare căldura din sobe va Curs complet de corespondenţa co
tarea şi udarea plantei paradisului, rugaţi-vă
cruri aşa de neapărat de lipsă, ca şi pânea pricinui o tragere mai puternică decât mercială este titlul unei nouă cărţi, ce a
cu umilinţă, ca aceste mijloce lesniciose
de tdte falele. Acdsta, cred eu, mai lesne vara, când temperatura e moderată. apărut tocmai acum de sub tipar şi al
pentru ostenelele vostre să se întrebuin
s’ar pute stabili pe următorea cale. Cu ventilarea curăţim praful căreia autor este d-1 L C. Fanţu, profesor
ţeze cât mai repede şi in general. Căci ce
1) Preoţii şi învăţătorii la orl-ce oca- fumul şi gazurile stricăciose, între la şcblele comerciale din Braşov. Cartea
pdte fi mai plăcut pentru voi, cari sunteţi
siune binevenită să arate cum au părinţii cari nu arare-orl se află mai malte este întocmită pentru şcblele de comerciu.
chiămaţî de a planta cerul şi a întemeia
de a-şl cresce copiii. microorganisme de băle, precum: şi pentru particulari, dându-se în ea tote
pământnl (Isaial, de cât a privi cele mai
2) Părinţii şi în deosebi mamele, care bogate fructe ale ostenelelor vostre? Ce- microbii tuberculosei, ai tusei mă- instrucţiunile necesare în corespondenţa
au câte puţină cunoscinţă de carte, pe rdsca vostră chiămare şi încrederea, pe gărescî, ai şopârlariţei ai scarlatinei comercială. Preţul 1 fl. 60 cr. seu 4 lei.
lângă cetirea de romane şi alte lucruri de care o pun părinţii în voi, încredinţându-vă pojarului, bubatului şi ai altor băle Se pote procura şi dela librăria Ciurcu,
multe-orl frivole (neseridse) şi de treoere depositele iubirei lor, să pătrundă ca un primejdiăse. din Braşov.
de vreme şi pe lângă însuşirea codului foc prin membrele vostre şi să nu vă lase Vara, fiind timpul frumos şi
manierelor elegante, să se îndeletnicdscă în pace, pănă când nu se va aprinde de aerul cald, ferestrile se pot lăsa des
ua
şi cu cetirea câte unui cod de educa,ţiune, focul acestei lumini întreg neamul, lumi chise peste tătă 4i încă năptea, Târgul de rimătorf din Sieinbruish.
adecă şi cu câte-o carte seriosă despre cres- nând în fer’cire . decă în odaia de durmit se culcă S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la
u
cerea copiilor, din cari ac}î, slabă Domnu mai multe persone de cum s’ar 19 Iulie de 32214 capete, la 20 Iulie au
Şi acum deschideţi cu toţii largi por cuveni.
lui, avem şi noi, şi apoi cei seu cele care întrac 606 capete şi au eşit 350 oupete ră
ţile unei bune cresceri şi instruiri tinerelor
sciu, să spună cu bunăvoinţă şi celor, care In timp de ernă, aerisarea de mânând ia 21 Iulie un număr de 32499 ca
generaţiunî, că vine împăratul măririi să
nu sciu. Vreţi un esemplu? Căutaţi-1, vă noptea o suplinesce tragerea puter pete.
vă ceră semă!
rog, la mamele germane şi veţi răinând nică a sobelor cu gura largă, ce se Se notâză marfa: ungurăscă v e o h e
uimiţi de aceea ce veţi vedd ? desvăltă prin încălcatul de peste c}i- g r e a dela —.— or. pănă la —.— or.
Din întunericul de atji! marfă u n g u r â s o ă tineră g r e a deia
3) Părinţii, când îşi dau pentru în- Decă în odaiă s’ar afla vru’un
tâia-oră copiii la şcdlă, să caute a măr Din întunericul de adl bolnav şi din asta causă n’am pută 51.— or., pănă la 52. y cr., de mijloo deia
2
turisi sincer învăţătorului tdte scăderile şi Privesc atât de rece aerisa cum se cade, să ne folosim —.— or. până ia — c r , aş oră dela
apucăturile copilului, ca şi bolnavul dofto La steaua ce o văd căcjend de stropirea pardoselei cu soluţiune 49.— or. pănă la 51.— or.
rului, căci decă nu mărturisesc adevărul, La clipa, care trece. de carbol de 5°/ .
0
