Page 57 - 1897-07

Met™. AlUUMStFiţillM, !l Sa?eta‘ iese în M-care (ii.
,
ţi Tlpoiwli Alionameate pentru Austro-Dugaria:
SmţoVf p3»ţa mar-o 3f?. 80. Pe un an 12 fi., pe şese iun!
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Scidisorî flatTaar.iţ® sta ««
pzljnuac. — Kmraocript» nu tiu» N-rii de Dumlneoi 2 8. pe an.
rstrlmot, Pentru România si străinătate;
WSEKATE se primoso la Aa'm!-
nletraţlens în Braşov ; şi la tu- Pe un an 40 franot, pe şdse
mătirelo Birouri da «minoluH: luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
în Viena: M. Ihtku, Etinrich N-rii de Duminecă 8 franol.
SehaUk, Rudolf Moşia, A. OvptUkl Se prenumără la tAte oficieio
Naohfolger; Anton Oppeiik, J. poştale din întru şi din atară
Banno'ocr, în Budapesta: A. 7. ai la dd. colectori.
Soldbergcrg, Zckstain Berna;: în Ahcnamentnl pentru Brasor
Bucuresoi: Agcnc* Baca:, Suc- administraţiunea, piaţa mare,
ouraaie de Boumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burs.: Karoiyt <t Liebmann. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Imarţlunllor: o senă luni 6 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
armond pe e eolână 8 or. ţi Cu dusul în caBă: Pe un an
Oor. timbru pentru o publi- 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
Soare. Publicări mai dese după 3 fi. Un. esemplar 5 or. v. a.
tariiâ şi Învoială. sAu 15 bani. Atât abonamen­
Eeoiame pe pagina a 3-a o tele .cât şi inserţiunile sunt
seriă 10 or. adu 80 bani. a ' se plăti înainte.
Nr. 155. Braşov, lum-Marţi 15 (27) Iulie 1897.

Situaţiuni încordate. fdrte nemulţămit din causa crisei par­ tăţenilor li-a iertat tdte restanţele de dare rile an înaintat pănă la atât, că s’a putut
lamentare. Se cjice, că br. Banffy a fost de pe anul treout şi de pe anul acesta redacta întroduoerea preliminarului de paoe
Partidele ungurescî se tot pre­ chiămatlalschl, casă espună monar- Tot-odată Skupştina şi-a ţinut de dato- şi primul artioul al lui. Aoest articul se
u
gătesc pentru „lupta cea mare , chului situaţia. In caşul acesta trebue rinţă să voteze unanim un credit de 9,360.000 referă la delimitarea graniţelor, aşa oum
dâr încă nu s’a dat semnalul din să ne aşteptăm în curend la un pas franol pentru reorganisarea armatei şi com- s’a stabilit de ataşaţii militari. E sigur, se
nici o parte. încă suflă prin coridâ- decisiv din partea guvernului, care pleota ei eohipare. cjiae, oă Porta a primit delimitarea pe lângă
rele camerei un vânt, care mirosă a şi conchiămat pe mâne, Marţi, Mai adauge apoi şi cunosoutul dar anumite modifioărî, cari se refer la comu­
tare a compromis. Tot mai sunt sera o conferenţă a partidei sale. de 40 mii pusei şi 25 milidne oartuşe, pe nele românescl, de oarl am amintit mai sus.
destui, cari îşi bat capul de-a îm­ Nu seim ce mai pote urma şi care Ţarul Nioolae II l’a făcut Serbiei din In oonf'erenţa dela 23 Iulie s’a ales o co-
păca cumva lucrurile, căci li-se pare, ce planuri nutresce în ascuns gu­ incidentul încoronărei sale. Acest dar, după misiune deosebită, constătătore din mai
că prea mult s’ar risca, dâcă „lupta vernul. Vedem însă, că ori şi unde oum am mai amintit la ordinul Ţarului a mulţi ataşaţi militari şi diferiţi ofioer) turol
cea mare“ ar trebui totuşi se se des- se amestecă ministrul - preşedinte şi fost espedat cjilele acestea Serbiei, fâ- şi greoi. Aodstă oomisiune va avd să spe­
lănţuescă. Banffy, se creeză nemulţămire şi cendu-se gratuit şi transportul. O soire cifice oomunele, cari vor avd să fiă anec-
In c}i l vienese „Fremden- stări critice. mai nouă spune, că Serbiei ’i-s’au oferit şi sate la imperiul otoman.
are G
blatt“ şi „Neue tr. Presse se ven- Aşa s’a întâmplat şi cu congre­ 400 de cai din Rusia de mâcjă-cji ou pre­
w
tileză din nou cestiunea soluţiunei sul bisericei sârbesc! din Ungaria, ţuri avantagiose şi ou amortisaţiă. Pănă Comisiunea conferentii din Clusiu y
y
crisei printr’un compromis. Tote împăcarea, ce-o propune Banffy Şer­ acum, Serbia procura oaii de lipsă pentru la Metropolitul.
atârnă, spun aceste foi, dela aceea, bilor, e şi mai ofticdsă încă, decât armată din Ungaria; acum însă s’a hotă-
ca oposiţia se dea garanţii, că nu împăcarea, ce a propus’o prin mij­ rît, oa în viitor să-i procure din Rusia. Se Conferenţă din Cluşiu — precum soim
se vor mai repeta în curând velei­ locitorii săi oposiţiei maghiare din presupune, că acâstă hotărîre s’a luat în — a fost ales o oomisiune de 5 membri pen­
tăţile de obstrucţiune. Pentru caşul dietă. speranţa, că Rusia o va sprijini în pri­ tru a preda în persdnă oonolusal ei I. P.
acesta se pune în vedere o even­ In şedinţa de Sâmbătă, congre­ vinţa aedsta şi în viitor, punendu-i la dis- S. S. Metropolitului de Alba-Iulia şi Făgă­
tuală concesiune a partidei guver­ sul sârbesc a decis, că nu pdte să posiţiă oaii de lipsă ou preţuri de tot soă- raş, Dr. Victor Mihalyi de Apşa şi a-1 tri­
nului privitore la modificarea para­ împlinâscă dorinţa comisarului re­ cjute, ori pote chiar gratuit. mite în scris Prea Sfinţiţilor Domni Epis-
e
grafului 16. Guvernul, se cji° ) nu gesc de-a lua înainte de tdte în Serbia îşi motivâză aoeste înarmări oopl sufraganl ai provinciei metropolitane.
doresce se fiă adus în posiţia de-a desbatere proiectul de statut privi­ ale sale cu aceea, că în Maoedonia popo- In comisiune au fost aleşi d-nii Ales.
propune clotura, der de va fi cons- tor la constituţia unitară bisericescă raţiunea sârbă e terorisată de Turci în Roman, L. Hossu, Leontin Pop, Ioan Laslo
trîns la acesta, el nu se va da în­ şi de a-i comunica ordinea de cji mod extra-ordinar; de-asemenea în Tesa- protop. şi Dionisiu Vajda.
a
dărăt. congresului. Decisiunea acesta s’a lia se cjioe, că soldaţii turol comit mari Comisiunea sdu deputaţiunea oonfe-
„N. fr. Presse“ spune, că se în­ luat cu tdte voturile contra celor 8 brutalităţi faţă de Sârbi, devastându-le sa­ renţei s’a preseutat în 10 a lunei curente
mulţesc semnele pentru o aplanare guvernamentale. Mai departe s’a tele, luâudu-le averile şi răpindu-le femeile. la Metropolitul în Blaşiu. Cu privire la
pacînică a situaţiunei critice, şi că primit unanim alegerea unei comi- Esemplul ostaşilor turci este imitat şi din paşii ei şi la primirea oe a întempinat’o
despre acesta se va decide în cjilel® siuni pentru compunerea unei adrese partea Arnăuţilor, cari pănă acolo merg ou ni-se oomunioă următorele amănunte:
dintâiu ale săptămânei curente. In gravaminale cătră Maiestatea Sa, în cutezanţa, înoât adese-orî trec peste gra­ După înţelegerea avută între membrii
sînul partidei guvernamentale câş­ care să se arate, cum a fost violată niţele Serbiei. Guvernul sârbesc a protes­ deputaţiunii, în cjilele de 7—9 Iulie a. o. prin
tigă tot mai mult teren părerea, că autonomia bisericescă dela anul 1868 tat oontra acestor încălcări atât la Con- scrisori şi telegrame se decise, oa d-nii
o învoială este de preferit luărei de pănă astăcjl. In acestă comisia au stantinopol, oât şi la ambasadorul turo din membri din Cluşiu să pleoe în 10 Iulie,
măsuri coercitive în contra oposi- fost aleşi 20 inşi, tot membri ai Belgrad. Proteste de acest fel au fost îna­ des de dimindţă, şi la Teiuş întelnindu-se
ţiei. Mulţi îşi dau silinţa să gâsâscă majorităţii. intate şi din Partea Bulgariei şi Muntene- ou conducătorul, să mdrgă împreună la
o astfel de modificare a textului Astăcjl congresul bisericesc sâr­ grului. Blaşiu. Membrii (afară de d-1 Hosszu, jude
§-lui 16, care să pdtă linişti tote besc va ţină ârăşî şedinţă şi este De altă par^a guvernul serbeso a*tri- la tabla reg., oare împedecat prin afaceri
mis miliţiă la frontariile de cătră Turcia; familiare n’a putut veni) sosind la Blaşiu
partidele. Se adauge, că totul ar caracteristic pentru intenţiunea gu­
atârna acum dela oposiţiă. vernului, că foile lui anunţă dinainte, tot asemenea a făcut şi Bulgaria şi Mun­ la 9y. dre înainte de amdcjl, rugară pe d-1
2
La rândul ei oposiţia susţine, că dela acestă şedinţă va atârna con­ tenegrul. oomembru protop. Laslo, oa să anunţe la
că totul aternă dela partida guver­ tinuarea activităţii congresului, căci, Nu e mirare deol, dâoă înarmările reşedinţa metropolitană sosirea deputaţiunii
nului. Organul lui Apponyi con­ (ţie ele, decă pănă acjî nu se va fi Serbiei sunt urmărite ou îngrijire din par­ şi să ia tot-odată informaţiune despre ora
jură pe Banffy şi pe ai ei, să se înţeles majoritatea congresuală cu tea celor oe se interesâză de mersul lucru­ primirei de cătră In. Pr. S. Sa Metropo­
rilor în Orient. litul.
gândescă în ora ultimă, că nu se comisarul regesc, va urma închide­ Nu mult după aoâsta sosiră la loouinţa
mai tracteza aici de § 16, de Er- rea congresului. unde desoălecase membrii deputaţiunii, Pr.
dely, de Banffy şi de clicaşii lor, ci fită unde duce înţelepciunea de On. D. Dr. Bunea,l secretarul metropolitan,
că „lupta cea mare orî-cum s’ar ter­ stat şi iubirea de pace a lui Banffy! Tratările de pace.
anunciâud, oă I. P. S. Sa va primi depu­
mina va aduce cu sine, fără îndo- Orî încătrău privesci, pretutindeni Soirile sosite dela Oonstantinopol
taţiunea îndată după terminarea şedinţei
âlă, nimicirea pactului dela 1867. dai de situaţiuni încordate pănă la spun, oă Sultanul în oele din urmă s’a ho-
consistoriale.
Decă guvernul şi partida lui vor estrem. Este, în adevăr, fdrte de lipsă, târlt să intre în tratări seridse on puterile
La 12 /, din cji membrii deputaţiunii
1
continua pe calea de pănă acuma ca să se pună odată stavilă unelti­ în cestiunea îneheiărei păcii. Ou tdte
se presentară la reşedinţă, — de unde chiar
cu aţîţarea, atunci la 1 Ianuarie rilor temerare ale acestui guvern, acestea, nu sunt semne, că pacea în adevăr
esiau P. S. Lor Domnii Consistoriali, — şi
11
1898 nu va mai esista dualismul . înaintea căruia nu mai este nimic se va pută înoheia aşa curend. intrând în sala de primire, apăru I. P. S.
Nu vom mai înşira aici tdte sfânt. Sultanul a voit să numdsoă noi dele­ Sa Părintele Metropolit Viotor, oăruia oon-
soirile, ce se lăţesc asupra crisei gaţi, oarl să traoteze ou representanţii pu­ duoătorul deputaţiunii D-1 A. Roman îi
parlamentare ungurescî dincâce şi terilor; anume a voit să numdsoă pe fostul adresa următdrele cuvinte:
dincolo de Laita. Vom aminti nu­ înarmările Serbiei. ministru de esterne Said-paşa, pe coman­ „Escelentissime Domnule! înalt Prea-
mai, că pe când unii susţin, că Serbia a început în timpul din urmă dantul artileriei Zekki-paşa şi pe fostul „sânţite Părinte Arohi-Episcop şi Metropolit!
Banffy umblă cu idea de-a amâna să atragă asupra sa atenţiunea pressei eu- ambasador Zia-paşa. Pe cei doi dintâiu însă „Conferinţa credincioşilor Preoţi şi Mireni,
camera pănă la tâmnă, alţii vor­ ropene, oare vorbesce nu numai de înar­ marele puteri n’au vrut să-i primdscă, de- „ai provinoiei biserioescl gr. oat. române
besc de planul lui de-a retrage tdte mări, oi chiar de-o formală mobilisare a drece nu văd destulă garanţă, oâ în pre- „de Alba-Iulia, întrunitâ la 29 Iunie a. o.
proiectele de lege şi de-a propune Serbiei. senţa lor se va pute încheia pacea. „în Cluşiu, ne-a însărcinat oa să Vă trans­
în şedinţa de mâne Introducerea clo- In adevăr, e bătător la ochi, că în de- Rămâne ddr, că Sultanul să numdsoă punem conclusul ei în contra îngremiârei bi-
turei. ours de două săptămâni, Skupştina serbăscă alţi delegaţi în looul acestora. Puterile însă „serioei nostre în autonomia bisericei
Şi pasul dintâiu şi cel de al a soiut să resolve ou o celeritate extra-ordi- n’au să profite nimic dintr’asta, căci ori­ „oatolioe de ritul latin a Ungariei,
doilea ar fi fdrte riscat şi ar fi mai nară tdte proiectele de legi, oe ’i-se pre- cine ar fi delegaţii, ei nu vor pată lucra „şi pentru nevătămata păstrare a indepen­
mult ca sigur, că printr’asta s’ar ni­ sentaseră de guvern, aşa că pe cjiua de erl s’a altfel, de oum li-se va diota de sus. denţei şi autonomiei separate a bisericei nâs-
mici cu totul posibilitatea, ca în aşteptat să-şi şi înoheiâ activitatea pentru O telegramă a lui „Times“ spune, oă „tre. Deputaţiunea se simte ferioită de a-şl
anul acesta să mai pdtă fi votată sesiunea de-acum, fără să fi făcut măcar Sultanul a dat cjdele acestea o iradea, prin „pută eseouta mandatul astăcjl, rugându-Vă
de cameră prolungirea provisoriă a amintire de-o revisuire a constituţiei, care care declară, oă în prinoipiu primesoe noua „ca să binevoiţi a primi acest oonolus me-
pactului dualist. anul trecut se ceruse cu atâta urgenţă. Ou delimitare a frontariei, cu condiţiâ însâ, ca „nit a veni într’ajutorul ierarohiei nostre
Nu-i mirare dâr, că cercurile Bulgaria şi ou Muntenegrul a încheiat re­ prin acea delimitare un şir anumit de sate „şi folosindu-l în stăruinţele, oe veţi pune
competente din Viena sunt fdrte ne­ pede oonvenţiile comerciale, darea de pă­ locuite de Tură şi de Români se fiă anexate „la loonrile competente, înoredinţaţl, oă
liniştite de cele ce se petrec în Un­ mânt a scăcjut’o, ba având în vedere mul­ la imperiul otoman. „veţi susţină nevătămată independenţa bi-
garia şi că în deosebi monarchul e tele pagube causate prin inuudaţiunl, oe- Aceeaşi telegramă anunţă, că trată­ I „serioei, al căreia cap V’a pus Dumnec|eu!“

t