Page 58 - 1897-07

Pag'i aa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 155—1897

I-a întins plicul, ce oonţinea oonolu- diu dela Eso. Sa, plecară la locuinţa lor, | cursiuoe ni-se pare forte Dotrivită. mai după cum se vorbesoe, s’ar fi inoassat aprâp®
sul oonferenţei. de unde sera la 7Y ou trenul accelerat se ales şi din causă, că în acestă frumâsă oo- 60 fl., pe oând spesele nu fao atâta. Ar
2
înalt Pr. S. Sa părintele Metropolit, întdrseră la ale lor. mună se află în timpul de faţă şi numă- fi de dorit, oa domnii învăţători Beresou
luând plioul, rosti cu vooe duiâsă următâ- înainte de plecare couduoătorul depu- roşl dspeţl din România, cari vor petrece şi Stroia să facă în privinţa aoâsta o sooo-
rele ouvinte: taţiunii a spedat conform deoisiunii oonfe- acolo peste vară şi cărora escursiunea le tâlă pe cale t^iaristioă. Aoâsta au aştep-
„Mărite D-le Preşedinte, Preastimaţî renţei câte un esemplar al condusului aoe- va procura plăcute momente de distracţia. tat’o toţi câţi au oontribuit şi aoesta ar
„Domni fraţi şi fii! Primesc cu gratitudine lei oonferenţa Pr. SS. Lor Părinţilor Epis- fi şi în interesul oausei, oăcî oine se mai
Tablou militar. In aşa Dumitul „mio
„— preoum am esprimat aoâsta şi în tele­ oopl de Oradea-mare, Ghierla şi LugoşiQ. pâte simţi îndemnat a contribui fără a ’i
atelier Makart“ de cdiniâră din Viena,
grama mea, oe ca răspuns am trimis D-lui Tot aoi aminteso, oum-oă ou acâstă se da şi soootâla ? Adevărat, oă anii tre­
„Preşedinte la adresa ce mi-s’a făcut din ooasiune D-l Dionisiu Vaida a presentat unde a luorat şi pictorul Tadeus Adjukie- cuţi s’a omis aoâstă îndatorire şi rău a fost.
„conferenţă — conclusul oonferenţei oa o Eso. Sale Metropolitului o hartă, oe oon- vits, acesta a espus marele tablou oe l’a Nu trebue însă, ca răul să-l perpetuăm.
terminat, şi oare representă revista militară
„dovadă de oonoordia ce domnesce între ţinea arborele genealogic al familiei Epis­ De aoeea rog pe d-nii învăţători sus amin­
dela Cotrooenî, oe s’a ţinut în Ootomvre
„ierarohia şi oredinoioşii biserioei nâstre; copului Bob, oare va servi spre orientare tiţi, oa pentru delăturarea eventualelor ne­
„aoâstă unire în ougete ne va sprijini în Consistoriului la împărţirea stipendielor anul treout, din incidentul visitei împăra­ dumeriri să facă deol o dare de sâmă în
„stăruinţele oe vom pune pentru indepen­ Bobiane. tului Franoiso Iosif la curtea română. Ta­ public. Am vrut prin aoâsta numai oa lu­
bloul, care e de 3 metri 40 om. lat şi de
denţa şi autonomia biserioei nâstre. Re­ 23 Iulie 1897. mină să se facă în oausă, âr nicldeoât, ca
zultatul însă nu depinde dela noi, oi dela Rap. 1 metru 90 cm. înalt, conţine nu mai pu­ d-uii învăţători să se supere. — „w. s.,t. u
„Provedinţa divină, oare ne-a ajutat şi ţin decât 60 de portrete. In fund se vede
trăsura Reginei Elisabeta cu 4 cai negri.
„pănă aoum; să o rugăm şi în aceste îm­ Un înveţat frances între Români. „Foia
Regina, pe piept cu decoraţia austriaoă
prejurări grele; Nu pot soi oe se va în­ Dieoesană ne spune, oă d-nul Edmond
44
44
„pentru artă şi sciinţâ , stă în pioiâre în
tâmpla, der ne vom face datorinţa". Cramaussel, distinsul profesor frances, oare
După aoestea Metropolitul învitâ pe — 14 (26) Iulie. trăsură, întorsă spre Regele Oarol, care ţine să studieze pe Români spre a scrie
urmat de comandantul de corp Arion, oă-
membrii dsputaţiunii a ocupa loc şi se des­ Ploiă torenţială. Erî, Duminecă, dimi- despre ei, se află de două (j^ î Ca­
Q
e
lare pe un admirabil cal negru şi cu sabia
chise o scurtă oonversaţiune pănă ce se nâţa în revărsatul cjilei ’ desoăroat asu­ ransebeş. Erî, Sâmbătă, a făout o eseur-
s a
pleoată, presentâză trupele împăratului, care
dete semuul prâncjului. La masă I. P. S. pra Braşovului o pldiă torenţială, cum de siune pe Valea Bistrei, âr astăcjî va merge
se află la stânga cu strălucita sa suită.
Sa Părintele Metropolit ridica întâiă paha­ mulţi ani nu s’a mai văcjut în părţile aces­ peste Veroiorova, Borlova.
rul închinând pentru sănătatea mandatari­ tea. Ploia a durat vr’o trei ore şi a fost Înainte la stânga principele moştenitor
lor oonferenţei, cari dimpreună cu mau- atât de mare, încât a făcut să se reverse Ferdinand salută în frumdsa sa uniformă Felix Faure, general rusesc. „Novoie
de roşiori. Princesa de coronă Mari a, o
danţii lor nu au cruţat ostenâla de-a se în câteva minute t6te văile. Pe unele strade, Vremja* din Petersburg anunţă, oă d-nul
întruni şi de-a se consulta asupra intere­ mai ales din centrul oraşului, era imposi­ sveltă blondină, purtând marele cordon al Felix Faure va fi numit general oomandant
14
selor biserioei; acestă viuă interesare a bilă oiroulaţiunea, căol apa curgea printre „Stelei României peste haina de oălărit, de onâre al unei brigăcjl rusesc! şi la re­
credincioşilor este un mare sprijin ierar- şirurile oaselor ca şi nisce rîurî. Mari pa­ se remaroă via în mijlocul grupei strălu­ vista trupelor dela Krasnoe Selo, preşe­
chiei, oăcî biserioa există şi persistă prin gube însă a făcut acâstă oribilă ploiă mai cite. Ceva mai la spatele împăratului se dintele Republioei francese va participa în
aoâstă unire între capii şi membrele ei. ales în suburbiile oraşului. In SoheiQ apa vede, în uniformă de husar prusian, tatăl uniformă de general. înainte de a se fi
Urâză sănătate membrilor deputaţiunii! a surpat terenul de prin grădini, desrădă- princesei de coronă, ducele de Saxa-Co- luat acâstă decisiune, s’a discutat forte
oinâna şi ducând cu sine mulţime de pomi burg-Gotha; mai aprope d9 împărat se ob­ mult între Paris şi Petersburg cestiunea:
După aoâsta se ridică imediat D l A.
mari şi mici. Chiar şi dintre clădiri multe servă şeful statului-major austriac, gene­ oum va partioipa preşedintele Republioei
Roman oondueătorul deputaţiunii şi rosti
următârele cuvinte: au fost distruse. O parte din casa locuito­ ral br. Beck, adjutanţii corniţele Paar şi franoese la revista trupelor rusescl. Călare
rului Iân Maoaveiă a fost surpată. In Bra- Bolfrss, precum şi ministrul român de răs- şi îmbrăcat oivil? Ar fi fost nepotrivit. In
„I. P. S. Părinte Arohiepisoop şi Me­
şovul-veohiă, Strada lungă avea înfăţişarea boiu general Budişteanu. In fund la stânga trăsura Ţarinei ? Er nu merge, oâo! Ţarul
tropolit! Prevenit prin graţiâsele ouvinte,
unui adevărat rîu, care duoea eu sine lemne, sa văd, în trăsură, ministrul de esterne oon- călare nu i-ar putâ presenta pe comandanţii
ale Esc. Vostre mă simt dator a Vă es-
scânduri eto. Dela „Otelul central Nr. 1“ tele Golucho'wski ou ministrul-preşedinte diferitelor arme. Deol cum şi oe să se faoă?
prima în numele meu şi al colegilor mei român Sturdza. Portretele sunt aşa de bine
încolo, t6te soândurile dela canal au fost Şi după multă ohibzuinţă d-l Felix Faure
respeotuâsa nâstră muiţămire pentru pă-
sedse din cuie şi parte mişcate dela loc, făcute, încât la moment se pot recuuosce a fost numit general, fără a fi fost vr’o-
rintesoile urări de fericire, şi tot-odată a
parte luate şi duse mai departe. Dintre personele. In ce privesce ţinuta şi mişca­ dată militar.
Vă dori dela bunul Dumnezeu ani îndelun­
poduri fârte multe au fost distruse mai rea, Adjukievits a escelat ca nioî-odată.
gaţi şi sănătate deplină, oa să puteţi înde­
mult său mai puţin. In partea mai jos a Tabloul, făcut după comanda regelui Oarol, Tren separat între Braşov şi Tuşnad.
plini sacra misiune pentru binele biserioei
suburbiului Blumăna, apa a întrat în oase, va fi expus anul viitor la exposiţia iubi- In N-rul de erî al fâiei nostre am anunţat,
şi a naţiunii nâstre. închin încă şi pentru
gonind pe loouitorl cu familii cu tot. Un lară în „Kuustlerhaus“ din Viena. Adjukie­ oă în cjina de 1 August n. va circula un
sănătatea distinşilor membri ai familiei Es.
vizitiu a fost luat de apă împreună ou vits va mai picta un ai II-lea tablou al tren separat între Braşov şi Tuşnad. Acum
V., cari sunt sânge din sângele nostru şi
trăsura cu cai, fiind dus şi arunoat în va­ revistei dela Cotrooenî, pentru împăratul, ni-se oomunică, că in urma ploilor mari
mândria Esc. V. Să trăiţi împreună mulţi
lea Timişului, de unde a fost scos cu aju­ de erî, linia ferată a fost spălată de apă,
ani!“ Commiicaţiă întreruptă. Pe linia fe­
torul altora, fără a ’i se fi întâmplat însă aşa că trebue reparată. Astfel trenul sepa­
Mai luâ cuvântul D-l Protop Laslâ, rată Braşov-Ciuo, în urma ploilor mari
nimic. Pagubele în total sunt forte în­ rat va oircula între Braşov şi Tuşnad îu
amintind împrejurarea, oă conferenţă s’a de erî noptea, comunicaţia trenurilor de
semnate. 8 August st. n. âr nu în 1 Aug.
ţinut în biserică, unde D-sa servesoe lui mărfuri s’a sistat pe timp de 14 cjile, âr
Dumnecjeu şi care biserioă este zidită de Escnrsiune Ia Râşnov. Aflăm, că pen­ comunioaţia personelor se face prin trans- Privitor Ia petrecerea din Unimăt sun­
Episoop. Bob. închina în sănătatea succeso­ tru Dumineoa viitâre, 1 August st. n., d-l bordare. tem rugaţi a publioa următârele: Comite­
rului. înălţat la demnitatea de Arohiepisoop profesor de musică I. Popovici din loc a Dela Făgăraş ni-se sorie : In 28 Iunie tul arangiator al petreoerei ou dans din
şi Metropolit. proieotat să facă înoă o esoursiune la sate n. c. şi-au serbat soâlele române din Fă­ Unimăt, oe se va da în 2 August n. o.,
44
Terminându-se prâncjul, Eso. Sa in­ ou corul său de copii. Scopul, ce-1 urmă- găraş „maialul . Fiind-oă soâlele nu dis­ făcând cele mai estinse pregătiri posibile
vită pe âspeţii săi, între cari, afară de resoe d-sa prin aoeste esoursiunl, este de-a pun de fonduri, spesele făcute la astfel de pentru reuşita cât mai bună a aoesteD'pe-
membrii deputăţiei, era Pr. S. Sa D-l Pre- îndemna şi deştepta în poporul nostru gus­ | ocasiunl se acoper prin contribuirl bene- treoerl, râgâ pe acei P. T. domni şi dame,
posit capitular I. M. Moldovan, D-l Dr. tul pentru cultivarea musieei. Fruntaşii ro­ ( voie, cari tot-dâunale incasseză invăţătorii. cari eventual din neounosoerea adresei, sâu
Bunea secretar metropolitan etc. a desoinde mâni din Râşnov, soiind să apreţieze după Când se inoassa mai mult decât erau spe­ din altă greşâlă n’ar fi primit invitări spe­
în grădină unde se servi oafeaua şi unde merit însemnătatea esoursiunei, s’au şi de­ sele, plusul sa împărţia în părţi egale la ciale, prin aceste rânduri să se considere
Esc. Sa cu afabilitatea-i cunoscută întreţinu clarat, după cum ni-se spune, gata a da arnbe soâlele, diu care se premiau şcolarii ca invitaţi. — Unimăt, 10 (22) Iulie 1897
mai mult timp societatea adunată. tot ajutorul posibil pentru buna reuşită a la finea anului, sâu se oumpărau cărţi şi Grigoriu Pop, president. A. Băliban, seor.
Membrii deputaţiunii luându-ş . oonoe- ei. Alegerea Râşnovului pentru acâstă es- alte reohisite pentru şeâlă. In anul aoesta, general.
Y

FOILETONUL „GAZ. TRANS. U teoă şi să pune pe rana ou germ! (viermi). mirâsă a untură de lup nu-1 mai prinde dânsele, elelc, un fel de durere de pioiâre
Ou oulouşul de oâne (oâţî-va perl), soutu- somnul, i-se pare că tot vine lupul la el şi de mâni, oare le sgîroeşte; mai e bună
rătură de găiuă nâgră, scârnă de pisică şi şi stă mai mult trâz. pentru gâlol şi reumatism.
Zoologia medicală a ţăranului român. său de la plesnel (de la osia rotei de mâră) Vulpea. Caniş vulpes. Benard. Fuchs. Jderul. Mustela martes. Mărire. Edel-
să face de urît. — Botul de vulpe (âsele) să ard, să pisâză
De Dr. N. Leon. Baum-Marder. — Grăsimea să dă la oapre
Lupul. Caniş Lupus. Loup. Wolf. — şi cu pravul să afumă femeile, oare pierd şi oai pentru îngrăşat.
(U r ma r e.)
Colţii de lup nechiuit, nehuiduit (lup, oare (care nu nasc la timp) (Harţa). Cu untura
Nevăstuica, helgea. Putorius vulgaris.
Cânele. Caniş familiaris. Chien. Hund. u’a fost nioî-odată întâlnit de om!!), să să ung acei, oare merg mult ârua în frig
Belette. Wiesel. — Fiă-oare gospodar are
— Când urlă noptea face a rău sâu că ard, să pisâză şi să face alifie, ou său de oa să nu le degere mânele şi pioiârele.
la oasa lui o piele de nevăstuioă; dâcă i-se
mâre oine-va din casă, sâu merge spre 6ie ou unt prospăt pentru bubele numite Carnea de vulpe tocată mărunt, să se ames­
întâmplă, oă o nevăstuioă muşcă o vită,
ruină. Scârna (excrementele) de oâne, care colţi de lup, sâu să presară prav pe acea tece în mâncarea vitelor, când sunt bol­
strecâră apă prin burduful (pielea de ne­
00
în unele părţi să mai (Ţ sama (Vălenii rană. Colţii de lup sunt un fel de bube, nave.
văstuioă şi dă vitei muşoate să bea, âr ou
de Munte), să usucă, să pisâză şi să suflă ce răsuflă mereu şi curg; ele să fac la gât Mîţa, pisica. Felis domestica. Chat do-
pielea o lâgă la rană.
în oohl pentru albâţă. Untura de oâne să şi să oapătă dâoă mama bolnavului a mân- mestique. Katze. — Pisioa nâgră să tae de
bea ou lapte duloe pentru înăduşală şi of­ oat, oând era grea cu el, carne de vită vie şi să pune sângerândă, oaldă, la buba Dihorul. Putorius. Putois. lltis. — Ars
tică ; tidva (orauiul) arsă şi pisată să bea muşoată de lup, sâu pui de găină, oare a nâgră. şi pisat să amesteoă cu sare şi să dă oilor
ou raohiu pentru vătămătură (Mihorenii de fost luat de ulii în ghiare şi soăpaţl de Bursucul, viezurele. Meles taxus. Blai- să-l bea pentru tuşă.
Jos); sâu arsă, pisată să amestecă ou un sus. Maiul (ficatul) d3 lup să mănâncă pen­ reau. Dachs. Untura să dă la vite şi la Şorecele. Mus musculus. Sourts. Maus.
pumn de făină de săoară, cu unt-de-lemn, tru oftioă. Ou beregata (gâtiţa) să face de omeni pentrn oa să se îngraşe ; să mai dă — Şârecele golaşi adecă pănă nu face ochi,
raohiu şi piper negru şi să face un fel de urît, dâoă să strigă prin beregată pe nume, la oi pentru răsfug, când fac bube la oohl îl crăpî pe burtă de viu şi îl pui de asupra
aluat, oare să întinde pe o buoată de pânză pe aoela oăruia vrea să-i faoă de urît, tâtă şi la uger. Coda de gesure să anină la luminei la oohl, pentru durere de oohl. Cu
de olandă şi să aplică pe looul unde dore lumea va fugi de el oum fuge lupul de urechile cailor ca să fiă graşi si frumoşi. sâugele lui să mai face oruce pe spinarea
vătămătură. Ou părul să afumă copiii pen­ 6menl. Românul când vrea să aibă un câne In escursiunea, ce am făcut din satul Is- celor bolnavi de sperietură.
tru sperietură. Scârna albă pisată să suflă rău, oare să vegheze noptea, îl unge sub vorele, la mănăstirea Susana şi Cheia, unul
(Va urma).
în gât pentru gâlol (medioament forte des câdă cu untură de lup; oând oâuele vrea din caii de la trăsură purta o câdă frnmâsă
întrebuinţat). Căţelul de abia fătat, să spin- să adârmă şi dă ou nasul sub codă şi îi de bursuo. Untura de bursuo e buuă de