Page 59 - 1897-07
P. 59
I
Nr. 155.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
„Pomul verde“ este unul dintre cele Murăş-Uiora-Oona. — Din ceroul pretorial — Samsarii de -falimente. Cetim în ULTIME SOIRI.
mai frumâse oteluri în Braşov, având oea al Hususâului: Petrisat, Iolod, Sânoel, Pă- „Drapelul": In mai multa 4i din oapi-
are
mai frumosă grădină, în care oonoertâză nade, Spini, Biia, Valea Sasului, Sân-Mi- talăjl a apărut dilele din urmă,’ o inserţie Ischl, 25 Iulie. Ministru-preşedinte
musioa orăşenâscă în fiă-oare Joiâ şi Du- olăuş, Şona, Băloaciu, Jidvei, Oăpâlna, conţinând un certificat de bună purtare, Banffy a fost primit acjl la am6(Jî
mineoâ sâra; apoi un pavilion de sticlă Sântă-Mărie, Vesăuş, Tătârlaua, Crăoiunelul pe oare şefii samsarilor de falimente Şa- în audienţă de Majestatea Sa, în
mare şi frumos, mulţime de odăi mobilate, de sus, Făget, Ohesler, Tăuni, Proştea mare, pira, Lewy et C-nie, l’au obţinut dela mai care a raportat despre erisa parla
mâncări şi beuturl bune. Trăsuri şi omni- şi Proştea mică, Mioăsasa, Lunoa, Lodro- mulţi negustori din Capitală, printre cari mentară. Sera br. Banffy s’a reîn
bus la disposiţiune. •— Avis âspeţilor, cari man, Hususău, Glogoveţ. unii sunt şi faliţi. Ca răspuns la aoest oer- tors la Pesta.
viu la Braşov! Blaşiu, din şedinţa subcomitetului ţi tificat, erl parchetul a fâout nouă desoin- Acjî după am6(Jî a sosit aici şi
nută la 22 Iulie 1897. derl la samsarii de jfalimente, cari opereză cancelarul german principele Ho-
de timp îndelungat în ţâră, compromiţând henlohe.
C o n v o c ă r i . Ioan German, Aurel C. Domşa,
director. secretar. oomerciul român în străinătate. O descin Belgrad, 25 Iulie. Skupştina a
Adunarea generală a „Asociaţiunii
dere s’a făcut, la aşa disa agenţia de afa-
transilvane pentru literatura româna şi primit o moţiune, în care îşî esprimă
oerl eu firma Şapira, Le-wy et C-ie din str.
cultura poporului român*, conform §§. 14 părerea de reu, că pretensiunile în
Scirî din România. Şelari 13. Aoi s’a sigilat de oătră judecă
şi 21 din statutele Asociaţiunii, se convocă torul de instruoţie o caesă de fer în oare dreptăţite ale poporaţiunei serbescî
ile e
la Mediaş în 4 ^ 27 şi 28 August st. n., — Studii geologice. D-l Ringeisen, in samsarii deţin unele aote oompromiţătore din Turcia întempină atâtea greu
pe lângă următorea giner şi proprietar de mine în Austria, a tăţi din partea guvernului turcesc.
şi s’a secvestrat mai multe hârtii şi co
făcut sorie „Epoca", acum oâte-va cjile stu
P R O G R A M Ă : respondenţe ou diferiţi comercianţi din ţară
dii geologice în judeţele Mehedinţi şi Gorj.
Şedinţa I. şi fabrioanţl din străinătate. O mare parte V a r i e t a t e .
D-sa a oostatat, că ambele judeţe, în afară
Vineri, în 27 August 1897, st. n. la de mine de oărbunl, au mai multe gis- din aceste ooraspondenţe pun pe cale jus Aforismele reginei Naialia. Din inci
■orele 11 a. m. tiţia la descoperirea multor afaceri necu
mente bogate de fier, de aluminium şi de dentul festivităţii ca-au arangiat’o un co
O r d i n e a d e d l : rate ale asociaţiunei samsarilor. — Par mitet de dame îu Belgrad, sub preşedinta
petrol. D-l Ringeisen a pleoat Joi îu Aus
1) Deschiderea Adunării generale. tria cu hotărîrea de a angaja capitaluri chetul fiind însoiinţat că banda samsarilor reginei Natalia, în favorul inundaţilor din
2) Raport despre activitatea comite străine în exploatarea bogăţiilor minerale a dorit o parte din actele compromiţătâre, Serbia, Regina a publicat o mică broşură
tului îu deoursul anului expirat. indioându-i-se chiar locul unde acele aote sub titlul: „Aforisme ale Reginei Natalia".
3) , Alegerea comisiunilor de câte 3 din Mehedinţi şi Gorj. — Inginerul de fită unele probe din aceste aforisme,
membrii: mine NegulicI, a descoperit în looalităţile sunt date în păstrare, a făcut o descindere cari sunt îndoit remarcabile, având în ve
a) pentru examinarea raportului. BădenI şi Ungureni, pe valea Făgeţelului la ginerele lui Şapira, comisionarul Hefter, dere păţaniile personale ale Reginei Na
nude de asemenea s’au sigilat mai multe
b) pentru examinarea raţiooinului pro din judeţul Muscel, bogate minereuri ar- talia.
1896 şi a proiectului de budget pro 1898 ; gentifere şi cuprifere. Ele fac să se presu biurourl, oassa de fer, şi s’a făcut o minu- Asupra vieţii, sorie Regina:
c) pentru încassarea taxelor de membrii. ţiâsă perchisiţiune secvestrându-se un mare „Un moment de apatiă oâte să faoă
4) Raport în oausa modificării sta pună filone puternioe de argint şi cupru, număr de acte şi corespoudenţa cari sunt superfluă o întrâgă viâţă plină de energiă".
tutelor: pentru descoperirea cărora nouă explora-
5) Propuneri eventuale. ţiunl vor începe în ourend. In comunele în legătură cu descoperirile făcute de par „A fi vindecat de-o ilusie, preţuesce
6) Disertaţiuni. Ilaviţa, Ponora, Cireşu şi Bahna din judeţul chet. — O a treia descindere a parche tjeoe ani ai vieţii".
7) Raportai comisiunii peutru înscrie Mehedinţi s’au desooperit gismente fârte bo tului s’a fâout la casa lui N. Şapira din „Cel oe sufere prea mult, devine
rea de membrii. egoist".
gate de mine de oărbunl. Apropo tote minele calea Moşilor, Nr. 49. Aoi, între alte hârtii
Şedinţa II. particulare ale şefului bandei de samsari, Ca un resultat al propriilor esperieDţe
sunt pe proprietăţile ţăranilor moşneni, afară şi observări apare următorea sentinţă:
Sâmbătă, în 28 August st. n. la 6rele de vr’o două mai miol, oarl suut part8 pro s’a găsit un plic în ca i se aflau poliţe în
r
10 a. m. valore de aprope un sfert de milion ale d-lui „Un tată fără grije sâmănă ou an flu
prietatea Statului, parte proprietatea d-lui ture, oare-’şl arde aripele la flăcări".
O r d i n e a d e cji: Radu Văcărescu. Acâstă nouă descoperire a
G. Vernesou. Aforismele asupra femeilor par ârăşl
1) Deschiderea şedinţei. parohetului, a dat puternice indicii că uu eflux al propriilor experienţe ale re
2) Verifioarea procesului verbal din — La congresul internaţional medi banda samsarilor na se indeletnicea numai ginei. Ea scrie:
şedinţa I.
cal asupra legei, ce sa va întruni în Oo- cu afacerile de falimente, dâr ea era şl „Femeia este oa un orb, ea merge
3) Raportele comisiunilor exmise în
şedinţa I. tomvre în Berlin este delegat să asiste din este în legătură cu fiamâsa bandă a oămă- înainte, şi dâcă cade".
4) Disertaţiunl. partea României d-l dr. Georgesou, medi- tarilor, care a produs cunosoutuî soandai „Femeia va iubi totdâuna pe aoel
5) întregirea comitetului oentral. oul-şef al Capitalei. ou jefuirea averei diferiţilor minori. bărbat, oare va soi s’o predomine".
6) Defigerea locului pentru proxima „0 femee pasionată, va săvârşi ceva
■adunarea generală. — Canoniera austriacă de ră9boiti mare, sâu pentru o mare ideă, sâu snre a
7) DisposiţiunI pentru verifioarea pro „Taurus" a sosit de câte-va cjile în portul Producţiunî şi petreceri. plăcâ ouiva. Ce străluoite ar fi faptele ei,
cesului verbal. Galaţi, venind din Bosfor. Alaltăerl, după dâcă s’ar putâ împreuna una ou alta".
8) lucheiarea Adunării ganerale.
cum se sorie, ofiţerii români de marină au In Sântimbrn se va da la 1 August „Femeia pasionată luptă în oontra
Se observă, că eventualele disertaţiunl dat un banohet în onorea ofiţerilor oano- n. o. o Petrecere de vară împreunată ou sortii sale, dâr în cele din urmă ea totuşi
au sâ dă \presentate presiăiului Asociaţiunii producţiune teatrală, araugiată de tinerimea trebue să i-se plece".
nierei, în grădina Ohiriac. Cea mai oăldu-
în scris cu 8 cţile înainte de adunarea ge inteligetă din Totoiu şi Mureş-St.-Imru în „Unor femei muncitore, munoa le este
rosă oordialitate a domnit în timpul ban
nerală sala oea mare a domeoului „Bethlenian" adevăratul nerv al vieţii".
chetului între ofiţerii români şi oei austriaoî.
S i b i i u , din şedinţa oomitetului Aso din Mureş-Sfc.-Imru, Intrarea: de personă „Fata este un înger; băgaţi de sâmă
ciaţiunii transilvane, ţinută în 21 Iulie 1897. — Comerciul cu minore. Oomeroiul ou 40 or., de fam. 1 fi. începutul la 7Y ore să nu devină oa nevastă, un drac".
2
fete a luat o mare întindere în ţâră, deşi Asupra fericirei, vorbesoe Regina în
I. M. Moldovan m. p. V. Bologa m. p. sâra. Venitul curat e destinat în folosul mod fârte resignat:
pressa semnalâză mereu numărose caşuri,
president. secretar II „Bibliotecei poporale din M.-St.-Imru. Co „O inimă prea mult înceroată nu va
în care fetele minore devin viotime ale ne
mitetul arangiator: Ludovic Andreiu, pre soi niol-odată, să fiă fericită".
guţătorilor de aoest soiţi. La Iaşi mai ou
Adunarea generală ordinară a despăr şedinte ; Clemente Papiu, oassar ; Iuliu Mol „Independenţa nu e totdâuna noroc".
semă traficanţii aoeştia luorâză pe o scară
ţământului XI (Blaşiu) al „Asociaţiunii tran dovan, controlor. Suprasolvirile se vor ohita Adevărata ferioire pare oă a aflat’o
întinsă. Autorităţile române nu sciu sâu se
silvane pentru literatura română şt cultura pe cale cparistică. Regina Natalia în bine-facerl. Ea sorie:
fac, oă nu soiu nimic. Aoum „Timp." află
u
poporului român , se couvâoă pe fiiua de Progrma: Drumul de fier, comediă în „Neferioit este acela, care nu simte
din Iaşi, că abia alaltăerl, în urma unor ferioirea binefaoerei".
1
'8 Aug. n. a. o. în Blaşiu la 6rele ÎO /^, ou 1 act de V. Alexandri: 2) Barbu lăutarul,
denunţări verbale făcute de mai mulţi pă „A posede numai pentru sine nu în-
următorul Cânteoel oomio de V. Alexandri. 3) Dans.
rinţi, oum-că indivizii Iauou Berou şi Ne- sâmnă nimio; dâr a eoonomisi şi pentru
Program: 11 Desohiderea adunării. 2) alţii, aoâsta este oeva, ba este totul".
oulai Filip au smomit pe fetele Maria Pa-
Raportul subcomitetului. 3) Alegerea a două Tinerimea română din Turda învită
velesou, Elena Hudişteanu şi Lenţa Io- „Bogaţii au numai o singură sousă :
oomisiunl: pentru censurarea raportului şi la Petrecerea de vară, ce se va arangia în bine-faoerea".
nesou şi vroiau a le vinde în oase de pros
înscrierea de membrii noi. 4) Disertaţiune,' 8 August st. n. cu ooasiunea adunării ge Aforismele se’noheiă ou glorifioarea
tituţie, agenţii poliţiei au pus mâna pe ei.
5) Defigerea locului ţinerii adunării gene nerale a despărţământului XXIII, al Aso- ohemării militare, oe s’ar părea oă privesc
Indivicju aoeştia au fost arestaţi şi trimişi
rale proxime. 6) Alegerea a doi delegaţi la oiaţiunei în sala dala „Hotel Central" din armata sârbâsoă. Etă oâte-va:
în faţa parohetului de Iaşi, împreună cu
adunarea generală dela Mediaş. 7) Propu Turda. — Pentru oomitetul arangiator: „A muri pentru oeva frumos şi a trăi
victimele lor. Fetele au mărturisit cum pentru oeva bun, e visul fiă-oărui brav
neri. 8) Alegerea subcomitetului pe un pe Preşedinte: Cornel Mesaroş, inginer; Vice
aoeştl indivicjl le ademenesc prin diferite soldat".
riod nou de 3 ani. 9) închiderea adunării. preşedinte : Vaier Moldovan, stud. în drept.;
promisiuni şi în urmă le vând orî-oărui in „Soldatul mâre pentru patrie, oa mama
La aoâstă adunare, oare se va ţinea Seoretar: Ionel Mesaroş, stud. în drept.;
divid, oe le ese înainte, în schimbul unei pentru copilul ei".
în marea sală dela Otelul „Univers", se in Controlor: Basil S. Murăşian, teolog, abs.;
sume de bani. Viotimele Maria Pavelesou, „Armata este pentru o ţâră, oe sunt
vită toţi membrii Asooiaţiunii şi toţi oei Cassar: Iustin Pop, stud. în drept.
Elena Hudişteanu şi Lenţa Ionesou au fost ângerii înaintea tronului lui Dumnecjeu".'
,oe doresc progresul poporului român. Inoeputul la 8 6re sâra. Preţul de in
puse în libertate de parchet, 6r oonrupă-
Spre orientare însemnăm aoi, oă de trare: de personă 1 fi., de familiă pănă la
torii Ianou Berou şi Neoulai Filip, au fost
■aoest despărţământ se ţin următârele oo- 3 membrii 2 fi., de familă de peste 3 mem L i t e r a t u r ă .
depuşi în arestul poliţiei.
mune: bri 3 fi. Venitul ourat să împarte între
In Tipografia Diecesană din Caran
Din ceroul pretorial al Blaşului: Mi — Monumentul vânătorilor prahoveni, despărţământul „Asociaţiunii" şi între Reu
sebeş a apărut: Manual de tipicul bisericii
halţ, Obregea, ijBuoerdea grânâsă, Cisteiul- oăcjuţl la Plevna după mai multe lupte niunea femeilor române din Turda.
ortodoxe orientale pentru elevii institute
român, Crăciunel, Blaşiă, Oiufud, Tiur, Veza, eroice, va fi inaugurat la Ploeştl în (Jiua
lor teologice şi pedagocice, întocmite de
Mănărade, Lupu, Spătao, Oenade, Oergăul de 30 August, ou mare solemnitate.
mic, Oergăul mare, Beşineu, Ohaba, Golibl, NECROLOG. Maria Torsan n. Mayer, Dr. Iuliu Olariu. — Preţul 40 cr.
— Tote serviciile technice judeţene au soţia d-lui Gregoriu Torsan, învăţător în *
Tău, Roşia de Secaş, Ţapu, Şoroştin, Broş-
fost avisate de marele Stat-major al arma
tenl — Din cercul pretorial al Uiârei de Oradea mare, a răposat îu 5 (17) Iulie o. Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
tei să-’i trimâtă tablourile, în cari se ou- în anul al 32-lea al vieţii şi al 18 al feri
Mureş: Ouoiu, Orosia. Petrilaoa, Ciuoiu, a eşit deja de sub tipar în editura libră
prind modificările aduse oăilor ferate de citei sale căsătorii. Osămintele pământescl
Găbue, Gheja, Copandul de Mureş, Botezul, riei H. Steinberg din Buouresol (Strada
comunicaţie preoum şi stricăciunile cau-
Oecălaca, Aţintiş, Gâmbuţ, Heria, Nandra, s’au depus în 19 Iulie n. în oimiteriul bi- Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pâte procura şi
sate de inundaţii.
Bichiş, Iştiuaza, Ozd, Sân-Iaoob, Căptălan, serioei române din Băiţa. Pe răposata o prin administraţia clarului nostru.
Noşlao, Ui6ra, Micoşlaca, Cisteiul unguresc, — Ministrul de răsboiâ a dat ordin jălesce întristatul său soţ ou opt fii mino-
renl. — Dumnezeu s’o odihnâsoă în paoe!
Oiunga, Fărâu, Herepea, Sân-Benedio, Med- tuturor comandanţilor de forturi, oa să
Proprietar: llr. Aurel Mureşianu.
veşul, Şilea magiară, Alecuş, Spâlnaca, faoă plantaţiunî de arbori, pentru-oa astfel
■Silvaşul româ'-esc, Turdaşul româneso, să se marcheze intrările forturilor. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
