Page 6 - 1897-07
P. 6
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 144.—1897.
riarohul pentru miuistrul-preşedinte Banffy, oraşul Eger, în Boemia, privitor la întru âră ne-am jăluit, oă tramvaiul aiol în oraş
pentru guvernul ungureso şi pentru banul nirea germană oprită: merge prea iute, în contra presoriselor.
— 1 (13) Iulie.
croat; al 3 1 e a toast l’a ţinut pentru br. „Dumineoa la 9 6re diminâţa vrs-o Cerem, oa direoţiunea tramvaiului să ia
Nikoliol eto. 10,000 de omeni, adunaţi din tote părţile, Oonferenţă interparlamentară. Este soiut măsurile cele mai energioe spre a se evita
* în frunte ou 50 de deputaţi au pornit spre oă a VUI-a oonferenţă interparlamentară în viitor asemeni aooidente. Să se dea or
Ore-oare sensaţiune a produs toastul casa de tir. Ajungând aici, au cerut dala se va ţine anul aoesta la Bruxelles (Bel dine stricte maşiniştilor, oa să fiă ou bă
ua
comisarului regesc, ridicat la prâncjul festiv funoţionarii politici să li-se desohidă oasa, gia) şi se va deschide în c}' de 6 Au gare de sâoaă, căci pâte să se întâmple, oa
în sănătatea patriarohului şi a membrilor oa să ţină adunarea, a căreia oprire nu gust st. n. După oum anunţă biuroul din cine-va, oare trece pe dinainte, să nu audă
congresului. Esoelenţa Sa cjise: fusese oomunioată şi deputaţilor, cari ase Berna grupului român, adesiunile la aoâstă signalul, fiind pâte chiar surd, oum s’o fi
menea au oonvooat’o. Casa de tir nu li-s’a oonferenţă se fac direct la Bruxelles sân întâmplat şi ou biata femeiă din cestiune.
„Astăclî în dina S-lui Petru, a păzito
deschis şi li-s’a pus în vedere disposiţiu- Berna adresând scrisorile d-lui dr. Gobat.
rului cheilor raiului, am desohis, conform „Kultnregylet"-urile în amorţelă. „Pa
aile legale. După aoâsta, deputaţii ou mul Pănă aouma au venit adesiunî din Ungaria:
îndrumărilor prea înaltului şi iubitului nos trioţii" sunt siliţi să constate ou multă du
ţimea de popor au mers la primăria spre Gyula Just, Baron Teodor Niooliol, consi
tru rege, congresul biserioeso serbase, oare rere, oă în timpul din urmă a intrat lu-
a compune un protest; după aceea s’au lier intim al M. S. Imperiale şi Regale,
sub preşedinta patriarchului, ou voia lui ornl cel rău îu tâte „Kulturegylet“-urile de
-
dus la căpitănia distriotuală, spre a da pro Wiadimir Niooliol şi Pazmandy, fost de
Dumnedeu, va inaugura în ourend activi pe „globul ungureso". Unele se oârtă, al
testul la protoool. O mare parte dintre oei putat, agentul guvernului unguresc. Din
tatea sa fruotiferă. Dâcă ni-ar fi permis să tele se înoaeră şi tâte împreună au oă4ut
înfăţişaţi an făcut o esoursiune la Wald- România : Petre Grădişteanu, vicepreşedin
aaămănăm lucruri lumescl cu cele ceresol, într’o grea letargiă. Vrând să le deştepte
sassen. Când s’au întors de acolo în Eger, tele Senatului; N. Ioneson, senator; Stroe
atunci şi Sânţia Sa patriarehul serbeso cum-va din aoâstă amorţâlă, un „patriot",
este păzitorul cheii desvoltărei nâstre cul au demonstrat înaintea statuei lui Iosif, Beloesou senator; Dr. Iovitz senator, T. Ra- ou numele Gerloczy Kâroly, a făout tutu
oântând „Waoht am Rein". Atunoî gen- fal, fost senator; V. A. Ureohiă, vicepre
turale. Patriarehul a deschis oongresului ror „Kulturegylet“-urilor propunerea, oa
dsrmii, fiind insultaţi de popor şi amenin şedintele Senatului; A. Enacoviol, N. Fleva,
porţile prin aceea, oă s’a rugat de Majes- să oonstitue un comitet oentral, oare oa şi
tatea Sa, ca să concheme congresul, pentru ţaţi cu bâtele, s’a reovirat miliţia, oare a Ion N. Guran, C. Maltezianu, N. P. Mo- un Luoifer să planeze asupra tuturor „Kul-
ca să asigure bisenoei ortodoxe sârbesci împrăştiat mulţimea. S’a întâmplat în urma roianu, Naum Măroulesou, A. Pâoleanu, turegylet“-urilor din lume. Cu propunerea
autonomia ei. Maiestatea Sa a binevoit acâsta o oiocnire între puterea armată şi Ion Poenaru-Bordea, G. A. Soorţescu, I. aoâsta se frământă aoum şefii sooietăţilor
preagraţios să asculte rugarea patriarchu mulţime. Soldaţii s’au luptat cu patul pus- Villaorosa şi Em. M. Porumbaru, deputaţi. de maghiarisare. Mulţi dintre ei au şi pri-
cei. Poliţia a atacat massele ou sabia. Unei — Biroul interparlamentar anunţă pe oei oe
lui. Poporul sârbesc şi-a ales trimişii săi, mit’o. Că oe isprăvi vor face „Kulturegy-
femei ’i s’a frânt mâna, mai mulţi au fost au aderat la acâstă oonferenţă, că nici o
cari împreună cu patriarohul vor oorăs- let"-urile sub dirigerea aoelui comitet oen
greu răniţi. S’au făout vre-o 100 de ares altă reducere de preţ nu se pâte acorda
punde marelor şi înaltelor lor probleme. tral vom vedâ. Ceea oe vedem ast&4l însă
tări. Iritaţia în contra nemilâsei prooederl
Este dorinţa mea cea mai fierbinte, oa chiar în Belgia, deoât aceea de 20 la sută, este, oă maghiarisatorii şi-au cam pierdut
a organelor puterei publice e forte mare". oe se acordă în tote ţările, cari fac parte
aoestea să fiă realisate. Este aoâsta tot din entusiasm.
„Neue fr. Presse". vorbind de cele
odată dorinţa tuturor, cari ne aflăm aiol. din Uniunea căilor ferate germane, bilete
oe:
petrecute în Eger, 4' «Etă unde ain
Ridic paharul meu în sănătatea patriarchu lor oiroulare, cari sunt valabile 60 46® în Principele Bulgariei a plecat din Roma
ajuns! Ou patul puscei şi cu baioneta tre- Duminecă după amâfit. El merge direct în
lui sârbesc, în sănătatea deputaţilor con colo şi îndărăt.
bue să se câştiga valâre ordonanţelor de România. Regele Italiei a petreout pe
gresului sârbesc, ce a fost desohis adî“. Escursinnea cornlui de copii la Să-
limbă ale guvernului!" principe la gară, unde s’au înfăţişat şi tâte
(Cuvintele acestea au fost salutate cu vii
cele. Corul de copii — după oum am luat
acîamărl.) căpeteniile autorităţilor din Roma. Regele
deja notiţă — va face în Dumineoa pro
şi-a luat în modul oei mai oordial rămas
Pe Serbii din Turcia îi preooupă mult ximă, 6 (18) Iulie a. o., o esoursiune la bun dela prinoipele Ferdinand,
CRONICA POLITICA. idea, de-a obţinâ şi ei dela Porta otomană Săoeie cu următorul program: Plecarea
— 1 (13) Iulie. o reounâscere a naţionalităţii lor. Adese din Braşov se va faoe Duminecă diminâţa Petrecerea din Betlean, comit. Solnoo-
Privitor la telegrama împeratnlui Fran- ori ei au petiţionat la Portă, cerând să re- la 7 ore ou tramvaiul; la orele 9 oorul va Dobâoa, oe se va ţinâ în 25 Iulie n. o.,
CÎSC lOSÎf cătră Sultanul s’a pronunţat şi ounâscă naţionalitatea sârbă din Turcia, fuuoţiona la servioiul liturgiei, ofioiat de după oum se pâte eonohide din pregătirile
pressa franoesă şi englesă. „Soleil" d* der în totdâuna li-s’a răspuns, că Sultanul mai mulţi preoţi în biserica oea nouă din oe se fac, are să fiă o petrecere frumâsă.
06:
„Publicând în mod ofioial depeşa sa, îm nu classifică pe supuşii săi după naţionali piaţa Cernatului. La 12 ore va fi masă co Ca întregire a învitărei, oa am publioaţ’o
l
2
păratul Pranoisc Iosif a soiut, oă se anga- tate, oi după religiă. Astă-primăvară, când mună în grădina „Ernst", âr la firele 3 / deja, oomitetul arangiator ne râgă a da
geză nu numai pe sine, oi şi pe oeilalţt suve raporturile erau mai înoordate între Tur d. a. oorul va da un oonoert tot în gră loo încă următârelor: „On. Domni, cari
rani, căol a dat espresiune sentimentelor cia şi Greoia, şi când Sultanul avea inte dina aoâsta (lângă gara din Cernat). La din erâre, sâu din necunâsoerea adresei,
guvernelor europene". ţ)iarul „Gaulois" res de-a oăştiga bună-voinţa Serbiei, el le 7.40 sera corul va pleca ou tramvaiul oă- n’au primit invitare, prin acâsta sunt ru
vede în telegrama de mai sus o dovadă a puse în vedere Sârbilor, oă va reounâsce tră casă. Atragem deosebita atenţiune a pu- gaţi a se oonsidera ca invitaţi. Betleanul
armoniei dintre puteri. „Republique Fran- naţionalitatea sârbă şi oă le va permite blioului din Braşov şi jur asupra acestei este un oentru în mijloonl unui cero fru
caise“ vede în telegramă constatarea, oă să-şi înfiinţeze şoole. In faptă s’a şi pro esoursiunî, oare promite a fi frumâsă. Pro mos şi mare românesc, Prospeote avem
oonoertul puterilor esistă mai departe. clamat pentru Sârbi libertatea, de a-şl putâ grama oonoertului vom publica-o în N-rul frumâse de publio număros. Staţiune de
Tot aşa de favorabil interpretâzâ foile înfiinţa şoole, dâr pentru a putâ înfiinţa de mâne. cale ferată îu loc. Trenul sfisesce în Bet
englese telegrama monarohului nostru oă- şoâle sârbesol în Turoia sunt înoă multe Accident nenorocos. Pe linia tramva lean de oătră Bistriţă la 6 6re a. m. şi la
tră Sultanul. „Times" îi atribue o impor piedeol de delăturat. Naţionalitatea înoă nu iului din mijlooul oraşului s’a întâmplat 3 6re p. m. De cătră Cluşiu, Deşiu sosesoe
tanţă eu atât mai mare, ou oât dintre tâte li-s’a recuuosout, der fiind-că faţă de su astădl un aooident nenorocos. O femeiă în Betlean la 11 âre a. m. şi la 8 âre sâra.
marile puteri nici uua n’a arătat o amici puşii români Sultanul s’a arătat mai con bătrână sasoă din Curmătură, vrând să Ne rugăm de sprijinul On. inteligenţe ro
ţia atât de constantă, oa toomai Austro» cesiv, Sârbii cu atât mai mult vor să stă- trâcă peste drum la cafenâua Drexler, a mâne, fiind scopul sânt şi naţional. La re
Ungaria. „Standard" dice, oă Sultanul tre- rue acum pentru a fi şi ei împărtăşiţi de fost atinsă de looomotivă şi aruncată la o vedere! Betlean, 12 Iulie n. 1897: Comite
bue să se oonvingă acum, oă concertul aceeaşi graţiă şi favoruri, ca şi supuşii ro parte. Atunci, că4end jos, haina ei s’a aoă- tul arangiator.
mâni. Agitaţia în direoţia aoâsta e mare
european nu este numai o fioţiune. „Daily ţat de scările unui vagon şi a fost tîrîtă o Scandal într’o adunare. In Budapesta
News" se bucură de dovada, oe o dă te nu numai între Sârbii din Turoia, oi şi în bucată bună pe pietrii, aşa oă faţa ei s’a a fost convocată alaltăerî o adunare so
tre oei din regat, dela cari oei dintâi îşi
legrama, că puterile sunt unite în cestiu- belit, curgându-i mult sânge. Numai după cialistă a calfelor de prăvălii. Adunarea
nea graniţei. iau inspiraţiile. I mai multe strigăte ale oelor dimprejur a s’a întrunit într’o cafenea şi era publioă,
*
fost oprită maşina. Biata femeiă a fost putând să partioipe, ba chiar să şi vor-
Etă detailurile, ce se comunică din transportată la spital. — Nu pentru prima- bâsoă orl-cine. S’au dus şi câţl-va „pa-
spiritual al gimnasiului românesc. Erau vieţei, 27 Mai’tie, 1897, bătrânul Almăşanu Musca. Musca domestica, Linn. Mouohe Ţînţarul. Culex pipious. Cousin. Ge-
atunci numai 8 clase gimnasiale, având fiă- a dus mai mult o vîâţă retrasă, petrecân- domestique. Stuben-Fliege. Se spală gea meine Stechmucke. — De ţînţarl se afumă
care olasă câte un profesor în personele du-şi timpul în societatea vechilor clasici murile sâu farfuriile murdărite de muşte ou baligă de cal sâu de vacă, când te în-
decedaţilor Gravriil Muntânu, Iosif Barac Romani, la ale căror idei se întineria su (pe care s’a depus exorementele) şi să bea ţapă, te ungi ou spirt de sare. Să mai
şi Vasile Oroianu. Ca să se pâtă deschide fletul său, reereându-se şi îndemnându-se oa diuretio. 4ioe muşte la albine, şi musouliţe la alfidele
şi clasa IV-a, era de lipsă încă o putere spre lucrări frumose poetice. Muscoiu. Musca albastră. Musca vo aripate.
didactică, er pentru a pute prpmi drejitul Numai rar ’l mai vedeam pe * bătrâ mitoria, Lirm. Mouche bleue, Mouche vo- Larvele de muşte (astioota), să nu-
de publicitate, cerut de la guvernul ţărei nul „Domn", cum ’l numiau şcolarii săi missante, Mouohe bleue dela viaude. Brutn-
meso în genere viermi sâu gierml. „A bătut
prin intermediul episcopului Andreiă Şa- per eminentiam, plimbându-se încet pe mfliege, SchmeissfUoge.
musca" adeoă şi-a depus larvele. Larvele
guna, şcâlele trebuiau — conform legilor esis- aleiul de sub „Tâmpa" *) în redingotă nâgră,
Musca de cireş. Trypeta oerasi, Linnâ. de musooiu (M. vomitoria) să numeso îu
tente — să aibă un corp didactic compus cu pălăriă înaltă, răspunzând cu politeţă
Oestre du oheval. Rinderbiesfliege, Riods- special muşăţă\ oele de Oestrus equi trînjt;
din 6 profesori. Etă causa, pentru care pro vădită dinaintea capetelor descoperite ale
bremse. — Depune larvele sale pe oorpul cele de Eristalis tenax, codaţi; oele de sar-
topopul Popasu stărui cu insistenţă pe lângă tinerilor, cari ’l salutau ca pe o gloriă a
calului în părţile unde el se linge de obi- oophaga germî de rană, sunt larvele oare
Almăşann şi nu se lăsa pănă nu-1 îndupleca gimnasiului, şi strecurându-se printre lume,
ceiu ; din ouă ese larvele pe care oalul lin- se desvoltă în diferitele părţi ale oorpului
se renunţe la postul său incomparabil mai în care nu mai era contimporan. Dragostea
gându-se, le ia cu limba şi le introduce în uman (Myasis). In anul 1887 s’a găsit de
bine dotat din Vălenii-de-Munte şi, în etate de viâţă, acâstă făcliă ce arde, chiar când
tubul digestiv, unde cu mandibulile lor d-1 Dr. Popesou la o fetiţă de 12 ani din
de 45 de ani, să începă o nouă carieră, nu mai are ce arde, îl făcea încă fericit
oroşetate să fixâză de pârâţii stomacului, Musoel, în oonductul auditiv al ureohei
slab dotată, pe când giînnasiul nu era asi şi în aceste dile de adânci bătrâneţe.
îşi lâpădă pielea de mai multe ori şi la un esterne, nouă viermi, cari au fost deter
gurat, decât pe 10 ani. (Ya urma.)
moment dat se despriud şi sunt eliminate minaţi de d-1 profesor R. Blanchard dela
82 de ani a servit Almăşanu acestui afară ou exorementele, desvoltându-se mai Paris oa larve de Sarcophaga magnifica.
institut, răspândind între tinerimea şcâlelor Zoologia medicală aţeramilni român. departe, devin insecte complete.
nostre lumina adevărului, de care era în Pentru germî se desoântă în modul
Da Dr. N. Leon.
flăcărat sufletul său râvnitor pentru propă Tăunul. Tabanus bovinus Linnâ. Taon. următor:
(U r ma r e.)
şirea iubitului său nâm românesc, pănă la Bremse, fârte comun la Doi. Descânţi Dumineoă diminâţa pe ne
anul 1884, când prin o hărtiă adresată Diptere. — Românul deosebesoe mai Chichenţa de oiă. Melophagus ovinus spălate şi <JroI:
Eforiei şcolelor ceru să fiă pus în pensia, multe feluri de diptere : Linne. Sohaf-Bremse. Câţ.1 împăraţi în rai, atâţea germî să
în etate de 77 de ani.
*) Uu munte din apropierea nemijlocită a Chiclieriţa de cal. Hippobosoa equina rămâe în bubă; câţi popi şi câte preutese
De atunci încoce, pănă la sfârşitul Braşovului. Linnâ. Mouche-araignâe. Pierd-Bremse. în rai, atâţea germî să rămâe în bubă la
