Page 61 - 1897-07

Macţim tîmwstrtţintei, „Sazeta" iese ii M-care di.
ri TisograSi Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Atraşov. piaţa nare Kr, 80. Pe un an 12 fi.. pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Sorisoîi Tlfl'&KKGrtt» SU fl*
yîimsiio. — Ksuuscîriuta ku w. N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
fatrfloiot. Pentru România si străinătate;
iJiSElîATE îo primesc 1b ădnr.l- Pe un an 40 franci, pe
iilitrîţlune în Bîbşov şi la Kt' luni 20 fr.,pe trei inul 10 fr.
saătiirolo Birouri de enaualurl: N-rii do Duminecă 8 franot.
In 7 iena: 21. Dukti, Hwtnch
Stkakk, Rudolf Moţai, X. Ovpelikt Se prenumără la t6te ofioiele
Kaohfolgerţ Anton. Oppalik, J. poştale din Intru şi din atară
Danneocr, în Budaposta: X. 7, şi la dd. aoieotori.
Ooldbergerg, ickstcin Bemat; In l^namentnl pentru Braşov
Bnonreeoi: Xgtncc Sama, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
euiaale de Boumamo; In H«m- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bon,: Karoigt <6 He'omann. I.: pe un an 10 fl., pe şSbb
Preţul Inserţlunllor: o oeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
gatmcnd pe e ooionă 8 oî. şi Cu dusul în casă: Pe un an
SQor. timbra pentra o publi­ IkT TJ L XaZS. 12fl., pe 6 luni 6 fl., pe troi luni
care. Pubiioări mai dese după. 8 fi. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
Reclame pe pagina a 3-a o tele căt şi inserţiunile sunt
reriă 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 156. Braşov, Mercur! 16 (28) Iulie 1897.

Ce a adus Banffy dela Ischl ? feii oposiţiei, când cu aceia ai par­ lui Serbiei la ConstaDtinopol, Pârta a or­ s’ar retrage din Creta, măcelăririle vor re-
tidei guvernului pentru aflarea unui donat deschiderea de şcoli sârbesă la Mo- înoepe şi se vor continua tocmai oa şi mai
Pe neaşteptate, fără se fi dat mod de aplanare a conflictului par­ nastir şi balonic. Cu t6tă resistenţa încăpă­ înainte.
de scire, ca de obiceiti, prin foile lamentar. ţînată a patriarchatului din Uskiib, Rusia
oficiose, ministrul-preşedinte Banffy Sfâtuirile acestea se învârtesc a sfătuit modaraţiune şi să nu se facă sci-
a plecat Sâmbătă la Ischl. Se vede, astăcfî nu atât în jurul §-lui 16, cât siune. De câtva timp patriarchatul se arată 0 nouă bancă, românescă.
că a fost chiămat fdrte urgent de mai mult în jurul cestiunei, ce ati­ dispus să primâsoă un compromis, oare să Valea Almaşului, 21 Iulie n. 1897.
Maiestatea Sa, ca se-i raporteze asu­ tudine se ia oposiţia faţă cu pactul, satisfaoă pe poporul sârbesc. Trebue să ne On. Redaoţiune! pilele acestea s’au
pra situaţiei parlamentare. A şi fost cu prelungirea lui provisoriă, ce se aşteptăm, oă in curând se va recunâeoe şi espedat pe la toţi Românii de bine pros­
primit br. Banffy, după cum am anun­ impune etc. Guvernamentalii cer naţionalitatea sârbâscă. Intru oe privesce pectele, listele de subscriere pentru nou
ţat deja erî, Duminecă la amecjî în adecă dela oposiţiă garanţii, că nu invasiunile Amanţilor, d-1 Simiel declară, că înfiinţândul institut de credit şi economii
audienţă şi in aceeaşi di sera s’a şi va împedeca întru nimic luarea mă­ guvernul sârb a atras atenţiunea Porţii în Almăşana în Hida, şi prin acesta şi ţinu­
u
întors la Pesta. surilor cu privire la pact, âr oposi­ mod amical dâr energio asupra acestor in- r)
tul aoesta româneso, oare pănă aoum n’a
Ce resultat a adus ministrul- ţia, firesce, nu vrâ se scie de ast­ oidente neplăcute. Loouitorilor dela gra­
preşedinte unguresc dela Ischl? Cu fel de garanţii. niţă li-s’au dat arme spre a se putea apăra dat semne de viâţă, se înşiră la lucru ou
dorinţa de a progresa si a prospera.
acâsta întrebare şi-au bătut capul Una din foile oposiţionale sus­ îa oas de nevoe. Gât despre intervenţiunea Un ţinut aprope ourat românesc, ou
erî t6tă Ţiua politicii din capitala ţine, că situaţiunea a devenit fdrte puterilor mari, d-1 Simiel regretă oă nu pote
ungurăscă. S’a aucjit, că înainte de-a critică, însă mai mult pentru per- să dea Skupştinei cunosoinţă de notele centrul comuna Hida, care e situată toc­
pleca la Viena, br. Banffy s’a sfă­ săna lui Bauffy, şi că acâsta o do- schimbate în aoâstă privinţă pe cale diplo­ mai la mijlocul văii Almaşului, în acel loc,
tuit încă în grabă cu preşedintele vedesce şi venirea la Pesta a corifei­ matică. (Aplause vii). D-nul Gerio mulţu- unde după spusele istoriei a căZut ducele
Gelu în lupta susţiuută contra lui Tuhu-
camerei Szilagyi. S’a mai lăţit scirea lor partidei guvernului Szell şi Csaky. mesce guvernului pentru silinţele sale ne-
în decursul idilei de erî, că ministrul- Posiţia lui Banffy, <Ţce amintita f6iă, inoetate, Rusiei pentru preţiosul ei con­ tum şi a Ungurilor săi, oarl intraseră pe
u
preşedinte a telegrafat dela Ischl, este a(jî în mânile oposiţiei; este curs, precum şi Muntenegrului pentru ooo- la „Porta de fer , în Transilvania, — uu
că nu se vor lua mesurî escepţio- avisat la graţia acesteia ministrul- perarea sa frâţescă. Skupştina edoptătă în ţinut, care din oausa situaţiei lui, afiân-
nale, ca clotura etc., ci se va stărui preşedinte, care n’a cruţat nicî un unanimitate o ordine de Zi a d-lui Gerio, du-se la vest-nordul Ardealului cam de-o
pentru un compromis pe basa mo- mijloc pentru a nimici oposiţia. esprimând guvernului recunosoinţa sa şi lăture, e aprope neouuosout marei lumi ro-
dificărei §-lui 16. Decă este aşa, atunci oposiţia întrega sa încredere. Sesiunea Skupştinei mânescl, dâr oare ţinut pentru Români
Chiămarea grabnică şi neaştep­ ar comite aprope un act de sinu­ s’a declarat apoi închisă. formâză un teren important şi pretinde
tată la Ischl a adus în confusiune cidere, decă ar mai lăsa pe Banffy atenţiunea şi sprijinul întregei Românimi,
pe cei din tabera guvernului. Ei mai să scape din cursa, în care pretinde, * oa să se pâtă regenera, să se potă mani­
întâiîi nu voiau se credă, că a ple­ că a căŢut. Pilele acestea Ţarul Nioolae II a dat festa în tot oe atinge viâţa românâscă, să
cat aşa numai de-odată, fără se le un ucaz cu privire la botezul copiilor năs­ se pâtă înşira la luoru ou celelalte ţinuturi
anunţe nimic, ceea ce pănă acuma cuţi din căsătorii mixte în Rusia. Pănă aoi românesc!, oarl fiind mai favorisate de
nu s’a mai întâmplat. Mai pe urmă în Rusia, pe basa unei vechi., ordinaţiunî, aorte, pot arăta un progres cultural şi ma­
diceau, că Banffy s’a dus la Ischl când un neortodoos voia să se oăsătorâscă, terial mai îmbucurător.
numai şi numai în afacerea congre­ — 15 (27) Iulie. trebuia să dea un act, prin care să se Motive culturale şi materiale pretind
sului sârbesc din Carloveţ; alţii ârăşî In urma împotrivirii majorităţii con­ oblige, că toţi copiii, oe-i va avă din aoea imperativ, oa să se înfiinţeze un institut
voiau se scie, că telegramele amin­ gresului bisericesc sârbesc da a satisface căsătoria, îi va cresoe şi boteza în legea de bani aici în centrul acestui ţinut, căci
tite cătră Szilagyi pun în vedere dorinţei comisarului regesc privitor la or­ ortodoxă. Autorităţile administrative ve- astăZl numai acest teren ne este deschis.
propunerea, de-a se ţinâ şedinţe pa­ dinea desbaterilor, comisarul br. Nikoiits a ghiau cu cea mai mare stricteţă, ca aoâstă Motive oulturale sunt, că acest insti­
ralele dela 10—2 a. m. şi dela 4—8 plecat la Budapesta, ca să ia nouă instruc­ ordinaţiune să fiă respectată. Aoum însă, tut e ohiămet să formeze un adevărat fo-
p. m. ţiuni. Pe oând se afla în Budapesta con­ aotuaiul Ţar Nioolae II prin ucazul său oular românesc, pe lângă oare să se gru­
Pe erî sâra Banffy a conchia- gresul a luat cunoscuta hotărîre, că nu mai nou dispune, ca dintre copiii născuţi peze inteligenţa şi poporul român din Va­
mat telegrafic pe miniştrii la un pnmesoe ordinea de c)i recomandată de din căsătorii mixte, băeţii să fiă botezaţi lea Almaşului, devenind ou timp un cen­
consiliu sub preşedinţa sa spre a-le comisarul regesc. Br. Nikoiits s’a întors în religia tatălui, âr fetiţele în religia ma­ tru de cultură naţională pentru poporul
comunica resultatul audienţei sale. Dumineoă sera ia Carloveţ şi o deputaţiune mei lor. Acâsta este o nouă probă, oă ac­ nostru.
Cele mai multe foi din Yiena i-a adus la cunosoiDţâ deoisiunea congre­ tualul Ţar al Rusiei e neasemănat mai li­ Motive materiale fârte importante
spun, că ministrul-preşedinte Banffy sului. Comisarul regeso a răspuns, oă va beral, decât antecesorii săi. Probe de libe­ încă reolamă înfiinţarea unei astfel de bănci,
a primit plenipotenţă de-a lua mă­ faoe declaraţiile sale în şedinţa de Luni. ralism a dat de-altmintrelea Ţarul Nico- deârece loouitorii acestui ţinut sunt, în ge­
surile cele mai estinse, de-a propune Iu urma acâsta s’a lăţit in Carloveţ soirea, lae II şi priu concesiunile însemnate, ce neral, bine situaţi, cu moşii bunişore şi aşa
chiar şi clotura. De-altmintrelea foile oă în asemeni împrejurări congresul va fi le-a făcut în favorul libertăţii pressei; ba este basă de a desvolta simţul de eeono-
vienese constată, că încă tot mai disolvat Luai fără să fi ajuns la nici un chiar şi faţă de muncitori Ţarul s’a arătat misare; de altă parte acest ţinut în urma
sunt prospecte de împăcare şi că resultat, deoreoe guvernul nu vrea să ce­ forte liberal, reduoeadu-le numărul orelor lipsei unui institut de bani, trebuinţele de
ac}î-mâue trebue se se decidă într’un deze. Despre aoâstă şedinţă de erî încă de lucru etc. imprumut şi-ie pote câştiga numai cu mari
fel. „N. fr. Presse" mai află, că mer­ n’am pnmit niol o informaţmue, cheltuell, aşteptări îndelungate şi mari pier­
gerea lui Banffy la Ischl stă în le­ deri materiale dela Cluşifi, Huedin, Zelau
*
gătură nu numai cu situaţia parla­ Este un an, de când se continuă tur- şi Deeş,
ţliarul „Times din Londra publică o
14
mentară, ci şi cu congresul sârbesc. bnrările în Creta şi în acest lung interval Aoâstă împrejurare a adus ou sine,
telegramă a corespondentului său din Atena,
Se vorbesce, că acest congres din situaţiunea nu s’a ameliorat întru nimic. ba acest ţinut e copleşit de uşurări fără
causa atitudinei majorităţii radicale spunând oă oredinţa intimă a cercurilor Tot aşa de rău stau aZl luorurile în Creta, suflet şi credinţă, cari eeplo&tâză totul îa
va fi seu amânat sâu disolvat. diplomatioe din Capitala grecâscă este, că oa şi înainte de asta cu un an şi nu e es- favorul lor; scăparea multor moşii române
în urma îndemnului şi sub auspiciile îm­
Vom vede, decă la Ischl ’i s’a chisâ nioîdecum posibilitatea, oa într’o bună din ghiarele acestor uşurări e în sine o
dat lui Banffy mână liberă, de-a pro- păratului "Wilhelm s’a încheiat un tratat dimmeţâ să începâ din nou măcelăririle. mare binefacere pentru poporul nostru
cede cum îl taiă capul, orî că mo- de alianţă între Turcia şi România. Trata­ Dovadă în privinţa acâsta este şi oaşul, ce de aiol.
tul a fost ratificat la Sinaia de cătră Mu-
narcbul a cerut dela el se încerce s’a întâmplat acum de curând cu o trupă Neavând niol o legătură, nici o insti-
tot pentru a face pace. Mai câacâsta nir paşa cu ocasia trecerei sale prm Ro­ austro-ungară, ce se află în insula Creta. tuţiune românâscă, pe lângă oare să se
din urmă pare a resulta de-o parte mânia la iubileul din Londra. jGraţie aces­ Când trupa trecea printr’o vale sub condu­ grupeze inteligenţa şi poporul, aceştia erau
tui tratat, guvernul român a rafusat de­
din spiritul mai puţin agresiv, ce se cerea căpitanului Jedina, insurgenţii înoe- risipiţi in tâte părţile şi aoâstă împrejurare
barcarea în Galaţi a voluntaiilor greci,
manifestă dela audienţa din Ischl pură să pusce asupra ei. Numărul insur­ făcea aprope imposibil de-a realisa ceva de
încăce în şirurile partidei'guvernului, deşi aceştia au avut paşaporte în regulă, genţilor era mult mai mare, deoât ai osta­ interes general româneso şi produse un re­
de altă parte din împrejurarea, că vizate de consulatul român,din Atena. Co­ şilor, din care oausă aceştia nu cutezară gretabil indiferentism faţă de orl-ce causă
respondentul lui „Times afirmă, eâ trata­
44
corifei ai partidei, ca Szell şi con­ să pâşâscă la luptă, dâr se culcară la pă­ oomună.
tul are un caracter defensiv şi ofensiv, în
tele Csaky, au alergat la Budapesta mânt, aşa că glonţele insurgenţilor nu-i Aoum însă, spre bucuria tutu>ror, lă­
şi, cum 4ice chiar „P. Llbyd“, sco­ t6te complicaţiile eventuale din Orient şi putură atinge. După oe a trecut asta, in­ sând Ia o parte indiferentismul, inteligenţa
este încheiat pe timp de cţece ani.
pul lor este, ca se ia parte la stă­ surgenţii au trimis soli la comandantul tru­ şi poporul, cu o inimă şi ou o însufleţire
ruinţele, ce se fac pentru restabili­ * pelor, oerendu-şl iertare pe cuvânt, oă n’au vrednioă de laudă a luat firma hotărîre să
rea păcii în parlament. De-altmin­ Răspunzând ia. o interpelare a d-lui cunoscut pe ostaşii austro-ungarl şi au cre- înfiinţeze aici în Hida un institut de baul

u
trelea contele Apponyi stăruesce deja Gerio Ciorcici, făcută în Skupştina serbescă. cţut, că sunt Turci. Prin asta Gestiunea s’a sub numele Almăşana .
n
mai de mult în direcţiunea acesta d-1 Simiel, mimstru-preşedmte declară, că aplanat, dâr oaşul este o dovadă, că în mo­ Pentru reaiisarea acestui scop măreţ
şi se sfătuesce mereu când cu cori­ după reelamaţiumie energio6 ale ministru­ mentul, în oare trupele statelor străine însă sunt e.visaţl în mare parte la sprijinul