Page 62 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 156—1897

moral şi material al Românilor din t6te vinţele a fi remarcat, fiind pănă aoum unic fost unul dintre porumbii slobodiţl în Hel- rea aoâsta, furtul produse oea mai penibilă-
părţile. Pentru aoeea, contând la ajutorul în feliul său în Munţii apuseni. Monumen­ golanda. „Daily Chroniole anunţă din Go- sensaţîune.
14
frăţeso, au îndrăsnit a cere sprijinul insti­ tul este de marmoră de 2 metri şi 50 om. thenburg: oficerii oanonierei „Swenssund , I
u
Cel mai gros pesce de apă dulce. In
tutelor mai de frunte şi a fruntaşilor sin­ înalt înounjurat de un grandios grilagiu cari au ajutat lui Andrie oând s’a urcat ou
laoul Geneva s’a pescuit de ourând un
guratici, rugându-i, oa prin subsorieri de de fier, oare înohide o suprafaţă de 20 balouul, întoroendu-se dela Spitzbergen
enorm pesce, oare se crede a fi cel mai
aotiunî să le întindă mâna frăţâscă de aju­ metri ouadraţl; el este oonstruit îu stilul spun, că uroarea s’a făout fără de niol o
mare de pănă aoum, oare s’a găsit în apă
tor. In aoâstă privinţă a premers ou fru­ oriental şi aşecjat pe un postament de greutate. Ei au dus ou sine interesante fo­
dulce. Acest pesce, prins de o oorabie a
mos esemplu On. Direcţiune a valorosului piâtră; el a costat peste o miiă de florenl. tografii luate în momentele pleoării balo­
unui neguţător din Geneva, măsâră 1 m.
institut „Albina“, care a luat sub ocrotirea Neuitatul preot al Zlatnei, George Damian, nului. Balonul a sburat vre-o 500 m. înăl­
şi 70 lungime şi 1.05 grosime. El oântâ-
şi conducerea sa procesul greu de înfiin­ a răposat în Iulie 1894 în etate de 64 de ţime ou o iuţâlă forte mare. Andrâe a luat
resoe 70 ohilograme.
ţare a acestui institut. Sperăm firm, că ani, după oe a servit 42 de ani cu zel şi ou sine 25 porumbi de postă, oarî au fost
acest esemplu va oontribui a îndemna şi devotament biserioei şi iubitei sale naţiuni. timbraţi pe aripi (având fiă-oare câte-o Concert. Musioa orăşenâscă va oon-
pe alţii dintre ai noştri, oa să ne vină în Mi-s’a spus, că ou ooasiunea sfinţirei monu­ mică capsulă pentru purtarea sorisorii). Po­ oerta mâne sâra (28 Iulie n.) pe prome­
1
ajutor. mentului, ce s’a făout în oimiteriul gr. or. rumbii însă anevoie vor putâ ajunge pe nada de jos. începutul la S /^ ore.
Almăşanul. din Zlatna la 11 Maifi a. o., a fost de faţă continent din balon, oi mai verosimil vor
Ospeţii cari vin la Braşov pot afla
mulţime mare din foştii poporenî, cari păs- descinde pe Spitzbergen, oare la este mai
oale mai bune, mai ourate şi mai higienice
trâză ou reounosoinţă amintirea preotului aprope. Densitatea balonului o declară ofi­
S O I R I L E P I L E I . şi conducătorului lor iubit în timp de cerii amintitei canoniere de satisfăoătâre. odăi la Villa Kertsoh, aflătâre pe prome­
nada oea mai mare a oraşului, în nemijlo­
— Iii (27) Iulie. aprope o jumătate de veac...“ Balonul a fost întâia-şî dată cântărit în 1
cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă
Iulie c.; el pote purta o greutate de 2583
Iraperătesa austriei la Paris. „Temps" nioî nu trebue b'rje. Odăi multe şi pe ales,
Otrăvitorele dela Hodmezovâsârhely. de ohilograme, perderea d^ ^°â gazului
0
n
spune, că Maiestatea Sa împărătâsa Aus­ olădire îu stil modern şi elegant mobilate,
Una dintre otrăvitorele dela Hodmezo- s’a stabilit ou 55- ohilograme. Cei trei oă-
triei, onm se vorbesoe aoolo, va merge la cu aşternut nou mobile nouă, servioiu
vâsârhely, anume Maria lâger, oare oa lătorî (Andrâe, Strindberg şi Frăukel) oân-
Paris pentru oa să vadă locul, unde sora prompt, âr bacşişuri nu se dau. în grădină
primă aousată a fost osîndită la morte prin tăreso cu întregul lor echipament şi cu
sa, princesa de AleDpon, a ars ou ooasiu- restaurant şi musieă mai în fiă-oaro di* Se
strâng împreună ou alte trei soţe ale ei, provisiunile numai 1647 ohilograme. Pro-
nea cunoscutei catastrofe dela bazar. pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
a voit Vinerea trecută să se sinucidă în visiunile, oe le-au luat ou ei le ajung pen­
ua
Studeujî români la gimnasii arraeno- înohieâre. După oe i-se anunţase sentinţa, tru două luni. Un om de sciinţă din Lon­ luna, cu săptămâna şi cu d^ > oostând
maghiare. La gimnasiul de stat din Oherla, ea, împreună cu celelalte osîndite, ruga pe dra a declarat unui diarist, că Andrâe este dela 1 fl. pănă la 4 fl. pe di-
oare s’a deschis aoum trei ani, contingen­ proouror să le permită a sta de vorbă în un aeronsut espert şi dibaoiu şi că a fă­
tul cel mai mare al şcolarilor îl dau rela­ sală ou rudeniile pentru a-şl lua rămas bun cut mai multe călătorii de probă în balon Sein din România.
tiv Românii. Dintre 2i5 şcolari, oâţl au dela ele. Procurorul le permise. Maria lâ peste Oceanul Atlantic. La Polul nordio,
fost esaminaţî la finea acestui an, nu mai ger s’a întreţinut timp de cj 000 minute ou dise espertul, d^ ua nu va fi nefavorabilă — Starea prinsului moştenitor. Ultimul
00
puţin ca 100 au jost Români greoo-oatoliol. o fiică şi ou o nepdtă a ei. Nepdta, oare pentru Andrâe, dâr aoum va domni linisoe buletin medioal datat H Iulie v. d'- Prin­
0
6
Vor fi mai fost, de sigur, şi greoo-orien- atât de cu greu se despărţi de bunioă-sa, de vânt. Soiri dela curagioşii aeronauţl nu cipele Ferdinand sufere de 3 d^ d °
tall, aşa că pote chiar majoritatea absolută îşi ceru mai târqfiu voiă dela procuror, ca se pot aştepta, decât numai după câte-va mică iritaţiune intestinală. Starea generală
a şcolarilor au format’o Românii. Gimna­ să intre în oelula ei pentru a-i duoe de săptămâni. este cât se pote de bună. Dr. Buicliu,
siul a constat pănă acum numai din 7 mâncare. In timpul acesta bătrâna uoigaşe Dr. Kremoitz. Ultimele soiri din Sinaia
anunţă, că iritaţiunea intestinală a înoeput
clase, având afară de director, 12 profe­ luâ pe neobservate oâteva aoe din părul Cresco Sărăcia. Statistica mai re­
sori ordinari, 6 catechetl, dintre cari unul fetei, pe cari şi-le împlântă apoi în sto- centă a muntelui de pietate din Budapesta să scadă îu mod simţitor. Principele regal
— un preot armean — a propus şi limba mao. Imediat începu să ţipe în mod îngro­ ne dă o tristă ioonă despre orescerea sără­ şl-a manifestat dorinţa de a asculta musieă.
armenescă. La tomnâ se va desohide şi cl. zitor. Intr’aoeea intrând proourorul în oe- ciei în capitala Ungariei în anii mai din Imediat s’a dat ordin şi a sosit la Sinaia
VIII. — La gimnasiul de stat din Elisa- lulă, ea îl întâmpină ou cuvintele : „Am urmă. Astfel dela anul 1875 numărul obi­ musioa regimentului 4 Roşiori, care se afla
betopole, oare a constat până aoum numai făcut acest lucru pentru ca să nu ajung ectelor zălogite la muntele de pietate a la Câmpina şi a cântat tâtă după prânza
din 4 olasse, au fost esaminaţî la finea pe mâna gâdelui“. Proourorul o mângăiâ crescut dela 322,000 la 959,000, adeoă la castelul Foişor.
anului 110 şoolari, dintre oarl 22 au fost cjicându-i, că sentinţa de morte înoă n’a ou 200°/ . Sumele incurse în oassa munte­
n — ErI, Duminecă d. a. principele
Români, 13 Saşi, restul o amestecătură de intrat în putere şi că e posibil înoă să fiă lui de pietate s’au uroat dela 27 mi- Leopold de HoheDzollern, tatăl pinoipelui
2
tt
Armeni, Jidani şi Maghiari. Au funcţionat, graţiată. — „Atunci dâr mai pot sştepta , lione fl. la 4.1 miliâne. Ferdinand, a părăsit Sinaia, pentru a se
afară de direotor, 5 profesori ordinari şi 5 îi răspunse ea. — Va aştepta însă cu greu, întâroe în Germania. El a fost însoţit pănă
Epurî periculoşi. Din Paris se anunţă:
oatecheţî. Şi aici s’a propus limba arme- căol astăcjî ar să se lupte cu mârtea. Sâm­ la Predeal de Regele şi Regina, de d-uii
0
Un furt cu totul partioular ce s’a săvâr­
nesoă, ca studiu extra-ordinar. La toronă bătă a fost operată, tăindu-i-se pântecele, Dim. Sturdza, primul ministru, M. Fere-
şit în nâptea treoută a produs oea mai
se va desohide şi olassa a V-a înoependu-se dâr unul dintre ace n’a putut fi scos. chide, ministru de interne, şi Al. Djuvara,
mare nelinisoe. Dintr’un institut, care stă
prin asta transformarea gimnasiului infe­ ministru de justiţie.
rior în gimnasiu superior. — Pentru ce Congres geologic internaţional. Al şap­ în legătură ou spitalul de infecţiune a su­
telea congres geologic internaţional se va burbiei Aubervillers, s’au furat din partea — De-ale manevrelor. Astă-primăvară
ore la aceste gimnasii subvenţionate din
ţinâ dela 28 August pănă la 4 Septemvre unor temerari hoţi vre-o 30 de epurî de se dădea oa sigură soirea, că Regele Carol
banii statului, unde numărul şcolarilor ro­
a. o. în Petsrsburg. Guvernul rusese face oasă, oari erau inoculaţi ou diferite baoille, va participa la manevrele armatei Austro-
mâni este atât de mare, nu se propune si
tot posibilul pentru a primi cât se pâte de aşa cu bacillul colerei, al difterei, al oiu- Ungare din Totis, la cari vor mai parti­
limba română măcar oa studiu extra-ordi­
nar, asemenea limbei armenescl?.. bine pe membrii congreselor, ce se vor mei şi eu bacillul cangrenei. S’au luat mă- cipa şi împăraţii Franoiso Iosif şi "VVilhelm
ţinâ în Rusia. Aceştia toţi au pe liniile suri rigurose şi estinse spre a împedeca şi regii Albert al Saxoniei şi Alexandru al
In amintirea preotului din Zlatna. Es- ferate rusesol bilet de liber parcurs de cl. I. vândarea epurilor aoestora. Şeful institutu­ Serbiei. Suntem în posiţie, scrie „Epooa“,
tragem dintr’o sorisâre următârele: „...N’am lui esperimental-patologic deolară, că, dâoă de a comunioa oetitorilor, eă M. S. Regele
văcjut nieăirî înregistrat faptul, că în luna In balon spre Polul nordic. Credinţa, epurii vor fi ferţi în apă fârte ferbinte, a renunţat de a mai participa la aceste
lui Maiîi a. o. s’a ridioat în Zlatna în me­ oă porumbii aflaţi în Norvegia c}il l aoes- bacillele se pot nimici; 60° de căldură manevre, cari se vor face la 3 Septemvre.
0 0
moria preotului gr. or. George Damian şi tea ar fi fost trimişii lui Andrâe, s’a do­ omoră microbul ciumei, pe când bacillul înainte de manevre însă. ou ocasia reîn-
a soţiei sale Ana n. Jank un fârte frumos vedit cu desăvârşire deşartă. S’a constatat I colerei se pâte nimici numai la o tempe­ târcerei Lor dela băile Ragaz, Regele şi
monument familiar, care merită în tote pri­ în deosebi, că porumbul prins în Soefde a ratură ceva mai înaltă. Ou tâtă declara­ Regina vor face o visită M. S. Impăra-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ buba nâgră o vindecă. Baliga de cal să frigl; âr lâna cu usuo să pune pentru opâ- ou zahar să pune pe udtne, pentru ca să
pune pe junghî. Zeama de baligă să dă la reală. Pe oftiooşl îi oulcă şi îi acopere ou dea îndărăpt. Sângele să bea de tuşă. Copiii
beţivi pentru ca să stîngă spirtul din ei blânl da oae (Botoşani). în socote (slăbănogi) să vîră într’un burduf
Zoologia medicală a ţeranului român. (Mihorenii de Sus). Măduva de oal e bună (stomac) oald oum îl soote din vită, şi să
Cerbul. Cervus. Cerf. Hirsch. — Cor­
să se ungă ou ea oine-i cade părul. Pielea ţine câte un ceas de trei ori, câte-odată
De Dr. N. Leon. nele de cerb rasa (pisate) să suflă în oohî
de cal mort arsă, pisată si amestecată cu pe săptămână. Ou baligă de viţel să unge
(F i n e.) la oai pentru albâţă, sâu o lingură da ase­
prav de câjă de stejar să dă mieilor, când peoingenele de la viţei. Pentru albâţă la
menea râsătură să dă la cai să bea ou viu
Epurele. Depus. Lidvre, Hase. — Pielea îi dore în gât: âr pielea nedubită să moie pentru piatră la beşioă. Copita de cerb vite, să amestecă jumătate UDt prâspăt,
prospătă de epure să presară cu piper, să în apă oaldă şi să pune la om pe orbalţ. rasă, amestecată ou oţet să dă de băut jumătate sare pisată, să face un boţ mare
stropesoe ou vin sâu ou rom şi să pune la Când copiii nu-şl pot reţine udul, li-se dă omului pentru epilepsie. cât oul de găină, să vîră în urechea vitei
junghî, său să unge ou său si să pune pe să bea apa oe să scurge din gura calului, în partea oohiului ou albâţă şi să lâgă ure­
Porcul, Sus. Cochon. Schivein. — Chia-
piept la cine sufere de piept. Untura de oând îl adapă. Ficatul să, dă la oi bolnave chea ca să nu curgă untul. Baliga oâptă
epure e bună pentru bubele, oare nu pot de călbază sâu să pisâză şi să bea cu ra­ gul de purcel se plămădeşte în raohiu şi în vatră şi pusă între oârpe (petici) să pune
să bea pentru deoohl. Prapurul de porc în-
răsufla. Beţivilor să dă să bea urechi de chiu de drojdii pentru ameţilâ, tehuială, în jurul ureohilor pentru durere. De inima
oăldit să pune pe piept când cade tusa la
epure arse şi pisata oa să fugă cum fuge nebunită. rea (dâoă şi-a perdut oine-va un feoior iubit
piept. Exorementele de poro negru, de co­
epurele de copoi. Inima de epure tăiat de Măgarul. Equus asinus. Ane. Esel. — de esemplu) oa să-şl liuiştâsoă sângele, bea
coş negru şi niţel usturoi să amesteoă tote
viu şi soosă cât se zbate înoă, să dă la Zima stârsă din baligă prâspătâ să bea lapte de vaoă fiert ou rozmarin, rădăcină
la un loc şi să mânjeşte ou el pentru spă-
femeile ca nu portă la vreme şi nu nasc pentru tnsă măgărâsoă; âr ou baliga usoată de urzioă, oalamfir şi jalnic (baba Reveioa,
rietnră. Mănjitura oonstă în aoea că îl unge
copii la timp (Mihorenii de Jos). Cu untura să afumă. StefeştI). Lapte acru e bun pentru obrin-
nâptea în oruce, adecă pe piept, pe umere
să ung ranele, oând se frige oine-va. Pen­ Capra. Capra. Chdvre. Ziege. — Săul teală, pârleală (de sore), te spoeştt sâra ou
şi pe genunchi şi îi d' -' „oum te-a oăuta
00
tru înăduşală să bea sângele din inima unui amestecat ou puoiâsă e bun pentru rîioşl, el pe obraz şi stai oa un sfert de oeas şi
să nu găsâscâ, cum te-a găsi să nu te
epure împuşcat. 8ă se frece ou el; âr pentru sifilis să li-se apoi te olăteştl ou apă (Bohotin),
prind&“ (baba Reveioa StefeştI).
Calul. Equus Caballus. Chemi. Pferd. facă o baie (scaldă) de tărîţă de grâu,_ apoi Omul. Homo. Homme. Mensch. — Lap­
— Laptele de eapă nâgră să bea pentru li-se aplică pe bube o pândă de olandă Boul. Bos. Boeuf. Ochs. — Bunul de tele de femee se stârce în ochi la copii şi
tuşă măgărâsoă. Testiculele de oal negru să unsă ou său de capră. Laptele e bun pen­ bou să bea cu raohiu pentru îngrăşat şi la omeDl mari oa să li-se limpedâsoâ ochii,
beau ou rachiu pentru dragoste, flăoăii dau tru jupoâlă (sunt unii iuţi la sânge, oare pentru gălbănare (să prepară ou rachiu sâu sâu să stârce în o ceaşcă, să bate pănă să
fetelor şi fetele flăcăilor cu oare vor să se să jupoe pe piept şi pe mâni), vin şi să bea într’un păhăruţ de oeară face unt şi să unge ou el pe obraz ca să
dea în dragoste; să mai bea pentru oftioă. Oaea. Ovis. Mouton. Schaf. ~~ Baliga (Maica Susana Codrescu, Mănăstirea Agaf- se facă paliţa subţire şi ourată. Cu ceara
Testiculul prospăt spintecat şi aplicat pe de oae prospătă să pune la rană oând te ton, Botoşani), Carnea de vacă presărată din ureohl să spurcă buboele şi coşurile