Page 63 - 1897-07

Nr. 156.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

tului Franoiso Iosif la Schoenbrunn sâu portat la gară şi pornit ou trenul la E’oo- espresiunl străine, unele ou totul contrare sînul membrilor ei, oleriol şi pedagog
la Isohl. şanl, unde judeoătorul de instrncţiă anche- cu firea limbai nostre. In privinţa acâsta spiritul de coherinţă, de solidaritate, oare
e singura speranţă pentru o muncă harnioă
tâză nouăle esorooherii ale bandei care a d-1 Panţu a oăutat a unifioa limbagiul în­
— Ridicarea preţului vinurilor în Ro­ în viitor.
oompromis oomerciul român. trebuinţat în praoticâ, făcând prin acâsta
mânia este generală. Aşa în Bârlad în (Va urma).
un însemnat serviciu causei limbai şi po­
oursul săptămânei trecute, preţul vinului — Scandal in Ploescî Din Ploesol se
sibilităţii de-a înţelege şi de-a fi înţeles în
s’a ridicat la 6 lei decalitru, de unde mai sorie „Drepelului , oă Sâmbătă noptea s’a ULTIME SOIRI.
14
corespondenţă.
înainte se vindea cu un leu, mult 1 leu 50. petrecut ud soandal mare la un oafe chan-
E neîndoios, că opul d-lui Panţu va Carloveţ, 26 Iulie. Comisarul re­
Urcarea s’a făout din causa mioei oantităţl tant din localitate. S’a înoins o bătae în­
fi salutat ou buouriă de oerourile oomer- gesc a declarat în şedinţa de astăcjî
de vin oe se află în ţâră şi a slabei re- tre speotatorl şi cântăreţe, B’au spart oâ-
oiale române, cărora e ohiămat a-l« face a congresului bisericei serbescî, că
oolte din aDul acesta. teva sticle în capetele scandalagiilor şi
mare serviciu. Corespondenta este oestiune hotărîrile acestui congres privitor la
— La arsenalul armatei se luorâză cu s’au smuls oâte-va oocjl brune şi blonde de prima importanţă şi neoesitate în co- ordinea cjilei, car! se opun poruncei
multă aotivitate la terminarea celor 60 de-ale oântăreţelor. Poliţia a păstrat o ati­ merciu, este sufletul comerciului, şi toomai Maiestăţii Sale, le considera ca nule şi
platforme, pe oerl nrmâză a se aşecjft tu­ tudine neutră, deşi era bine representată în aoâstă privinţă noi, pe cât soim, n’am neavenite. El pretinse se se ia ime­
nurile de 105 oo., între bateriile interme­ la faţa locului. diat în discuţiă statutul unitar de
avut pănă aourn--' un manual atât de com­
diare ale oetăţei BuouresoL Pe la sfârşitul — Mort dintr’o lovitură in oclii. Pre- plet şi temeinic luorat, cum este manualul organisare.
lunei August, se va preda şi tot materia­ oupeţul Ion Dumitru Dinu din strada gră- de faţă. In urma acesta majoritatea con­
e
lul de răaboiu, necesar gurilor de foo din dinei Nr. 5 (Buouresoî), călcând acu 8 4'-* in fine mai avem de amintit, că aoest gresului a votat o moţiune, după
care congresul nu pote se satisfacă pro-
întrega regiune întărită Fooşanl-Namolosa- pe d-1 Rallet p9 pioior, a fost lovit din op înoă este tipărit pe oheltuâla institutu­
Galaţl. Materialul necesar oetăţei Buou­ greşâlă — de oătră acest domn, — cu um­ lui românesc de credit şi economii „4Z- vocărei privitbre la schimbarea or-
u
resoî nu va fi gata deoât pe la finele lui brela într’un oohiu. Imediat d-1 Rallet îi bina dm Sibiiu, care, preoum soim, a fă­ dinei cjile. Se crede, că încă astăcff
Ootomvre. dăduse oa despăgubire 25 lei, după care cut şi face mari servicii literaturei oomer- congresul va fi amânat.
— Funcţionarii comerciali din Bucu­ preoupeţul ducându-se la spitalul Colţea, oiale române, tipărind pe spesele proprii Constantinopol, 26 Iulie. Cinci
rase! au ţinut Duminecă o întrunire disou- a rămas aoolo ca să i-se vindece oohiul. mai multe opuri şi manuale comerciale. capitole din tractatul de pace au
Alaltăerl preoupeţul Ion Dumitru Dinu, a D-l autor şi-a ţinut de datorinţă a esprima,
tâud opstiunea nerespeotărei legei repao- fost deja pe deplin stabilite. Despă­
murit.
sului de Dumineca de către unii comer­ în prefaţa opului său, mulţămită acestui gubirea de resboiu, fiind cuprinsă în
institut.
cianţi. Au hotărît să trimită d-lui ministru — Morte oribilă. Damineoă sâra Ion ea şi întorcerea pagubelor causate
Rămâne, ca oomeroianţii români, băn­
de interne o delegaţiune, spre a se plânge Janin din str. Lăzureanu 62 (Buouresoî), averei privaţilor, a fost stabilită cu
cile nostre românesol şi îu fine toţi câţi
că mulţi din agenţii poliţiei nu-şl fac da­ voind a lua nisoe dootorii, deore-oe era patru milione lire sterlingi.
stau în conexiuni comerciale să sprijinâscă
toria de a încheia procese verbale de con­ bolnav, din greşâlă a turust conţinutul Mâne se va ţind la palatul To-
după merit întreprinderea d-lui autor, oum-
travenţie, comercianţilor oarl nesocoteso unei alte sticle în care erau medicamente phane a 13-a şedinţa a negociărilor
părându-i opul, oare pentru al lor folos
legea, spre a fi daţi judeoăţii. După întru­ peutru frioţiunl, de oarl se servea soţia sa. de pace. După ce mai sunt a se
este soris. Un esemplar costă 1 fi. 60 or.
nire, (Jioe „Drap.“, un mare număr de func­ Nisce dureri oribile i’au cuprins îndată şi desbate câte-va capitole, vor fi de
şi se pote prooura dela librăriile din Bra­
ţionari comerciali găsind mai multe bă­ in mai puţin de un sfert de oră bietul bol­ lipsă încă doue şedinţe.
şov: Giurcu, Zeidner, Gaboni <st Comp.,
cănii deschise, in potriva legei, au făcut nav muri. Insoiinţat îndată parchetul, a Constantinopol, 26 Iulie. ţ)ece
preoum şi prin administraţiunea „Gazetei
demonstraţiunl aruncând în gemuri ou ouă ordonat transportarea oadavrului la morgă. oficerî de stat major turcesc plecă
Transilvaniei .
u
stricate şi au huiduit. De tema scandalului a4î la graniţă pentru ca se stabi-
lacomii oomercianţl au fost nevoiţi să-şi ldscâ acolo în înţelesul condiţiunilor
închidă magazinele. Pe bulevard, la maga- L i f e r a f u s ' ă . Raportul general pacei, linia de graniţă.
sinul de ooloniale Constantinesou din pa­ al comitetului societăţii de lectură „An- Canea, 26 Iulie. Djevad-paşa a
Curs complet de corespondenţa co­
latul Băilor Eforiei, scandalul a luat pro­ dreiu Şaguna“ diu Sibiiu cu fiuea visitat pe admiralii marilor puteri,
mercială. ţ)ilale acestea am anunţat apari-
porţii şi mai mari. Chiar omeni din pu­ anului şoi. 1896/7. cari i-au reîntors îndată visita.
ţiunea unui op de mare însemnătate pentru
blic an demonstrat în contra nerespeotărei Onorată societate J Paris, 26 Iulie. Contele Golu-
comerciul român, al căruia autor este d-1
legei repausului. Poliţia vă4end oă soan- chowski a sosit erî dimindţă aici.
L C. Panfu, vechio profesor al şoâlei co­ Este un adevăr mai pe sus de ori oe
dalul devine din ce în ce mai mare a in­ îndoâlă, sfânt şi nerăsturnabil, că progresul La gară a fost primit de ataşatul
merciale române snperiâre din loc.
tervenit. unei naţiuni depinde dela spornica şi priin- ambasadei austro-ungare, conte Es-
D-1 profesor Panţu, făcând mai mulţi
oiosa desvoltare culturală şi naţională a ei. terhazy şi de un funcţionar al mi-
— Depus. Unul din redaotorii fâiei ani oursul de corespondenţă la şcâla nâstră
Istoria, oartea adevărului, oglinda fidelă a nisteriului de esterne frances. După
1
obscene „Jartiera *, dispărută în urma in­ comercială, a vădnt şi a cunoscut greută­ trecutului popârelor ne arată pănă la evi­
tervenţiei parchetului, Moritz Lichtblau, a ţile, oe se ivesc din lipsa unui manual po­ denţă aserţiunea de mai sus. amedî Goluchowski a visitat pe mi­
nistrul de esterne Hanotaux.
fost trimis la închisorea Dobrovăţ spre a-şî trivit pentru instruoţia în aoest studia. Pen­ Poporul, oare va fi norocos a avea o
face pedâpsa de 6 luni. tru delăturarea aoestei lipse adânc simţite tinerime atât din punct de vedere Intelec­ Belgrad, 26 Iulie. După închide­
tual, cât şi moral biueoultivată şi nelipsită rea Skupştinei, regele Serbiei a dat
a luorat d-sa aoest op, întitulat „CWs
— Arestarea samsarului Şapira. In complet de corespondentă comercială pentru de sentimente patriotice, acela va fi un po­ un prâncf la care au fost Invitaţi
urma perohisiţiunilor s’au aflat acte sdro- şcâlele de cornerciu şi pentru particulari . E por plin de speranţe în viitor şi nefericit toţi deputaţii şi membrii guvernului.
11
va fi aoela, oare va avea în frunte o tine­
bitâre în saroina lui Şapira, cari au lim­ un op voluminos, pe 268 pagine format rime ignorantă şi imbecilă, egoistă şi lip­ Intr’un toast însufleţit, regele li-a
pezit în mod desăvârşit noua escrocherie mare 8°, ouprin4§nd în partea din urmă şi sită de idealuri. mulţamit, că au primit unanim pro­
a acestuia, pentru care era urmărit de că­ iectele guvernului, care dovadă de
un indioe alfabetic, în oare se esplieâ în­ A-şî cresoe dâr un popor bine tine­
tre parchetul de Putaa. Sâmbătă la ârele ţelesul terminiior mai usitaţl în oomeroiul rimea, a-i desvolta atât calităţile minţii, patriotism puse Serbia în stare de-a
4, d-1 prim-procuror Sărăţeauu a dispus român. oât şi ale inimei, a forma un caracter re- privi cu încredere în viitor.
arestarea faimosului şef al bandei samsa­ ligios-moral şi naţional însâmnă, a-şl asi­
Manualul e scris astfel, că orl-oine gura un viitor strălucit, a-şî achira puteri
rilor de falimente şi al oămătarilor. Şapira D I V E R S E . .
pote să se orienteze din el fârte uşor, căci tinere şi venjose peutru ajungerea idea­
a fost dus mai întâiu la poliţiă, de-acolo lurilor, oe le are.
pe lângă regalele privitore la diferitele Mărul lui Petru cel Mare. Jurnalul
1a parchet şi apoi transportat în dubă la Cu rîgore dâr se impune şi este un „Russische historisohe Nachriohten* ne
soiuri de sorisorl comerciale, autorul a adaus
pen’tenciarul Văoăresoî. ErI dimineţă Şa­ postulat nu numai pedagogic, dâr aşa 4'câDd spune, oă legenda oa oul lui Columb nu
la fiă-care capitol numărâse esemple, luate
pira, ou acelaşi ceremonial a fost trans- şi naţional, cultivarea tmerimei. este unioă îu felul ei; din contră, tot aşa
în cea mai mare parte din praxă, din eo-
Intre multele mijlooe de cultivare a de interesantă este şi legenda întitulată
meroiul nostru atât de aici dela noi, cât tinerimei numărăm şi societăţile de lectură. mai sus şi anume: Înainte d’a isbuoni
fi
şi din România. Pentru a putâ face acâsta, S’a 4i ŞÎ 011 drept cuvânt, oă numărul so­ resbelul ruso-svedian, împăratul Petru oel
pănă coo. Scârna de om să pune la bubâe d-1 profesor Panţu, preoum însu-şl spune cietăţilor şi al reuniunilor, oe le are un Mare învitâ la el pe toţi ambasadorii din
(să spurcă bubâele) ca să cocă. Când să în prefaţa opului său, a cercetat diferite popor, a fost şi va fi totdâuna considerat Petersburg şi ’i pofti într’un salon, în oare
sperie un copil, să afumă ou păr de la acel centre de oomeroiu estins şi variat, punân- ca unul dintre oele mai drepte barom9tre era întins nn oovor şi la mijlocul acestui
oovor era pus uu măr. Pe oând ambasa­
oare l’a speriat; oând oine-va are zabele, du-8e în oontaot cu mai multe oase mari ale stării lui oulturale. dorii se uitau unii la alţii nesciind oe să
Tot cu atât drept putem afirma şi
să şterge la gură cu câda (părul) unei fe­ de oomeroiu, putând astfel să-şi adune un despre sooietăţile de lectură, oarl numai şi însemneze aoâsta, împăratul exDrimă do­
mei. Cu căita (plaoenta) să afumă din oând bogat material de esemple practice, pe oarl numai din motive de oultivare, în sensul rinţa a se lua mărul fără a oăloa pe oo­
în când copii pentru orl-ce bâlâ. Căiţa mai îu text le-a însoţit şi cu anumite adnota- strict al ouvântului sunt întemeiate şi oa vor. Ambasadorul engles ceru un cârlig oa
■e bună de deochi, afumându-se ou ea. ţiunl, prin cari oetitorului ’i se dan espli- atarî mai mult drept au a se numi baro- să-l tragă, oel franoes o sfâră şi oel ger-
metriî stării de cultură a unui popor. mau un baston oa să resolve problema.
Osele părăsite să fierb şi cu spuma oaţiunl şi mai amănunţite cu privire la Petru oel Mare puse însă condiţia espresă,
lor să ung bubele numite plescăită (Coman modul, la timpul şi la ooasiunea întrebuin­ Fiind dâră sooietatea de leotură un ca mărul să se ia numai ou mâna. Când
faotor cultural de frunte pentru tinerime,
Morarul, Vălenii de Munte); să mai vin­ ţăm esemplelor. D-1 Panţu numesoe în şi menirea ei trebue să fiă mare, ţînta ei toţi deolarară, oă aoâsta este imposibil, îm­
decă cai de osişâre dâoă să bate calul ou prefaţa opului ohiar şi persânele şi firmele, mârâţă şi nobil şi înalt scopul ei. Sooie­ păratul apucă un colţ al covorului şi-l în­
nouă âse părăsite. Măselele de om mort, pe cari d-sa le-a consultat. Intre aoeştia tatea de leotură are să creeze din membrii doi mereu pănă ajunse la măr, îl luă în
0
mână şi le Zis : preoum dintre noi toţi,
oând să desgrâpă mortal în al şeptelea an, vedem pe d-nii: Valeriu Bologă (Braşov), ei tot atâţia omeni virtuoşi, să-i înarmeze numai eu singur am pus mâna pe măr,
ou armele spirituali şi morali ou lumină şi
;
i-se soot trei măsele d n partea drâptă, să I. G. Babeş (Azuga), N. Dima (Ploeştl), P. aşa voese ca şi în viitor tot singur să pun
soiintă, oarl ca un far să-i coduoă prin fe­
pisâză şi să dan să le bea ou rachiu de' I. Bancotescu şi F. Martin (Brăila), Colio- mâna pe inimicii mei.
luritele peripeţii la limanul dorit, oa astfel
drojdie pentru băla cea rea, epilepsie, ducă- feanu, C. Dobreanu (Galaţi), Aurel Bunea să-şi potă manifesta forţele lor pentru bi­
se pe pustiu. Niol aoel ce bea, nici acel oe (Galaţi), M. Moşoiu (Brăila), Z. Furnică, nele comun şi să lacre pentru realisarea Concurs literar.
face leacul nu trebue să soie cine era, nici 0. Steriu & Comp., Dim. Pop (Buouresoî), marilor idealuri naţionali. Societatea pentru crearea unui fond
cum îl chema (Gheorghe Enuţă din Strîm- D. Batiu (Sibiiu), I. Moldovan (Arad) eto. Afară de aoestă nobilă şi mărâţă me­ de teatru român a iniţiat sub auspiciile
benl, jud. Prahova). Când să schimbă dinţii Prin aoeea, că d-1 Panţu s’a pus în nire, oe orl-ce societate literară trebue s’o sale o întreprindere literară menită a pre­
de lapte, copilul căruia i-a căcjut dintele legături ou atâtea firme şi aţâţi bărbaţi din aibă, sooietatea de leotură „Andreiîi Şa- găti terenul teatrului român, a cărui rea-
guna are în vedere şi ţine mult oa din
w
trebue să-l arunce pe oasă şi să spue: tote părţile locuite de Români, a putut nu membri ei să crâseă preoţi buni, zeloşi, de­ lisare este programul acestei societăţi.
„oioră, oioră, na-ţl un dinte de os, dă-ml numai să studieze bine relaţiile nostre oo- votaţi sfintei nâstre biserici şi gata a aduce E vorba de-a provedâ ou material
u
unul de oţel *). meroiale, dâr să studieze în acelaşi timp jertfe pe altarul ei şi al naţiunei, şi învă­ literar acea mulţime de diletanţi români,
ţători harnici şi destoinici, oarl să fiă oon-
şi Umbagiul întrebuinţat la noi în oomeroiu. cari în tote unghiurile ţării luptă pentru
soii de sfta lor chiămare. Ea nu uită niol
Se soie, că în privinţa acestui limbagiu desvoltarea gustului dramatic şi sunt atât
pe-un moment legătură strânsă, raportul în
sunt multe de 4>s; îu corespondenţa nos- de lipsiţi de piese uşore potrivite trebuin­
*) „Archiva“, organul societăţii scienţifice şi timp ce esistă între aoeste două chiămârl
literare din Iaşi. i tră comeroialâ s’au introdus mulţime de şi drept aoeea ea şi nisuesoe a desvolta in ţelor nostre modeste.