Page 65 - 1897-07

11
Ma$m visiBigtTiţligîi, „gazeta iese îi flâ-care ii
şi f'Dî'srii]! Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
3saşov piftţss »irs Nr. 3C. Pe un an 12 fl., pe şese luni
t
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Siirinoii nsfefesuo.'S.a y.a il<:
ş^imaza, — dŢaxiwMriptB tra ma N-rii do Dumlneoă 2 fl. pe an.
tsl.ruoaot. " Pentru România si străinătate:
IHSt.HATE se pîiîae»?. Is Adml-
nlitraţluna in Bitişov ţi 1» ax- Pe un an 40 franol, pe şise
aiatârela Slruurl de enuaolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Viena: X £v,ku, Hcinrich N-rii de Duminecă 8 franol.
!f<halek, Rudolf Mostt, Jl. Ihpsliks Se prenumără la tite oficiale
Ssohfolger; j4h<oh OppclO., J. poştale din întru şi din atară
Dunne'ocr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. colectori.
ffcldbsrgerg, Ichitcin Semai; în ii'i’Mmentui mtru Brasot
Bucuiesoi: Agcnce Hmas, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
fuvuaie de Soumanio; în Ham­ tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
bar,: Kmovys A Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şSse
Praţul Inserţlunllor: o eeri» luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Kaimond pe % colină fi o», ţi Cu dusul în casă: Pe un an
30ar. tiro.biu ponton o pu,bJc- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
er.te. Puaiioăi'î :nai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarită ţi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Beoiome pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
senă 10 oi. ana 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 157. Braşov, Joi 17 (29) Iulie 1897.

Ce au greşit Serbii ungureni. însă, a sperat, că cei puţin îi va încheie niot un compromis ou oposiţia; el delul Poloniei, oum ar fi propus — susţine
succede să alegă comisiunea per­ voesoe să duoă la sfirşit prelungirea şe­ autorul — contele Andrassy acum 20
Dâcă a mai trebuit vre-o do­ manentă congresuală înainte de a dinţelor camerei, şi dâcă oposiţia nioî de ani.
vadă, că sub stăpânirea ungurâscă intra în discuţiunea noului statut atunci nu va înceta ou taotioa ei de ob- Autorul anonim dă pilda Bosniei şi
actuală nimic nu se pote sevîrşi, ce de organisare unitară, ce a fost de­ strucţiune, nu se va retrage dela întrebuin­ Herţegovinei oa o justificare a acestei po­
se p6tă fi într'o privinţă său alta, clarat ca problemă principală a con­ ţarea de mijlâoe drastice, oi va propune litice. Nu e nioî o exagerare, cfiioe el, când
dâcă nu pe terenul politic, cel puţin gresului prin rescriptul preaînalt schimbarea regulamentului camerei şi in­ declar, că în nici o parte a lumii nu s’a
pe terenul şcolar şi bisericesc de âre- dela 20 Maiu a. c. Alegendu-se a- troducerea cloturei. Ministrul vede, oă lupta operat o îmbunătăţire mai fiotărîtă oa acolo,
care folos practic desvoltărei firescî căstă comisiune permanentă din ele­ ce se va încinge va fi fârte înverşunată şi de oând ou ocupaţia austriacă. Turcii din
a naţionalităţilor nemaghiare; dâcă, mente naţionaliste, precum se pre­ va dura probabil câte-va luni; dâr el vrea Albania şi Macedonia privesc cu invidie
fiicem, a mai trebuit vre-o dovadă vedea, ea pentru ori ce cas ar fi for­ să se creeze o situaţie clară şi nu se pote într’acolo. Un articol apărut acum câţl-va
u
pentru acâsta, atunci ni-a dat’o cu mat un for central bisericesc pen­ mulţumi ou măsuri de jumătate. La tote ani în „Revue des deux Mondes sub titlul
u
prisosinţă scurta şi trista istoriă a tru tăte afacerile, ce cad în compe- acestea, fiise ministrul, îl îndâmnă pactul „ies inquiătudes du jour şi al cărui autor
celui mai nou aşa dis congres na­ tinţa congresului şi astfel, chiar ne­ cu Austria, care în orl-oe oas trebue să fiă a fost, cum pretinde aoum soriitorul en-
ţional bisericesc al Şerbilor din Un­ reuşind problema votărei unui nou asigurat. gles, ducele d’Aumale, a arătat ou price­
garia, care a debutat două săptă­ statut de organisare, numita comi­ „Cu totă aoâsta anunţare a râsboiu- pere că greutatea împârţirei Turoiei residă
mâni, desfăşurându-se multă pompă siune ar fi avut o mare înrîurinţă asu­ lui parlamentar însă, n’au dispărut ou to­ în stabilirea părţilor ce se ouvin fiecăruia.
esterioră, adecă fală gâlă, spre a în­ pra desvoltărei ulteriâre a lucrurilor. tul speranţele într’o înţelegere. Planul era Pănă acum adeoâ, Rusia voia Balcanul în­
mulţi în a treia săptămână şirul cel N’a fost însă cu putinţă, ca ma­ de-a se convoca deja Marţi, o conferenţă treg. Acum e altfel. Austria s’a înţeles
lung al acelor deaamăgirî, cari fac să joritatea naţionalistă să ajungă la a partidei liberale. Ea a fost însă amânată aoum cu Rusia, ou prilegiul visitei împă­
reiase în mod atât de splendid despo­ un resultat 6re-care satisfăcător. Pre­ pănă pe la sfîrşitul săptămânei; pănă atunci ratului Franoiso Iosif la ;Petersburg. Aus­
tismul naţional, ce-1 eserciteză în cum am anunţat erî, congresul a va fi timp de-a studia situaţia şi eventual tria are aoum mâna liberă în spre Salonio
acest stat clica maghiară dela pu­ declarat, că nu păte primi ordinea de-a faoe loo unui compromis, dâcă acesta şi faoe tot posibilul spre a-şl întări influinţa
tere. de fii impusă de comisarul regesc. va fi posibil. Coloman Szell a conferit timp în Albania, ou ajutorul clerului. Austriei,
îndată ce s’a făcut cunoscut re- In schimb comisarul regesc a de- îndelungat ou contele Apponyi, şl se fiice, continuă autorul, ii e reservată o mare mi­
sultatul alegerilor pentru congresul .clarat nul şi neavenit conclusul con­ că ei ar fi convenit asupra unor puncte siune culturală în Albania şi Maoedonia.
din Carloveţ, erau toţi în clar, că gresului, ba a mers pănă a susţină, anumite. Szell, Iuliu Andrassy şi contele Anglia ar trebui — cităm tot după
u
un congres astlel compus, dintr’o că se opune prescrierei rescriptului Csaky stărueso să se mai facă o încercare articolul din „Quartely Review — să urmeze
majoritate covîrşitore naţionalistă regesc şi astfel denâgă ascultarea seriâsă pentru un compromis, şi numai pilda Austriei şi, în ciuda prejudecăţilor
faţă numai cu opt guvernamentali, ordinului preaînalt etc. ( dâcă aoâstă încercare nu ar reuşi să se tradiţionale să se înţelegâ cu Rusia. Egip­
nu putea să dăinuescă, cu atât mai Majoritatea congresului, la rân­ procedă la propunerea pentru introducerea tul şi Siria trebue să cadă pe mâna An­
puţin putea să funcţioneze în mod dul ei, a răspuns destul de demn cloturei. gliei, oea din urmă pentru calea ferată
regulat sub guvernul Banffy. printr’o moţiune, în care, pe lângă spre golful Persio, pe când Asia mioâ cu
Din tote, Serbii s’au ales după accentuarea fidelităţii şi a devota­ Piarul cehio din Praga „Narodni Listy“ Armenia e reservată Rusiei. O înţelegere
trei-cjecî de ani de ocârmuire ungu- mentului cătră capul statului, s’a fiice că guvernul are de gând a oonohema cu Rusia e reoomandabilă şi din causa ten­
râscă cu speranţa, ca cel puţin pe făcut cea mai energică provocare dieta boemă, în şedinţă estraordinară. „In- dinţei visibile a Germaniei de a se alia cu
terenul bisericesc să li-se dea pu­ la drepturile bisericei serbescî şi la tenţiunea aoâsta a guvernului ar oores- Franoia contra Angliei. Relaţiumle franoo-
tinţa, de-a înainta pe cale sănătosă legile, prin cari se garanteză aceste punde vederilor cehice, oă regularea ra­ ruse n’ar împiedeca acesta. IqsuşI Ţarul ar
şi a-şî pute scuti cel puţin din acăstă drepturi, şi ’i s’a spus comisarului reg. porturilor de naţionalitate şi de limbă are fi respins, faţă ou un înalt bărbat de Stat,
parte interesele de desvoltare naţio­ limpede, că congresul nu este în să se facă în fiâ-care ţâră prin represen- oând s’a întors din Paris prin Germania,
nală. Tote păreau un moment favo­ stare a urma provocărei Escelenţei tanţa ei, compusă în mod drept“. „N. ideia unei alipiri exclusive de Francia şi
rabile realisărei acestei speranţe. Ma­ Sale, ca să schimbe ordinea fiilei şi Listy declară însă, că realisarea ideei gu­ a vorbit ou dispreţ despre un diplomat
w
iestatea Sa a conces ţinerea congre­ să primâscă aceea propusă de gu­ vernului mai atârnă încă dela împlinirea rus, care e apărătorul fervent al unei ast­
sului pentru scopul, de a da o or- vern. „Suntem convinşî“, cjioe mo­ unor condiţiunl preliminări forte impor­ fel de alianţe.
ganisare autonomă definitivă şi uni­ ţiunea, „că procederea ndstră nu va- tante, dintre cari oea mai importantă este Artioolul înoheiă ou dorinţa ca regina
tară bisericei serbescî. Guvernul părea tămă întru nimic ascultarea, ce-o da- de sigur consideraţia faţă cu Moravia, ou Yiotoria să întervie personal pentru reali­
şi el, că are de gând să împace pe torim Maiestăţii Sale împărătesc! şi care Cehii boemi se simt pe deplin soli­ sarea împărţirei Turoiei.
Şerbi cel puţin pe terenul bisericesc, regesc! apostolice, şi deci nici nu dari. — îndată ce e vorba de soluţiunea
când ătă că aceia, în cari îşi punea putem admite în nici un cas acea oestiunei de naţionalitate şi de limbă, si­
speranţa ministeriul Banffy, fură interpretare, ca şi când prin încer­ tuaţia se presentă în realitate aşa: greu Contele Kcirolyi despre „Albina
amarnic bătuţi la alegeri de cătră carea năstră am fi greşit cât de pu­ la del şi greu la vale. Cunosoutul conduoător al partidei agra­
naţionaliştii radicali şi liberali, şi ţin în contra intenţiunilor prea înalte * rilor din Ungaria, Alexandru Karolyi, vor­
dmenî ca br. Zivkovicî, Dr. Polit, ale Maiestăţii Sale“. bind la rândul său în desbaterea asupra
Gavrila etc. ajunseră să aibă o in- N’au greşit Serbii ungureni ni­ Camera deputaţilor dietei prussiane a prolungirei şedinţelor camerei, între alte
fluinţă decisivă în congres. mic faţă cu monarcbul, orî faţă cu respins legea asupra întrunirilor ou 209 plângeri, ce le-a adus înainte oontra gu­
Printr’asta răsboiul între repre- ţâra, ci greşâla lor a fost şi este nu­ voturi, oontra 205. Sesiunea dietei prusiane vernului, a fost şi aceea, că tolerâză, oa
sentanţa biserioescă a Şerbilor şi în­ mai şi numai, că sub o stăpânire s’a închis. Suooesul acesta al liberalismului institutele de bani din provincia să ia prea
tre guvernul unguresc ajunse să fiă ca cea de faţă ei mai cuteză a se e oonsiderat ca un succes cu atât mai mari dobânfil, cari nu corăspund ou do-
declarat deja înainte de-a se întruni încerca să-şi îndrepteze lucrurile în mare, ou oât împăratul Wilhelm tocmai în bânfiile, oe le ia banca austro-ungară Ja
şi constitui acel congres. Se scia şi sînul bisericei lor aşa, precum pote ajunul acestei votări a primenit ministeriul escompte.
de-o parte şi de alta, cum o să iase conveni mai bine intereselor de viâţă său ou elemente din cele mai reaoţionare. „Aoâsta pote fi legal, fiise Karolyi,
lucrul. Orî câtă silinţă şi-ar fi dat şi de cultură naţională ale Şerbilor Faptul, că dieta prusiană alcătuită din ele­ dâr este neooreot, pentru-că este un fel de
cei din majoritate să procedă cu din Ungaria. mente nu tocmai atât de liberale, a res­ cămătăriă, ce stă sub scutul legal. Ou tote
totă precauţiunea şi moderaţiunea, Este o curată imposibilitate de pins o lege, oare tindea la restrângerea acestea ministrul de finance a presentat
nu puteau ajunge la nimic, căci gu­ a se pută face ceva folositor şi îm­ unei libertăţi constituţionale, mai dove- camerei un proieot de lege, oe conţine fa­
vernul Banffy ar considera de cel bucurător pentru poporele nema­ desoe însă, oă lupta pentru viitârele ale­ voruri, ce sunt a se da institutelor de bani;
geri pentru parlamentul oentral, va găsi pe
mai dejositor desastru al său să se ghiare sub o stăpânire, care şi-a agrarii îl numesc: „legea viţelului de aur“.
pună în înţelegere cu o majoritate înscris în program sugrumarea şi toţi liberalii uniţi şi întăriţi. Aoâstă lege se ooupă de oolonisărl şi aoes-
congresuală naţionalistă, care să aibă nimicirea orî-cărei individualităţi na­ tea le încrede institutelor de bani. Acesta
şi ea pretensiunl de sine stătătdre. ţionale deosebite în acest stat. împărţirea Turciei. e forte frumos, der este o mare rătăcire,
De aceea din capul locului guver­ oăol celor dela institutele de bani puţin le
nul a dat comisarului regesc numit Ultimul număr din „Quartely Review* pasă de bunăstarea morală şi materială a
pentru congres astfel de instrucţiuni, (IRONICA POLITICA. din Londra conţine un articol interesant ooloniştilor, oi ei caută să tragă numai fo­
u
ca să se pâtă prevedă cu siguritate, — 16 (‘i8) Iulie. întitulat „The cnsis in the east şi al cărui los de afacere.
că nu va pută eşi la nici un căpă- „Neue Freue Presse“ primesoe privi­ autor trebue să fiă o persână iniţiată. El „Aşa faoe, ori a făcut odiniâră (sic!),
tâiu cu congresul şi că cât mai cu­ tor la situaţia parlamentară din Ungaria, preconisâză resolvirea cestiunii orientale de pildă şi „Albina“, că nu ajută ooloni-
rând va trebui să urmeze conflictul, următorele mformaţiunl; nu prin formarea unor state autonome oare, sarea, ci ajută numai indivifiilor, ţăranilor,
care să dea guvernului prilegiul de Ministrul-preşedinte Banffy s’a întors oum a fost caşul ou Bulgaria şi Grecia, să cumpere miol proprietăţi. Dâcă ţăranii
a-1 disolva său amâna. Luni după amefil din Isch , şi a dat de au dovedit că nu se pot administra sin­ au cumpărat proprietatea, plătesc câtva
1
Majoritatea congresuală, se vede soire amicilor sfii, că guvernul nu vrea să gure, oi prin împărţirea Turoiei după mo­ timp şi îndată oe nu mai pot plăti, „Al-