Page 66 - 1897-07

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 157—1897

u
bina îi alungă afară din proprietate. Atunol făoută prin aoest jurământ. In urma acâsta, în baraca unde avutul lor era închis. Flă­ ex-general din America, Iames W. S. Lan
cei dela acest institut bagă, în locul ţăra­ ministrul de finanoe a adresat o hârtiă mi­ cările, alimentate de un vânt puternic, eu german eto. La direcţiune mai fâoea parte
nilor, indivizi de naţionalitate română din nistrului de culte şi instrucţiune publioă, o iuţâlă vertiginfisă cuprinde întreg localul. şi Baer Bela, primarul Abrudului. In con­
Ungaria şi aoeştia formâză apoi proprie­ întrebându-1, dâcă este permis unui preot să Nenorociţii se preoipitară să âsă afară: era siliul de supraveghiare era Eugen Hoitsy
tatea de mijloc. Astfel se aloătuesoe for­ silăscă pe credincioşii săi prin jurământ de-a imposibil. O învălmăşală enormă se pro­ eto. Ya să (jioă în fruntea sooietăţii au stat
maţiunea proprietăţii mijlooiă eto. să feri să bea bcuturi spirtuose? Yom vedâ, duce şi toţi — înfricoşaţi de mfirte — în- bărbaţi din elita sooietăţii maghiare!!
Ou astfel de pove^ol distrage contele oe răspuns va da „iscusitul* ministru Wlas- oep a striga ajutor. Era o panică de ne- Dintre aceşti membri ai „elitei*, cel
agrar pe obstruoţioniştii din dieta ungu- sios la aoâstă întrebare naivă a colegului descris. Mulţi din ei pieriră în flaoărl, âr res­ mai iscusit şi mai procopsit se vede, oă a
râsoă. Firesoe, oă t6te acestea, aşa cum le său Perozel. La tfită întâmplarea e carac­ tul scăpă cu grave oontuziunl. După oer- fost Langermann. Aoesta, după oe şi-a în­
presentă Karolyi, sunt nisce născociri. Soim teristic, că la cererea unor arendatori ji­ cetările făcute, s’au găsit cadavrele oarbo- fundat bine busunarele ou banii înşelaţi
de mult, oă lui Karolyi îi sunt de mult dani, miniştrii unguresol sunt numai decât nisate a 20 persfine. dela acţionari, a fugit, lăsând în urma sa
un ghimpe în oohiu institutele de bani ro- gata să faoă „oausă oelebră* dintr’o oes- datorii enorme. Modul de operaţiune a fost
Atentat asupra regelui Spaniei. Din
mânesol şi mai ales „Albina*, în cari vede tiune, care nu pfite avâ alt scop, deoât următorul: Langermann şi soţii săi au oum-
Madrid se telegrafâză, oă 4Gele acestea s’a
o piedecă pentru realisarea planurilor sale, moralisarea poporaţiuuei. Aiol nu se trac- părat mina „Szenţ-Endre* pentru 150,000
făout un atentat asupra vieţii regelui Spa­
de-a inunda t6tă ţâra ou o reţea de insti­ tâză alt-oeva, deoât de votul unor oredin- fl., dintre oarl au plătit însă numai 50,000
niei, dâr din norocire atentatul n’a succes.
tute de bani şi asooiaţiunl maghiare. oioşl de-a se feri de un viţiu. Şi isousitul fl., âr cu restul au rămas datori. După ce
Regele dimpreună ou familia sa se preum­
Alta este, când numitul conte oere Perczel mai are lipsă să întrebe, dâcă este au făout acest târg, au iniţiat înfiinţarea
bla adeoâ priutr’o pădure în apropiere de
în genere să se faoă şi în ţâră la permis a se face un asemenea vot? — Ser- sooietăţii pe acţiuni „Fortuna*, căreia i-au
San-Sebastian, când de-odată un tînăr vâ­
noi mai mult pentru a scuti pe poporul man cap de ministru! vândut mina pentru 750,000 fl. Acţiunile
nător, care se afla pe acolo, puşcă asupra
ţăran de cămătoriă, în orl-oe formă s’ar s’au vândut, er Langermann după ce a
Carte oprită. Ministrul de esterne Per­ regelui. Servitorii regelui au prins pe aten­
presentă ea. In Germania sunt apăraţi ţe- pus mâna pe bani, şi-a orecjut „misia* îm­
ozel a oprit întrebuinţarea pe teritoriul tator.
ranii în coDtra uşurei prin reuniunile ţără- plinită şi a luat’o la sănătfisa, lăsând pe
ungar, âr ministrul de oomeroiu în urma
nescl; în Franoia prin sindicate şi asooia­ Duelul prinţului Henric d’Orleans. Din „soţii săi* ca să se aohite cu aoţionarii oum
acâsta a detras debitul postai cărţii apă­
ţiunl sistem Raiffeisen. Aici la noi nu.sunt Livorno se telegrafâză, oă sub-looot. de vor soi mai bine, având să mai plătâscă
rute-în Buouresol sub titlul: prescurtare
asemeni instituţiunî. Şi în puotul acesta, infanterie italian din aoâstă localitate, a şi datoria restantă de 100,000 fl. foştilor
din Istoria Românilor“, pe ouvânt, oă ar
înoât pentru dobâncjile esorbitant'*, s’a do­ provocat la duel pe principele Henri d’Or­ proprietari ai minei, precum şi alte datorii,
oonţinâ luorurl contrare statului ungar.
vedit în destul, că nu institutele de bani leans, pentru oă acesta în raporturile sale ce a mai putut face.
Va fi oonţinând cjău, oâol o istoriă a Ro­
romanescl, ci cele maghiare sunt oarl co­ din Abissinia cătră cjiarul „F'igaro* din E o hoţiă, cum rar s’a mai pomenit.
mânilor nu se pfite scrie în timpul de acjl,
mit acest păoat în măsură mare. Paris, a atacat in modul cel mai ofensator Şi nu-i numai atât, oăol cestiunea îşi are
fără de-a oonţinâ după vederile şoviniştilor
armata italiană, în deosebi pe oficerii ita­ şi partea sa politică, de-asemenea forte
unguri, „luorurl oontrare statului ungar*.
lieni. In 25 Iulie a fost o conferenţă între sensaţională. Caracteristica stă în aoeea, oă
Năsdrăvănia acâsta o p6te face numai un
amioii ofioerului italian în oare s’a stabilit foile ungurescl au tăcut tăcerea pescelui şi
Rethy sâu un Moldovâny Ghergutz.
— 16 (28) Iulie. modalitatea de prooedere în contra prin­ n’au dat la lumină acăstă hoţiă.
Bal la Azuga. Comitetul seoţiunei Pre­ ţului, precum şi a duelului în perspeotivă. „Reichswehr* din Viena a fost qel
Noi 6speţî români ai temniţei din Se-
deal a Ligei culturale va da Sâmbătă sâra, Prinţul Henri d’Orlâans va sosi în 5 Au­ dintâiă, care a acusat pressa ungurâsoă
ghedin. Ni-se scrie: In anul 1894 tinerii
în 19 Iulie v., un bal în şalele fabrioei de gust în Marsilca. „Gaulois* află că el şi-a pentru aoâstă tăoere a sa. Dintre foile un­
Basiliu Morar preot în Poiana Aiudului,
postav din Azuga. desemnat ca secundanţi pe corniţele Dion guresol „Magyar Estilap* a fost prima,
Crucian Simu învăţător în Ciufud şi loan
şi pe prinţul Fauoigny. oare s’a ooupat ou aoâstă oestiune făcând
Simu teolog în Blaşiu a voit să înfiinţeze
Papa şi musica bisericâscă. Sa anunţă
un cor bisericeso în comuna Giufud de desooperirea, că dirigentul prinoipal al so­
din Roma, oă Papa Leo XIII proieoteză Concert. Musica orăşenâscă va con­
lângă Blaşiu. Au fost pentru aoâsta denun­ introducerea unor reforme mari pe terenul certa mâne sârâ, Joi 29 o. n. în grădina oietăţii a fost Csdvolsshy Lajos, deputatul
^ i „Egyetâr-
ţaţi şi osândiţi de tribunalul din Alba-Iulia : musioei biserioesol. Se 4i° j că femeile vor otelului „Pomul verde*. dietal şi proprietar al (j' aru u
e
d-1 B. Morar la l /^ ani temniţă de stat fi esohise din corurile biserioesol; de-ase- tâs*, ba s’a amestecat în cestiune şi Fran-
1
şi 300 fi. amendă; Gruoian Simu la 1 an menea va fi esohisă şi violina, pe care Papa cisc Kossuth. „Reiohs-wehr* orede, că nu­
temniţă de stat şi 200 fi. amendă, er loan mai din considerare faţă ou aceste persfine
o consideră oa un instrument musi.cal pro­ Şarlatanii la societatea minerâ
Simu la 6 luni temniţă de stat şi 100 fi. pressa oposiţionalâ maghiară a retăout ces­
fan şi seDSual. „Fortuna .
11
amendă. S’a înaintat recurs la Tablă, care tiunea, pentru oa prin asta să nu se arunce
umbră asupra oposiţiei tocmai în actualele
a redus pedâpsa pentru: B. Morar la 10 La şcola specială de cismăriă în Sibiiu piarele budapestana de acţî aduc
luni temniţă de stat şi 150 fi. amendă, se deschide dela 13 — 30 August st. n. a. soirea, că locuitorii Iuliu Hoffer şi Ar- împrejurări parlamentare.
Cruoian Simu 8 luni şi 100 fi., âr loan o. un ours special pentru măestrii cismarl, min Kohn, ambi din Budapesta, au fă­ Amănuntele oestiunei înoă nu sunt
Simu 4 luni şi 50 fi. amendă. Curia a în­ cari nu looueso în Sibiiu. Planul de învă­ out la tribunalul penal din Budapesta, ară­ date la lumină. Foile ungurescl vedem, că
tărit hotărîrea Tablei, prin urmare pedep­ ţământ este următorul: Desemn de model tare pentru crima înşelăciunei atât în contra tac. Abia câteva din ele aduc câte-o sourtă
siţii în curând vor trebui să între în înohi- şi oroială de model de tot felul de ghete direoţiunei societăţii de mine pe acţiuni notiţă, oum e de esemplu despre arătarea
sârea Seghedinului. şi cisme. Studiarea pioiorului. Instrucţiunea „Fortuna“, cât şi în contra membrilor sin­ făoută la tribunal din partea lui Hoffer, dâr
se dă cjilnio dela 8—12 a. m. şi dela 2 — 6 dicatului. Direoţiunea este aousată,că a fal­ „Egyetârtâs* niol măcar despre asta nu
Reorganisarea internatului român de
p. m. gratuit. Celor ce vor lua parte la sificat opiniunea bărbaţilor specialişti, care a face amintire, ceea oe înoă e ffirte bă­
fetiţe din Cernăuţi. Cetim în „Patria*: Din
ours li-se dă locuinţă şi pat gratis. Dori­ format basa prospeotului; mai departe, oă tător la ochi.
oercurile „Sooietâţii dfimnelor române din
torii să se anunţe pănă la 5 August a. c. pe unii membrii ai sindicatului i-a tras pe In fine sunt de ajuns şi numai datele
Bucovina* transpira soirea, că se luorâză
la conducătorul şofilei Emil Zillioh, Sibiiu, sffiră, pentru ca astfel membrii direoţiunei de mai sus, pe cari le-am putut sofite din
la reorganisarea internatului după modelul
Hundsriiokeu 3, de unde se dă orl-ce in- să pfitâ împărţi prada între sine. Dintre unele foi, pentru ca să ne convingem, oă
oelor din ţările vestioe, voind a introduce
formaţiune dorită. aousatorl, Iuliu Hoffer a păgubit 650 fl., er aiol e vorba de-o oribilă Panama ungu­
în el începând cu anul şcolar 1897/98 şi
Kohn 325 fl. râsoă.
cursuri de croitoria, bucătăria şi grădinărit. Paris port de mare. Ideia de a faoe
Pentru orientare ree minţim cetitori­
Idea este forte salutară şi oonoretisându-se din Paris un port de mare, deşi e oam
lor noştri, oă societatea „Fortuna“ s’a oon-
va avâ efect de tot bineouvântat pentru veohe — datâză înoă de pe vremea lui Scirî din România.
stituit în 19 Noembre a. tr. în Budapesta
întrega ţâră. Nu este scopul internatului Napoleon I, — totuşi e nouă din punctul
cu un oapital de un milion jlorini în ac­
simplu de a sprijini materialiceşte unele de vedere, în care s’a supus opiniei pu­ — Visita principelui bulgar. Progra­
ţiuni. Scopul sooietăţii — cum se anunţase
eleve pe timpul studiilor, spre a deveni ou blice. Pentru a lega Parisul ou Canalul La mul privitor la reoepţiunea Principelui Bul­
are 0
în prospeotul publicat şi în 4i l roma-
timpul dame cuite şi de salon, oi mai ales Manche, ar trebui — după planul ingine­ gariei, s’a stabilit în mod oficial. Princi­
nesol — era „de-a da un avânt mai mare
să dee fetiţelor nostre o cresoere reală corăs- rului Bauquet de la Grye — să se lege ca­ pele, însoţit de d-1 conte Bourboulon, ma­
industriei de aur în Transilvania, în rân­
puncjetore referinţelor nostre sociale, oultu- nalul printr’un canal, oare să mârgă alături reşalul ourţii princiare, de doi adjutanţi
dul prim de-a cumpăra minele de aur
rale şi materiale. Intenţiunea societăţii dom­ de Sena dela Paris pănă la Rouen. Lun­ şi probabil şi de d-1 Stoilov, orira-ministru
u
„Szent Endre şi de-a le asploata*. Aceste
ua
nelor este deol ffirte lăudabilă şi îndreptăţită gimea aoestui oanal ar trebui să fiă de 185 bulgar, va sosi în <ji de 23 Iulie v. la
mine se află în hotarul oomunei Bucium
de a conta la sprijinul tuturor bărbaţilor noş­ da ohilometri, lăţimea lui de 15, şi adân- de lângă Abrud. In prospectul pentru sub­ firele 8 şi jumătate diminâţa la gara Pre­
tri, cari se interesâzâ de eduoaţiunea feti­ oimea lui de 6 metri şi jumătate. Canalul deal. La Predeal, Prinoipele B’erdinand va
scrierea aoţiunilor se cjicea, că cunoscutul
ţelor nostre. Cunoscând talentul reorgam- mergând în liniă drâptă pe lângă Sena, are fi întâmpinat de d-nii Dim. Sturdza, ge­
expert din Viena Ludwig Rainer a ceroe-
sator al dâmnelor române şi soiind cât să tae mai multe poduri, peste cari trece neral Ariou, comandantul oorpului II de
tat minele şi a constatat, că venitul anual
bine naţional şi intelectual au adus deja trenul, şi într’unul din locuri să între chiar armată, Al Ghica-Brigadiru, agentul diplo­
al unei mine este de 60,000 fl. Se cji°ea
Românismului dela înfiinţarea Sooietăţii, prin Sena, la un loc unde ootitura Senei matic al ţării la Sofia, Minoevioî, agentul
mai departe, că pe basa oonstatărilor aces­
oare aouma se buourâ de un renume mare, are să fiă prea mare. Aoest canal o să facă diplomatic bulgar în Bucuresol ou întregul
tui espert, aoţionarii pot oonta la o divi-
treout şi peste frontiera ţârii nostre, spe­ forte mult rău drumurilor de fer, cari au personal al agenţiei, eto. Un batalion de
dendă de 60"/ .
0
răm firm, că idea reorganisării „Internatu­ să piardă mult, prin faptul, că tfite măr­ infanterie din Ploeştl, cu musica în frunte,
In modul aoesta direcţiunea a isbutit
lui de fetiţe române*, se va realisa deja furile au să fiă de aci în oolo transportate va da onorurile militare Principelui.
să incâs8eze un capital ffirte mare, mai
cu înoeputul anului şcolar viitor. Noi din pe oanal. Cheltuelile acestei întreprinderi La Sinaia A. S. R, va fi întâmpinat
ales fiind-oă acţiunile erau mici, numai de
parte-ne am mai adauge, oă acâsta ideâ să au să fiă de cel puţin 150 miliâne de la gară de M. S. Regele, înconjurat de
câte 25 corone, — erau însă 40,000 de
aibă loo şi la pensionatul de fetiţe române, franci. Casa Sa civilă şi militară, miniştrii, ofiţerii
acţiuni!
oare se va deschide în Septemvre a, c. superiori aflaţi în localitate, d-1 general
0 catastrofă în Siberia. Oraşul Teohe- Acum e vorba însă, că totul a fost o Fotino, eforul Spitalelor Civile, prefeotul
Permis este a nu bea beuturi spir- leabinsck, principalul punct de circulaţia înşelăoiune şi o amăgire mare a publicu­ judeţului Prahova, autoritatea comunală,
iuose ? Intr’o ffiiă din Budapesta cetim ur- al emigranţilor în Siberia, a fost teatru lui. Expertul din vorbă n’a preţuit valfirea looală, precum şi personalul legaţiunei oto­
mătorele: Intr’un oraş din Ungaria de mecjă unei r.grozitfire nenorociri, întâmplată in minei cu 60,000 fl., ci numai cu 14.000 fl., mane. Prinoipele Bulgariei va fi găzduit
cji s’a întâmplat, oă preotul greco-catolio următfirele împrejurări: Un grup de mai prin urmare direoţiunea a falsificat opinia în aripa stângă a Castelului Peleş în apar­
a jurat pe credincioşii săi în biserică, oă mult de 300 de indivizi de aoest soiQ, expertului pentru a înşela publioul. tamentul ooupat astă tfimnă de Regele
timp de trei ani nu vor bea nici un fel oompus de tineri şi bătrâni, se găseau în- Caşul e ou atât mai sensaţional, fiind­ Alexandru al Serbiei. ]£r o parte a suitei
de beutură spirtuosă. Arendatorii dreptului tr’o baraoă de lemn, aprâpe de linia dru­ că oa membri ai direoţiunei erau subscrişî va ooupa apartamentul Eforiei dela mă­
de oâroiumănt s’au plâns pentru acestă mului de fier. Lucrurile emigranţilor erau bărbaţi ca prinţul Edm. Batthâny-Stratt- năstire, apartament locuit odinifiră de Re­
prooedere a preotului la ministrul de finanoe, într’o altă barcă speoială. Un inoendiu în­ mann (president), conte Geza Festetics, gele şi Regina.
rugâudu-1 tot-odată, sâ-i scape de legătura grozitor se declară peste nfipte, la firele 3 conte Nio. Berohtold, Ed. P. T. Hammomd In onfirea principelui Bulgariei se vor