Page 67 - 1897-07
P. 67
Nr. 157.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
da la Castelul Peleş două prâucjurî de gală: Zdrobioî. Odată s’au îmbătat bieţii turol — brii Asooiaţiunei şi toţi doritorii de înain Afară de aoestea, s’au mai oompaotat
unul diplomatic şi Bitul pur militar. der s’au îmbătat bine, cel puţin. tarea şi prosperarea poporului. t<5te cărţile broşurate şi foile literare nouâ
;
In diminâţa cjilei de 25 Iulie, la orele Programul obiectelor deliberânde în şi vechi, âr b bliotena patristioă şi ooleo-
— In t6te comunele şi plăşile diu ţiunea de cântări, oarî pănă în anul aoesta
9, principele Bulgariei va pleoa cu trenul aoesta adunare generală se va pune la ve
judeţul Iaşi s’au oficiat erl servioii divine au stat sub administrarea arohivsrului, s’an
Curţii Regale prin CotrooenI, Filaret şi derea oublioă în cjiua defiptă. încorporat bibliotecii nrooriu cj's - Mobili
0
pentru însănătoşarea Principelui Ferdinand.
Giurgiu la Rusciuo. Mai mulţi din artiştii Reghinul săsesc, 25 Iulie 1897. arul oonform neoesitătilor ivite înoă s’a
Fruntaşii cetăţeni din Tg.-Frumos, în nu
Teatrului Naţional, între oarî d-nele Ar. Petru Uilăcann, îmultit în acest an.
măr de 100, au adresat o telegramă Prin-
Romanesou, I. Vladaia, d-nii Notara, Băje- director. Totodată amintim la loonl anosta, că
oipesei, prin oare’şl exprimă mulţumirea
naru şi Teodorescu, au fost invitaţi de mă întrâga avere a societăţii s’a ouprins în un
pentru însănătoşarea Moştenitorului. Pro- inventar duplu, dându-se astfel posibili
iestrul de ceremonie al Majestăţilor Lor
olamaţia regală a fost afiptă în t6te oo- Raportul general tatea de a purta o oorăspuncjâtâre evi
să partioipe la representaţia oe se va da
munele. denţă şi o oontrolâ ooreotă.
la Castelul Peleş în timpul şederei la Si al comitetului societăţii de lectură „An (Va urmai.
naia a Principelui Ferdinand al Bulgariei. Marea ducesă de Coburg, mama A. S. dreii! Şagnna“ din Sibiiu cn finea
R. principesei Mariă, a anunţat, oă va sosi anului şol. 1896/7. UDTTME SCTR.T.
— Profesorul E. v. Leyden, care a la Sinaia în cjiua de 27 Iulie curent. (U r ma r e.)
căutat pe Prinoipele Moştenitor, rugat fiind Paris, 27 Iulie. Agenţiei „Havas“
Aoesta e scopul sooietătii de leotură
de d-1 dr. Obregia, care i-a dat tâte no „Andreiu Şaguna , pentru realisarea aoestui ’i se raportez^ din Atena, ca Ger
44
tele şi descrierile neoesare, a ţinut în oa- Starea recoltelor în Europa şi America. soon a lucrat ea precum în trecut, aşa şi mania a făcut propunerea de-a se
litate de preşedinte al sooietăţii medicale anul aoesta, al 29-lea al esistenţei sale.
Din Brăila se comunică următorul introduce în convenţia de pace un
din Berlin, o fârte ascultată oonferenţă buletin agricol al săptămânii: Şi aoum despre aotivitatea societăţii punct, prin care se se înfiinţeze
asupra băilor minerale şi a staţiunilor cli din aoesr, an venim a presenta următorul un control internaţional pentru financele
Cu cât seoerişul înaintâză, ou atât mai raport general.
materice ale României. D-sa a arătat cali
lesne se pot oonstata pagubele suferite de 1) Activitatea societăţii ca atare. grecescî.
tăţile lor preţidse şi le-a recomandat aten unele ţări, fiă prin prea multe ploi său B) In general:
ţiei medicilor străini. T6te, dela băile Sta prin secete îndelungate; şi chiar dâoă tem Societatea şi-a ţinut la 22 Septemvre Constantinopol, 27 Iulie. La or
tului pănă la oele mai însemnate din băile peratura de aoum se menţine favorabilă dinul, ca flota ancorată în Darda-
strânsului, daunele rămân, căci este prea şedinţa de constituire sub oonduoerea D-lui nelle se plece ne mare. toţi coman
partioulare, au fost citate şi descrise. De Direotor seminarial Dr. Remus Roşea şi
târejiu ca ele să potă fi îndreptate. danţii marinei şi-au dat dimisia. decla
asemenea a vorbit despre băile Spit. oivile s’a constituit în modul următor: Preşedinta
Ţările importatdre, cari au fost mai Dr. Petru Şpan prof. sem.; Vice-preşediute rând, că corăbiile nu sunt pregătite
şi epitv. Sf. Spiridon (Slănic) cum şi des
greu lovite de intemperii sunt: Francia, Ita Ioan Dobre cler. a. III; Redactor la foia pentru resboiu şi că nu vor să se
pre Sinaia, care acum a adus atâtea foldse lia şi m parte Spania. Iferioritatea recoltei 44
„Musa George Costiu cler. a. III. Contro
preţiose ameliorării sănătăţii Principelui se constată din oe în oe mai mult, şi dâcă lor: Nioolau Gorun oier. a. III; Arehivar espună la o ruşine din eausa. acesta.
nostru Moştenitor. Faptul cjioe „Epooa , trebue să dăm oreejăment ultimelor scirl, si notar al coresp: Paul Cotoţiu oier. a. III; Se crede înse în cercurile de aici,
u
că ţâra nostră începe să fiă cunoscută, din produoţiunea grâului va fi cu 30°/ mai Notar pentru şed. seciet • Terentie Popovioiu că dimisionarea nu este a se lua în
0
slabă deoât acea din anul trecut.
tdte punctele de vedere, lumei culte din ol. a. II; Bibliotecar: Sabin Cerbu ol. a. II; serios şi că comandanţii marinei au
Perspectivele se mănţin în general sa- V.-biblioteear : Vasilie Cârpinişan ped. a. I; voit prin acăsta se facă numai o
străinătate, trebue să umple de mulţumire
tisfăoătore în Germania, Belgia şi Olanda. Gassar: George Perian cler. a. I. presiune asupra ministeriului de ma
inima tuturor Românilor.
In Anglia câmpurile sunt frumose; timpul rină, silindu-l se reformeze flotila.
le-a fost favorabil, şi de ore-ce sămânâtu- Membri în oomitet respeotive în co
— Farmacii nouă. Ministrul de in rile au fost sporite eu 10°/ , se speră oă misia literară : Georgin Hamsea cler. a. III;
0
terne, pe basa avisului dat de oonsiliul sa produsul total va fi aprâpe egal aceluia Georgiu Ghetia cler. a. III; Iaronim Her-
nitar superior, a aprobat să se publice din anul trecut, şi că va atinge suma de ţiogă cler. a. II; Cornelia Condor cler. a.
concurs pentru înfiinţarea de farmacii nouă bLectol. 21,000,000 contra 22,000,000 în II; Llie Hooiotă cler. a. I; Romul Frateşiu D I V E R S E .
1896. ol, a. I, oare dedioându-se mai târfitu altei
în următorele localităţi: Brăila, Piteşti, Ro oariere, a fost înlocuit ou Ion Mateiu oier. Ermfiiuna vulcanică sub mare. In
Situaţiunea în Ungaria nu s’a amelio
man, T. Neamţu, Măoin, Slănic, Rosnov a. I; apoi: Constantin Cristiu ped. a. III; Nouele-B’ebride s’a vădut în dilele din
44
rat. După informaţiunile lui „Pester Lloyd
(jud Neamţu), Suliţa (Botoşani). Negresc! Ioan Taoob ped. a, II.
reoolta anului ourent s’ar urca la: bect. urmă un fenom al natnroi fârto rar. La
(Yăslui), MăioăneştI (R. Sărat), ObedenI 41.800.000 grâu, heot. 12,300.000 săoară, Societatea astfel constituită în deour- tor murii do mâdă nâpto ai insulei Tongoa,
(Vlaşca), Mangalia, Bujor (Oovurlui), Ră- hect. 41,800,000 orz, h. 16,400,000 grâu. sul anului şcolar curent a ţinut 18 şedinţe, marea încouu do.odată să se turbure, oa
dueănenl (Fâloiu), Vidra (Putna) şi FiliaşI. er aceea a porumbului ar fi cu 15 până la dintre cari uua de oonstituire, 9 ordinare si cum ar clocoti, producând un sgomofc
20% inferioră o«lei din 1896. Soiri din alte şi 8 estraordinare. Dintre aceste şedinţe 13
sorgintte sunt cu mult mai pesimiste. s’au ţinut sub oonduoerea preşedintelui or grozav, ssomonoa unor bubniturî de tunuri.
— MoştenireaEvloghie Ghcorghieff. După dinar Dr. Petru Spân, er 4 sub oonduoerea Apoi din adâncimea mărei înoopură să
cât pare, cjice „Drap.“, d-1 Ghaşof, moşte Dâoă judeoăm după arătările oficiale, v.-preşed. I6n Dobre. Afară de aceste şe
cât şi după oele partioulare, trebue să con- sbâre sfărîm&turî de stânei si să esc va
nitorul lui Gvloghie Gheorghieff, refusă să dinţe, cari după necesitate au fost ocupate
ohidem oă reoolta din Uusia va fi în ge luri negre de oornâlă. Fenomenul aoesta
aohite statului român drepturile, oe ’i-se neral inferibră oelei unui an de mijloc; în parte eu afaceri literare şi soientifioa, parte a durat timp de vre-o 12 minute, după
ouvin asupra moştenirei, şi oarî drepturi unele districte ea este ohiar ou totul rea. ou afaceri administrative, — s’a mai ţinut
în presăra sf. Andreiu o şedinţă festivă în oarî marea s’a liniştit ârăşî. Buhăiturile au
se uroâ la peste un milion. Judecătorul de America rămâne singura ţâră. oare se memoria marelui metropolit „Andreiu , cu fost atât de puternice. înoât s’au audit
44
pace al ocolului I este însărcinat cu iu- bucură de o mare şi abundantă recoltă de care ooasiune a resultat un venit de 99 fi. chiar până la depărtare de 2% mile pă
'ventarea averei răposatului, âr d-1 Mi- grâu. Cel de tdmnă este în mare parte se- şi 15 er., cari bani s’au adăugat la fondul
oerat şi produsul oorăspunde aşteptărilor. trate. S’a oonstatat mai în urmă, oă la lo
hailesau, agent fiscal, ou evaluarea acestei societăţii. încât privesce partea morală a
Perspectivele pentru oel de primâ-vară se acestei manifestaţmnl literare, dâmnâ de cul, unde s’a vădut fenomenul, a esplodat
averi. Se cjioe, că guvernul va pune sub mănţin tot atât de favorabile oa şi în societatea de leotură „Andreiu Şaguna , nu un vulcan sub mare.
44
seovestru o parte din moştenire echiva trecut. putem să nu remarcăm, ca uu eveniment
lentă ou valârea taxelor fiscale de plată, îmbucurător, şi faptul, oă ou acea ooasiune Victoria unui Austriac în America. Din
Tote târgurile de cereale erau forte
pănă ce se va regula diferentul ou d-1 ussţinute în primele (jile ale săptămenei ou soiemnă societatea s’a validitat în anul concursul de înotat la joonrile olimpice
Gheşof. Nu e întâia 6râ când miniştrii preţuri în urcare şi ou tendinţua sânâtosă. aoesta pentru prima oră cu esecutares pe din Chicago, eşi învingător Drl Neumann,
7
a
bulgari ridică pretenţie ca sta,tul român să disponibilul atinsese oursul de 87 /s ^ bursa violină a unei piese clasice musioale — duet fiul profesorului de Universitate din Viena.
din Ne-w-York, şi dâoă consultând cota de — ceea ce demustrâ un pas spre progres. El fu declarat primul maestru din Amerioa
renunţe de a peroepe taxe la averile lă
Sâmbătă, constatăm o soâdere de 3% °* pentru înotul pe distanta de 1 milă şi de
sate moştenire de bulgarii deoedaţl în Oonolusele sooietăţii după natura afa
nu oredem a o putea atribui unei schim
ţâră. E probabil, oă moştenirea Evloghie bări de tendinţă, oi numai unui uum 6r ma ' cerilor sunt parte literaro-soienţifiee, parte o % milă englesă. Distanta de 1 milă o
administrative şi oele mai însemnate ating
Ghoorghieff va da nascere unui proces în neînsemnat de realizaţiuul, căci în adevăr numărul de 20, dintre oarî 19 s’au eseou- percursă înot în 27 minute şi 32 secunde
tre statul român şi d-1 Gheşof, un fel de nu vedem niol în posiţiunea statisticei niol tat, âr unul a rămas a se esecuta în viitor. învingând ne tott concurenţii săi on 20V
2
u
în situaţiunea aotuală a recoltelor, di ^ " secunde, oâştigând prin aoâsta titlul „Cham
Q
ediţiă a doua a moştenirei Zappa. Inoât privesce numărul membrilor din
ropa, oause mai favoarabile care ar ubhta pion longe distanoe swimmer of Amerioa
44
aoum în favorea unei soăderl. acest an e de amintit, oă membrii ordinari
44
— Contrabandă de tutun. „Galaţii au fost 141 şi estraordinarl 1. şi pocalul „Victoria în valâre de 1000
14
Luată în total producţiunea Europei se
•spun, că cjilele acestea s’a prins o însem dolari. — De asemenea în Abazia la con-
oonstatâ ou mult mai interioră oelei din B) In special.
nată contrabandă de tutun şi tabao la gura oursul internaţional de înotat, un anume
anul trecut. Franoia şi Italia au deficite. Aotivitatea sooietăţii apreţiatâ după
Prutului. Nisoe Greoi voiau să introducă Recoltele, din Rusia diu Bulgaria şi dela Eugen Wolf câştiga titlul de primul mă-
natura afacerilor ei o putem împărţi în a)
saci cu tutun şi tabao pe teritoriul român. noi (România) sunt departe de-a fi saus- literatură şi b) administrativă. estru din Austria pentru înotul pe distanţa
44
La sămaţiunea sentinelei „barca la mal , făoătore. Deposite de mărfuri vechi, aprope a) Afacerile literare. de 1 milă englesă pe oare o perourse în
nu ne-au mai rămas, astei că nu avem ce
Greoii” au răspuns prin foourl de revolver. Sooiet.atea ca oorporaţiune literară a 25 minute şi 8 seounde.
oferi. In aoeeaşl situaţiune se gâse&o In-
Dându-se alarma, sosesce corpul de gardă, diile, Australia şi Argentina. Espediţiuuiie discutat 14 piese, parte literare, parte scien- Inţela scânteei electrice. In timpul din
care ripostâză ou salve de pusei; un glonţ lor din oe în oe mai reduse, o dovedesc ţifice, elaborate de diferiţi membri ai so urmă se făcură înoaroărl interesante, în
cietăţii atât în prosă, cât şi în poesiă.
rănesoe pe un Greo la pioior şi perforâză în destul.
Tote lucrările au fost censurate de comi Amerioa, pentru a se măsura viteza curen
(găuresoe) barca. Contrabandiştii văcjendu-se Stochul universal a scâcjut la un nivel tet şi de cotnisiunile alese diu sînul sooie tului eleotrio şi în scopul aoesta se între
in periool de morte, au tras barca la mal nevăcjut de mai mulţi ani. Ei este de tăţii. Tot-odată e a-se aminti, că în decur buinţa Cablul submarin dela Montreal din
24.500.000 hectol., contra 40,000,000 in
şi s’au predat. Ceroetările urmâză. sul aoestui an s’au declamat la societete
1896 şi 50 miiione 1896. Canada la Waterville din Irlanda, preoum
16 poesii. Tote acestea ne demunstrâ un
44
— Odată şi bine. Cetim în „Opinia Rămâne der Amerioa eu reoolta ei interes viu şi o activitate rodnioâ, ce s’a şi linia de pe usoat dela Montreal laKansa
extra-ordiuarâ, pentru a suplini aprope destâşurat în deoursul anului espirat în sî din Scoţia nouă oare fu pusă în contaot ou
•din Iaşi: Doi Turol, Mehmed Aii şi Ma
singură, lipsurile diu vechiul Continent, şi nul societăţii. Waterville, printr’uu intermediator, aşa oă
homed Sarda, s’apucaseră erl să oaloe Co suntem oonvinşl, trecutul ne-o dovedesoe,
ranul — pentru prima-6ră în viâţă. Con oa Americanii vor soi să tragă tot folosul b) Afaoerl administrativa. semnalele telegrafice dela Canada la Ir
trar presoripţiunilor Sfintei Cărţi, cari in- oe acâstă situatiune exoepţionalâ le oferă Iceât privesce afaoerile administrative, landa, dus şi întors, treoură de două-orî
terejio, pentru credincioşi, întrebuinţarea bău îu anul de iaţa. amintim, oă abia îu anul aoesta ni-s’a dat Oceanul. Chronometru pus în contact ou
posibilitatea de a aranja biblioteca, oel trBnsmisorul şi peroeptorul, măsura timpul
turilor spirtose, Mehmed Aii şi Mahomed mai preţios ţese ar al sooietăţii n69tre.
Sarda s’au dedat ieri la băutură de rachiu. Aranjarea s’a făcut după grupe — 11 la în care merse o depeşă şi oare timp dură
C o n v o c a r e . în termin mediu 1V secunde pentru fiâ-
Alah, însă, care veghiază la respectarea număr, —- luându-se în vedere şi partea 2
legei sale, a pedepsit pe cei păoătoşî fă- Adunarea generală anuală a despăr estetică a acestei lucrări. oare semnal telegrafic spre a trece de două
cendu-i să se îmbete şi, apucându-se la ţământului al XXVI-lea ai Asooiaţiunei Tot de-odată cu ooasiunea aranjării ori Ooeanul.
bătaie, să’şl spargă capetele. Dădea Meh Transilvane se va ţină la 10 August n. o. bibliotecii s’au oompaotat tâte cărţile nele
gate, er oele oe nu se mai pot întrebuinţa
med în oăpăţina lui Mahomed, ca un surd; la 3 ore p. m. în şcola română gr. cat. s’au sco-s din us. Tot astfel s’au soos şi Proprietar: Mr. Aurel jMureşiaaiu.
-şi ar fi dat multă vreme încă, dâoă nu inter din Reghinul săsesc, la carea ou tot res eârţile aflătore în mai multe esemplare
venea poliţia, ca să’i ducă în paradisul lui pectul sunt invitaţi a partioipa toţi mem spre a se dona altor societăţi. Redactor responsabil: dregoriu Maior.