Page 69 - 1897-07

Micţim AâiiîisiriţîMii, „Saseta iese în l-care di.
11
li tipoo'illt Abonamente pentru Austro-fJngaria:
iStasov piaţa mart îfa. 30, Pe un an 12 fl.. pe şese luni
:
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Soriiori natr&aoate aa «a
yrimeac, — MnouuoripS» r.n se N-rii de Dumineci 2 II. pe an.
Mtrimefc, Pentru România si străinătate;
IHSERATE se primase la Admt- Pe un an 40 franol, pe şise
Blitroţluno tn Braşov şi la ac- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mutârole Birouri da snunslurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: X. Durui, Sunrrch
Htkaltk, Rudolf Mosu, A. Opptlikt Se prenumără la tdte ofioiele
Nachfolger; Anton Opptlik, J. poştale din Intru şi din atară
Dannt'ocr, In Budapesta: A. T, si la dd. ooleotori.
ffoidbergerg, Ickstem Benxat; In Abonamentul pentru Brasor
Bucnresci: Agenci Havat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oursaxe de Boumanie; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bor^: Karoiyt db Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţiunllor: o «oria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gatmond pe e oolână 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
SOor. timbru pentru o publi- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări moi dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reclame pe pagina a 8-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. sdu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 158. Braşov, Vineri 18 (30) Iulie 1897.

Nu se vor bate. pănă ce se va putd desbate şi vota renume şi simpatiă înaintea supuşilor săi. congresului Sârbilor. El merge trep­
în regulă budgetul. Iqtr’o sorisore, pe oare Ţarul a adresat’o tat, der ţinta nu şi-o lasă din ochi.
Este o tactică politică a Ma­ Deja foile oposiţionale semna- ministrului său de justiţiă Muraview ou In şedinţa de Marţi, 27 1. c., co­
ghiarilor, — care de-altminterî le ldză pacea şi-şî atribuie şie-şî şi opo- data de 27 Maiă 1896, se esprimă astfel: misarul regesc, fiind adus în congres
face totă onârea, — că atunci, când siţiei victoria morală. „Veohile legi ale uâstre sunt antiquate şi de o deputaţiă cu ceremonialul obicî»
sunt în joc interesele supremaţiei lor, Urmările acestei întorsături spre nu mai oorăspund pretensiunilor vieţei mo­ nuit, a ţinut următdrea vorbire de
în deosebi faţă cu naţionalităţile ne­ pace s’au vecjnt în şedinţa de erî, derne." In aceste ouvinte ale Ţarului se pe fotoliul presidenţial.
maghiare şi faţă cu Austria, ei fac când fără a mai vorbi nici unul din esprimă spiritul şi avântul liberal al ao-
ce fac şi caută se fiă în momentele oposiţiă s’a votat în tdtă liniştea tualului domnitor al Ruşilor, piua de 20 „Onorat Congres!
decisive uniţi. propunerea privitore la prelungirea Iulie va rămână pururea memorabilă pen­ „După oe congresul niol la provooarea
Nu-i vorbă, instinctul de con­ duratei şedinţelor cu o oră. tru naţiunea rusăsoă şi mai ales pentru mea înoită n’a făout în destul resoriptului
servare, împreunat cu pofta nesaţidsă Ceea ce am prevecjut s’a întâm­ miile de nevinovaţi, oondamnaţl la esiliul Maiestăţii Sale imp. şi reg. apost. prea
de-a stăpâni, contribue mai mult la plat aşa-dbră, oposiţia a primit fără Siberiei pentru motive politice, cărora încă graţiosului nostru domnitor şi Rege dela
acesta. Der Maghiarii şovinişti nici obstrucţiune propunerea lui Banffy le va sosi în sourt timp ora liberărei. 21 Maiu 1897, ored de a mea datoriă de
c’ar mai pută trăi, decă ar fi re­ de-a se prelungi durata şedinţelor * a aşterne hotărîrea congresului Maiestăţii
Sale imp. şi reg. apost. spre luarea la prea
duşi la dura necesitate de-a împărţi cu o oră. Compromisul se va încheia
Un artioul remarcabil publică foia ru­
tdte drepturile şi avantagiile în mod şi pănă la 1 August va fi votată înalta cunosoinţă şi suspendes deci pănă oe va
săscă „Narodnie Vremja" asupra situaţiunii
sincer şi cinstit cu celelalte popore încă şi legea asupra impositului pe sosi prea înalta deoisiune a Maiestăţii Sale,
în Orient. Etă oe 4ioe numitul 4i &r: „Eu- 11
ale monarchiei. zahar. ropa în frunte ou Rusia a salvat Greoia activitatea şi şedinţele Congresului .
Aşa cel puţin s’a format păre­ Astfel lucrurile vor ajunge tot de ruşinea unei oestiunl de teritoriu. Acum După rostirea acestor cuvinte
rea în creerul lor sucit, că numai la locul de unde au pornit. Guver­ e de dorit, oa trupele turoesol să părăsăscă comisarul regesc br. Nikolits părăsi
prin supremaţia şi prin absolutismul nul cu partida sa şi oposiţia ma­ oât de iute Tesalia; Aoăsta se va pută do­ sala între strigările demonstrative
lor naţional se mai pot susţine. Aceste ghiară au încunjurat de-ocamdată bândi, dăoă puterile vor garanta Pârtei ale congresului: „Se trăâscă Maies­
idei ni-le sugerdză mersul evenimen­ periculdsa stâncă, dbr în fond nu s’a plătirea în rate a despăgubirei de răsboiu. tatea Sa!“ Decisiunea monarchului
se aştâptă se sosâscă săptămâna vii-
telor parlamentare, cari curând s’au schimbat nimic din situaţia critică Tot-odată Porta pote fi lămurită despre
întors ârăşî la punctul, la care di­ în care se află monarchia cu statele aoeea, că Greoia va fi ou atât mai mult târe. Comisarul regesc a plecat la
Pesta ca se raporteze guvernului.
nainte am prevecjut, că se vor opri, ei dualiste din causa neajunsurilor capabilă de a plăti, cu cât va ajunge ărăşl
adecă la încheierea unei păci seu interne şi a nemulţumirii popdre­ mai curend în posesiunea teritoriului său. Se vorbesce, că membrii majo­
unui compromis în momentul din lor sale. Noul ambasador ruseso, ca cunosoător al rităţii, seu mai bine membrii
urmă, ca interesele supremaţiei ma­ Orientului, va proeede sigur ou convinge­ congresului, căcî aceştia representă
ghiare se pdtă sta faţă cu periculele, rea, că faţă ou guvernul turcesc trebue să congresul, pregătesc un memoriu că-
ce le ameninţă din partea de din­ CB0N1CA POLITICA. se părte un alt limbagiu, decât oum să tră Maiestatea Sa şi un manifest
colo a monarchiei, precum şi din — 17 (29) Iulie. portă faţă cu guvernele europene. După catră alegători asupra celor petre­
partea popdrelor acestui stat, care-şî Alegerile pentru congresul autonomie delăturarea pedeoei principale, prelimina­ cute în congres.
reclamă întregi şi neştirbite drep­ al catolicilor unguri deourg ou multă ani­ riile de paoe pot fi curând subsemnate. *
turile lor. maţia. Se aud plângeri, oă la alegeri se fao După aoeea va urma fârte iute încheierea
„ Vaterland“ din Viena, vorbind des­
După reîntdrcerea baronului mari presiuni din partea organelor guver­ păoii, de6re-ce Turcia n’are motiv de a
pre suspendarea congresului sârbesc, faoe
Banffy dela Ischl, întâiu s'a făcut nului. Nici intre catolici, după oum am apăsa asupra Grioiei în cestiunea oapitula-
următârele observări remarcabile:
multă zarvă cu intenţiunile resboi- spus şi altă-datâ, nu este o înţelegere. Cei ţiunilor, după-ce supuşii greoi în imperiul
„Vorbirea comisarului reg, în sine
nice ale ministrului-preşedinte, însă de „partida poporală", grupaţi in jurul otoman pot în tot-dâuna apela la scutul
luată, trebue să placă ori oui. Despre o
se vede, că tdte acestea au avut de lui „ălkotmâcy", se vede oă representă marilor puteri. După acăsta va ajunge oes-
supunere faţă cu poruncile prea înalte deja
scop numai a acoperi retragerea, care elementele ou vederi mai independente, pe tiunea cretană la ordinea 4d i- Djevad- de mult nu mai e vorba, măoar oă ar fi
e
a urmat acum. când cei grupaţi în jurul lui „Magyar Al­ paşa nu păte juca în insula Creta alt rol, bine, ddcă în Ungaria ar esista ârăşî porunci
Banffy s’a îmblânzit dintr’odată lam" se apropiă mai mult de oerounle ma- deoât pe aoela al unui organisator al re­ preaînalte. In oaşul de faţă însă totuşi gu­
şi se asigură, că la acesta a contri­ meluoescl ale guvernului. Cestor din urmă tragerii trupelor turoesol". vernul unguresc s’a prea grăbit, când s’a
buit mai mult venirea ministrului li-a i'âout mare supărare victoria, oe au * înoeroat să-şi acopere voinţa sa ou „po-
a latere, br. Josika, care, împreună raportat’o oei de „partida poporala" la ale­ Privitor la măsurile, oe le ia guver­ runoa" preaînaltă. Artioulul de lege IX din
cu cunoscuţii corifei ai partidei dela gerile din Budapesta, unde au reuşit con­ nul turceso în faţa faptului, că în Mace­ 1868, la care sa provooă guvernul prin oo-
putere, ca Szell şi Csaky, a stăruit ducătorii acestei partide, anume contele donia se ivesoe din nou agitaţia comitetului misarul reg. stabilesce, oă dreptul de in-
pentru resolvarea conflictului parla­ Ferdmand Zichy şi contele Maurioiu Es- bulgaro-macedonean, se sene din Salonio cu speoţiune al Maiestăţii Sale este a se eser-
mentar printr’un compromis. Erî şi terhâzy. „Magyar Allam" face imputări
data de 22 Iulie între altele: De o săptă­ cia în mod constituţional. Acâsta îusâmnă,
alaltăerî s’au ţinut mereu conferenţe celor din „partida poporală", 4'-°end, că au mână încăoe se trimit trupe şi muniţiune va să 4ică> oă Maiestatea Sa nu numai nu
şi resultatul a fost, că s’a primit de însoris şi înscriu între alegători sute de la Demier-Hissar, Serres şi Drama, ca de se p6te lipăi de oonluorarea constituţională
ambele părţi propunerea, de-a în­ 4’derl slovaol, pe când pe catolicii, cari nu
aici să pătâ merge în ţinuturile oele mai a miDisteriului, der nici nu pâte dicta sim-
cheia compromisul, între anumite fao parte din partida lor, îl lasă sfară. neliniştite dela graniţă. Aceste espediţiunl plamente ori şi ce; ba tocmai în conside­
margini. „Am vă4uţ la alegeri astfel de lucruri", de trupe turoesol să săvârşesc în tătă tăoe- rarea aoelui drept de inspeoţiune, faotorii
Numai erî alaltăerî „Magyar- 4ice „Magyar Allam", cari nu numai că rea. De-a lungul liniei drumului de fier subordinaţl ai acestuia pot şi ei să-şi va­
orszâg“ 4icea, că Banffy a întrat în sunt întristătore, der pot să pericliteze Salonio — Dediagats s’au înmulţit patru­ loreze ideile în mod constituţional.
cursa, ce i-a pus’o oposiţia, şi că succesul congresului şi compromit oausa lele. Cu deosebire sunt păzite ţinuturile „Prin urmare, dâoă oomisarul regeso
sortea lui depinde acuma dela acdstă oatolioilor". La acăsta şi alte împutărî „Al- dela Demier-Hissar, Melenio şi Nevrekov. din încredinţarea baronului Banffy le vor­
oposiţiă. Şi 6tă-l acum pe acelaşî kotmâny" răspunde prin contra .imputări. In aceste părţi s’a trimis şi oantităţl mai besce deputaţilor oongresuall simplamente
Banffy întiniţend mâna de pace ace- A întrat adeoă neînţelegerea între ei şi se mari de provisiunl pentru miliţiă. Prin din punctul de vedere al supunerei, asupra
leeaşî oposiţii. hîrăe mereu, oăcl acum nu-i mai reţine aceste măsuri Turcii vor să se pregătâsoă acestui luoru a trebuit să se gândâscă ou
Tdtă acesta minune a produs, o sfiâla, oe-o aveau faţă de Românii uniţi, pentru orl-oe eventualităţi. atât mai mult, fiind-oă br. Banffy se fe-
numai br. Josika, care venind dela pe oarl sperau a-i pută prinde în oursă. resce de-a proeede într’un asemenea mod
Viena li-a spus conaţionalilor săi dictator faţă cu oonventul calvinist, său
din dietă, că ddcă nu vor căuta se Cu 4iua de 20 Iulie st. n. a aoestui Suspendarea congresului dela reformat.
evite încurcăturile şi se scdtă cum­ an s’a introdus în Rusia instituţiunea curţi­ „La acâsta mai este a se adauge şi
Carlovet.
va la liman pactul dualist, ce este lor CU juraţi şi, împreună ou acesta, şi alte > împrejurarea, că provooarea la acel artioul
a se reînoi, pot s’o păţdscă rău, disposiţiunl legale în spirit liberai. Intregă Aşa-dâră congresul bisericesc al de lege nu se potrivesce destul de bine.
căcî situaţia în Austria e fdrte cri­ pressa rusăscă salută acest eveniment oa pe Şerbilor din Ungaria n’a fost nici Acâsta din causă, că paragraful 2 al aoelui
tică şi ameninţătdre pentru intere­ o nouă epocă în vieţa culturală a impe­ amânat nici disolvat, ci de-ocamdată artioul de lege din 1868 4ioe, oă credin­
sele supremaţiei maghiare. riului ruseso. „Domeniul întunerecului, al numai suspendat. Sunt prin urmare cioşii sârbi sunt în drept, ca la congresul,
Resultatul sfătuirilor este, că de arbitriului, restrîngerea libertăţii indivi­ trei grade de esecuţiune, de cari oe este a se insinua Maiestăţii Sale, să-şi
sigur § 16 va fi modificat şi că opo­ duale şi a proprietăţii a înoetat cu desă- voesce se useze guvernul faţă de resolve şi reguleze oestiuuile iu mod „de
siţia a promis, că nu va împiedeca vîrşire în imperiul Ruşilor!" — esolamă congresul sârbesc: Suspendare, apoi sine stătător“. Apoi de sigur, că dreptul
desbaterea şi votarea prelungirei pro- „Novoje Vremja". In adevăr, actualul Ţar amânarea şi în fine disolvarea. oel mai primitiv al unei astfel de corpora-
visorie a pactului pe basa stătu-lui prin introducerea unor legi liberale şi uma­ Nu se pote dice, că guvernul ţiunl „de sine stătătore" este acela, de a-şl
5
a
quo, precum şi votarea indemnităţii, nitare şl-a oâştigat şi-şî va oâştiga un mare ar vrea dintrio dată se stingă viaţa forma de sine stătător ordinea de 4i des-