Page 7 - 1897-07
P. 7
Nr. 144.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI .ragina o
•fcrioţt , ca Gdger, Kugler etc., cari şi-au repede, fiind ajutat de un vânt puternic, el . La perohisiţiă însă s’a găsit la Bernat pra reformei învăţământului seoundar. —
44
u
cerut ouvânt şi au înoeput să vorbâscă in oare sufla din spre Basarabia. Pe la 6rele şi o sorisdre scrisă în jargon evreeso de Cărţile pentru premii şcolare. — Antepro-
sultând pe sooialiştî. S’a isoat din causa 4 diminâţa fooul ouprinsese mai multe tatăl său Aizig Weis. Iu aoâsta sorisâre eotul de modifioările aduse programei şo6-
acâsta o cârtă şi la urmă o bătaiă straj- strade. Subprefeotura, primăria, şodla per tatăl său îi spunea, că timbrele, oe i-lea lelor primare. — Poşta redaoţiei. — Cărţi
nică între socialişti şi nesocialiştl. Scau cepţia, biserici, au fost distruse de inoeu- trimis odată ou ea sunt false şi ori oe s’ar nouă.
*
nele, paharble, stiolele eburau în aer, spăr- diu. Abia s’au putut scăpa unele dosare întâmpla să nu spună dela cine le are. Se
’gând capete şi fereşti. Intr’aceea la stradă, ale autorităţilor. S’a telegrafat după aju orede, oă însuşi Aizig Weis e autorul fal Pentru cei ce voiesc sâ jâce teatru am
înaintea oafenelei, se adunară vre-o 400 torul pompierilor din Botoşani şi Iaşi, oarî sificării. La acesta s’a aflat 200 timbre scos în broşură separată frumosa comediă
de omeni, cari şi ei se înhăţară de capete, au şi sosit a doua cji» Fooul a fost stins false, el a declarat, oă le are dela un fiiu în trei acte Săpătornl de bani, looalisată
iseându-se o luptă strajnioă, pe oare poli oătră sără de pompieri, ou ajutorul armatei al său mai mare, ou numele Herşou. de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă,
ţia abia o putu suprima. S’nţelege, aduna şi al loouitorilor. Au ars în total vr’o 300 uşoră şi fârte potrivită pentru popor. Bro
— Copilul monstru. Femeia Maria, so
rea nu s’a mai continuat. de oase. Mulţi copii şi omeni lipsesc. Se şura conţine 42 pagine şi se află de vân
ţia locuitorului Dumitru St. CJrăoiunesou, u
orede că ei au căcjut pradă flăoărilor. Lo zare la Tipografia „A. Mureşianu , în Bra
din comuna Ponâsele, judeţul Mehedinţi,
cuitorii sunt în oea mai mare miserie, fără şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin
Scirî din România. adăpost, fără haine şi fără mânoare. E o a născut o fetită căreia îi lipsesoe dela postă 14 cr.
mâna stângă două degete, degetul al doi
— Munir-paşa la Sinaia. Cetim în jale ne mai pomenită în mioul târg; ome lea şi al treilea; er de la mâna drâptă lip
„Monitorul Ofioial : Vineri, M. S. Regele nii vin să-şi caute printre dărîmăturl lu sesoe degetul cel dintâiîi, arătătorul şi al
u
a primit în audienţă pe Exo. Sa Munir- crurile oarî au mai rămas. S’a luat măsuri ULTIME SCIRÎ.
paşa, mare mâestru de ceremonii şi drog- să se împartă hrană celor rămaşi fără niol treilea, cel al patrulea şi al oiuoelea sunt
lipite unul de altul, âr la ambele pioiâre
man al Divanului imperial otoman, însăr- un ajutor. Praga, 12 Iulie. Mare agitaţia
are numai câte două degete. Atât mama domnesce aici din causa soirilor so
oinat din partea Majestăţii Sale Imperiale
— Intoxicaţia din nebăgare de semă. cât şi oopiiul sunt sănătoşi. site dela Eger. Iritaţiunea şi-a ajuns
Sultanului ou o misiune speoială cătră M.
Tînărul dootorand dela universitatea din culmea când s’a aucţit aici, că în
S. Regele. Exo. Sa se întoroea dela Lon
Buouresol Dimitrie Assador a înoetat din Eger au fost conflicte cu puterea
dra, unde fusese trimis, împreună cu mai C o n v o c ă r i .
viâţă Sâmbătă, în urma unei intoxicaţii ou armată, şi că, la porunca guvernu
anulţl demnitari, pentru a representa pe
morvă. Densul îşi prepara examenele şi Adunarea generală a despărţământului lui, între Eger şi Praga s’a rupt co-
M. S. I. Sultanul la jubileul Reginei An
tesa de doctorat şi făcea experienţe asupra Cohalm al „ Asociaţiunei transilvane pentru municaţiunea telefonică. Foilor cehe
gliei. După audienţă, Exo. Sa a fost reţinut
seroterapiei antirabice. Pentru scopul acesta literatura rom. şi oult. poporulni român li-se anunţă din Viena, că va fi de
14
la dejun.
îşi pusese nisoe epurl inoculaţi ou virusul se va ţine în anul acesta în Gobalm la 1 clarată starea de asediu în Eger şi îm
— Manevre nu se fac. Faţă cu epidev fix al turbării într’un coteţ de fier, dâr August st. n. la 2 ore p. m. în sala şcâlei. prejurime.
•miile, cari bântue în mai totă ţâra din pri apoi îl scosese şi ’i aşezase într’un ooteţ rom. gr. or. Eger, 12 Iulie. Intre cei arestaţi
cina inundaţiilor, e vorba oa anul acesta de lemn, în care fuseseră înainte nisce La acâstă adunare se invită ou tâtă în causa esceselor de erî se află şi
să nu se facă manevre. Ministrul de răsboiii epurl inooulaţl cu morvă pentru experien onârea membrii Asooiaţiunei, oum şi toţi doi cetăţeni din imperiul german.
n’a luat îuoă o hotărîre definitivă, însă ţele d-lor medici veterinari Rank şi Motoc. binevoitorii aoestei instituţiunl.
acâstă cestiune se va disouta într’un apro De aoi nenorocitul tîuăr, oare a neglijat Programa: 1) La 2 6re p. m. desohi- Carloveţ, 12 Iulie. Se crede, ca
piat consiliu de miniştri după oe se va lua măsurile antiseptice (spălători ou sublimat derea adunărei prin direotorul despărţă Joi se va constitui congresul naţio
■şi avisul M. S. Regelui. Se oreda cjice „Dra coroziv) a contractat virusul acesta puter mântului. 2) Raportul despre activitatea nal bisericesc al Şerbilor. Atunci se
pelul, că truoele nu vor faoe deoât nisce nic, probabil prin vr’o sgărietură, căci mi- comitetului dela ultima adunare generală. va vede, dâcă comisarul reg. Nico-
miol marşuri în oursul lunei Septemvre. orobnl morvei nu se absorbe nici odată 3) Raportai oassarului despărţământului. licî va permite alegerea comisiunei
prin inspiraţie. E de remaroat sorie „Tim 4) Alegerea unei comisiunl pentru înscrie congresului, care de sigur va fi com
— Comitetul incendiaţilor a primit Luni pul neglijenţa acestui tînăr oare, în Aprilie pusă din naţionalişti şi, decă da, va
14
suma de 100.000 lei, din cari Banca Na anul acesta chiar, se intoxioase ou virusul rea de membri noi şi înoassarea tacselor. desbate 6re congresul statutul pro
ţională a dat 40.000, Casa de depuneri turbărei şi a trebuit să urmeze tratamen 5) Eventuale disertatiunl. 6) Statorirea bu pus de guvern, ori nu? E generală
40.000 şi Primăria 20 000. tul contra turbărei. La institutul de bac getului pe anul următor. 7) Alegerea a doi convingerea, că congresul de sigur
delegaţi la adunarea generală a asooiaţiu-
teriologic, unde unul diu raportorii noştri va respinge proiectul guvernului.
— Apele din Galaţi au înoeput a fi nei, oe se va ţinâ în Mediaş a. c. 8) Ale
a fost după informaţiunî, se deplângea gerea b’roului şi a comitetului pe periodul
pompate, In două trei cjil apele vor fi
0
mârtea acestui tînăr, viotimă a imprudentei de 3 ani. 9j Curente. 10 Alegerea unei oo-
tote pompate şi stradele vor fi curăţite.
sale şi care n’a ascultat sfaturile oe i-se
Casele cari au fost sub apă şi cari nu dedeau asupra perioolului la care se ex misiunl pentru verifioarea potrooolului. 11) Jubileul unui oraş. Oraşul norvegian
s’au dărîmat, sunt într’o aşa stare oă pre- Inoheirea adunărei.
pune deoă nu ţine sâmă de regulile anti- Trondjem, looul încoronării regilor din
sintă un adevărat perioul. Unele din ele Din şedinţa comitetului despărţămân
sepsiei. Un servitor, anume Vasilie, care Norvegia, în curând îşi va serba jubileul
stau să cac}ă. Funcţionarii vamali au în tului Cohalm al Asooiaţiunei transilvane,
văcjuse pe Assador cu câtă neglijenţă um ţinută în 17 Iunie 1897. de 900 de ani dela înfiinţarea sa. Puţine
ceput a lucra în localul vămei, unde este
bla cu animalele infeotate a nu de oraşe se mai află în Europa asemenea
încă puţină apă, der oare se retrage. Di 44 N. 0. Mircea, Ioan Banuţiu,
mult: „D. Assador nu more aoasă! Cu acestuia. La înoeput acest oraş, era capi
gul din strada Ceres este aprdpe reparat. director desp. notar.
vintele servitorului a fost o nenorooită tala Norvegiei, astăcfi însă e numai un port
Căldurile cele mari fao însă din mocirlă o
profeţie. — Tînărul dr. Assador, era unicul neînsemnat, a cărui locuitori se ooupă ou
pastă fierbinte oare ameninţă să infecteze Adunarea generală anuală a Reuniu-
sprijin al unei mame care rămâne cu şâse oomeroiul şi pesoăritul. La serbări va laa
oraşul. Medicii au înoeput a lua măsuri de nei Femeilor Române Sdlâgene se convocă
copii într’o complectă miseriă. Colegii lui parte şi regele Osoar, oare îusu-şl a fost
desinfectare şi pentru acele lOouri. pe 2 August st. n. orele 10 a. m. în co
au deschis o listă de subscripţiune pentru încoronat în aoel oraş de rege al Norve
muna Unimet.
a aooperi oheltuelile de înmormântere. giei. Aotul încoronărilor înoă şi aoum se
Focul din Ştefânescî. Despre acest foo P. t. membrii ai Reuniunii şi toţi, cari
ţine tot în acea catedrală vechiă, la trep
s’anun'tă: Nenorooiţii locuitori, surprinşi de se intereseză de cultura femeiei române
— Expulsare. Ministrul de interne a or tele unui altar, unde odihneso osele sfân
foc în timpul somnului — căci inceudiul a sunt invitaţi să binevoiasoă a partioipa la
donat expulzarea, pe oale administrativă, tului Olaf fost odinioră rege.
înoeput pe lă medul nopţei, — fugeau în acâstă adunare generală.
a următorilor Români, stabiliţi prin co
tâte părţile desperaţi strigând după aiutor, Programul adunării: 1) Deschiderea Patru Sinucise. De câtva timp se ob
muni şi oarî s’au îutrodus în mod clan
pare nu li se putea da, fooul a început dela adunărei prin preşedintă. 2) Raportul oo- servă la Paris o orescere îngrozitâre a si
destin, venind din Basarabia: Vasilie şi
brutăria evreului Osias şi s’a întins forte mitetului asupra aotivităţii de peste an. nuciderilor aşa că se p6te vorbi obiar de-o
Dimitrie Hurduială, V. Voitio, Grigore Ca
zac şi Ivan Bizdagă. 3) Alegerea unei oomisiunî pentru oensu- epidemie. Punctul oulminant al acestei
rarea raportului oomitetului şi a ratiuţie- manii bolnave l’a atins împătritele sinuci
— Falsificări de timbre. In afacerea
cutare (îi cjiol pe nume); câte vrăjitâre în nului anual. 4) Alegerea unei comisiunl deri oarî au costat viâţa a patru femei,
vechilor timbre poştale falsifioate am fost
rai, atâţea germ! să rămâe în bubă ; cum pentru înscrierea taxelor de membrii. 5) Ra Nenorooitele s’au otrăvit ou oxid de oăr-
anunţat, nâ d-1 Zernoveanu, oomptabil la
mu pot eu să merg Dumineoă despoeat la portul oomisinnilor de sub 3 şi 4. 6) Ale bunl. Aceste femei sunt nisoe oroitorese şi
societatea cooperativă din R.-Sărat a fost
biserieă, aşa să nu p6tă să mai stea germ! gerea comitetului şi a funotionarilor Reu- vârsta lor era între 19 şi 26 ani. Causa
pus în libertate de poliţia din Buouresol,
în bubă la cutare (îi spui pe nume); câţi niunei pe 3 ani următori. 7) Pertractarea acestei sinucideri ar fi părăsirea lor de
aflându-8e oă Zernoveanu nu este oulpabil,
beţivi or fi în rai, atâţea germ! să rămâe propunerilor Insinuate. 8) Defigerea loou- oătră amaDţl. Ele s’au întreţinut de mult
oi a fost uumai una din viotimele falsifică-
în bubă la outare (îi spui pe nume). f lui şi timpului pentru adunarea generală asupra planului de-a muri împreună. La
lorilor. Etă cum stă afacerea: Zernoveanu viitâre.
Purecele. Pulex. Puoe. Floh. — Ei 25 Iunie au pus planul lor în eseouţiune.
se pomenesoe într’o (fi ou Bernat Weis,
sunt de mai multe nâmurl; altfel e pure Din şedinţa oomitetului Reuniunei S’au întrunit în atelierul croitoresei Mare-
oare îi arată mai multe timbre vechi şi-i
cele de om, Pulex iritans şi altfel purecele femeilor române Sălăgiene, ţinută în Şim- obal, una din cele patru nenorooite, şi a
spune, oă vrea să le vândă ou un preţ bă
•de câne, Pulex oanis. Contra purecilor să leu la 27 Iunie 1897. petrecut sâra într’o nespusă veselie. Ele
gatei. Zernoveanu, oreejend că sunt verita A. Cosnia.
aşterne în casă şi în aşternut frunde şi au fost văcjute la 8 6re cumpărând căr
bile a cjis, oă le cumpără, însă cu condi secretar.
flori de pelin. buni şi absint. A doua efi luorătârele care
ţia, ca mai întâiQ să le vândă la Buou au venit la atelier l’au găsit înohis. Un
Ploşniţele, păduchele de lemn. Acan-
resol şi apoi să dea banii lui Weis, oare agent de poliţie fiind chemat, dispune des
thia, lectularia. Punaise. Bettwanze, Haus- L i t e r a t u r ă .
cerea pe ele 700 lei (timbrele de nu erau chiderea uşei. Trei femei au fost găsite
■wanze, Wandlaus. — Ca să piară ploşniţele
false valorau suma întreită). Drept garan Şcolft modernă, revistă a învăţămân
din oasă, să afumă în Vinerea Paştilor ou morte pe pat, a patra lungită lângă o
ţia Zârnoveanu depuse în mânile asociatu tului de t6te gradele, apare la 1 şi 15 a
colivă furată dela vre-un mort seu să pun ferestră. Nenorocitele au lăsat rudelor sori-
lui Weis 700 lei. Zârnoveanu merge la Bu fiă-cărei luni în Buouresol (Strada Fântânii sorl. Pe masă s’a găsit o f6e semnată
câte-va ploşniţe într’o trestie şi să aruncă
ouresol şi se duce la magazinul de timbre Nr. 22) sub direcţia d-lui A. Lupu-Anto- de tâte pe oare erau sorise: „Murim de
trestia pe o apă curgătâre (ficând din gură:
Birnbaob din Pasagiul-Român. Aci timbrele nescu, âr prim redactor: d-1 Ion Ciocârlie. 44
cum fuge apa departe, astfel să fugă şi ele. bună voe şi fără regrete. Ia cameră s’a
fură recunosoute de false, âr Zernoveanu Anul 1 nr. 3 dela 1 Iulie c. conţine : Esa- mai găsit un oăţeluş negru, oare murise şi
Goangele oare se goneso pe apă (Hi- arestat. Dovedindu-se însă nevinovăţia lui menele generale. — Metodica în şoolele
el asfixiat. Drama a emoţionat întreg
drometra), să prind cu sîta, să fierb şi să Zernoveanu, oare avea credinţa, că tim normale. — Literatura pentru şcolari. — Parisul.
dau la vite să bea, spuind din gură: oum brele sunt bune, oăol altfel n’ar fi mers cu Eduoaţiunea şi armata. — Doi profesori
să gonesc goangele pe apă, aşa să se go- ele la Buouresol, a fost liberat, Bernat onorifiol îutr’un portret, originalul în Bâr
nâsoă vita. Weis este arestat la Rîmnioul-Sărat. El la lad. — Instruoţiune fără educaţiune. — Ale Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
(Va urma.)
tote întrebările a răspuns: „Timbrele le şcolei, în cjiarele politice. — Scirî şoolare
am dela tata, nu soiu de unde le-a luat din ţâră şi din străinătate. — Scrieri asu Redactor responsabil: Grcgoriu Maior.
