Page 70 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 158—1897

baterilor. A-i diota simplamente, că acesta de e8terne (?) Germani şi d-1 Alesandresou. Concert. Musica regimentului de in­ se aoordă oelor mai bune lucrări ale stu­
are să o desbatâ mai curând, cealaltă mai Mirâsa, preoum asigură membrii coloniei fanteria Nr. 50 din loo va oonoerta Viner denţilor, membrii ai sooietăţei.
târcjiu, este de sigur un sistem propriu al rusesol din Karlsbad, are o zestre de 15 sâra, în 30 Iulie n., la restaurantul oasei de
— lnjrumseţarea Constanţei. Comisiu-
lui Banffy (ou esoepţiunea, firesoe, a oon- milifine. tir de sub Tâmpa („Schutzenhaus"). Ono­
nea însărcinată ou elaborarea unui proieot
ventelor oalviniste). Yorba e numai, că raţii fispeţî (invitaţi) ai oasinei militare din
Cel mai tiner archiduce. Botezul nou pentru înfrumseţarea Constanţei şi-a termi­
acea oorporaţiune, nu se prea identifioă ou loc sunt ou onfire rugaţi a lua parte la
năsoutului fiiu al Arohiduoelui Friderio se nat lucrarea. Comisiunea opinâză, între al­
aoest fel de neatârnare. aoest conoert.
va sevârşi Sâmbătă înainte de amâcjl în tele, de a se face viitfirele băi de mare la
„Paragraful 7 deoretâză, oe e drept,
castelul numit Weilburg din Baden lângă Ospeţii cari vin la Braşov pot afla oapătul viilor din spre Sud. In şedinţa din
că „prima problemă a congresului va fi,
Viena. împăratul va fi present la botez. obIb mai bune, mai curate şi mai higienice urmă a consiliului comunal s’a admis în­
ca ou aprobarea Maiestăţii Sale sâ stabi-
odăi la Villa Kertsoh, aflătfire pe prome­ fiinţarea unei comisiunl de specialişti, oare
lâsoă organismul congresului", dâr aoâstă
Mârte de bncuriă. Mama preotului nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­ să studieze tfite planurile şi devisurile lu­
disposiţiune s’a luat faţă cu oongresul din unguresc din Fălfălău, lângă Reghin, o cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă crărilor prmoipale, elaborate de consiliul
1868 şi s’a şi procedat la timpul său în femeiă bătrână în etate de 65 de ani, su­ niol nu trebue b’rje. Odăi multe şi pe ales, technio oomunal. In primă-vara viitfire se
sensul acesta; e imposibil, ca acea dispo­ ferise de durere de ochi în aşa măsură, că olădire în stil modern şi elegant mobilate, va construi în partea de sus a oraşului o
siţiune să se refere la t6te congresele, din înainte de asta cu două săptămâni orbise ou aşternut nou mobile nouă, servioiu hală şi se proeotâză un frumos bulevard,
care oausâ la primul oongres, oe avea să
eu totul. Fiiul său, preotul, o duse la oli- prompt, âr baoşişurl nu se dau. In grădină oare va pleoa din strada Carol la noul
se ţină dela anul 1868 încfice, trebuia să nioa din Budapesta, unde ’i se făou o ope­ restaurant şi musică mai în fiă-oare cp- Se obor, oonBtruindu-se şi o linie de tramvai
se prooâdă în sensul amintitului § 2. raţiune atât de noroofisă, încât bătrâna îşi pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
„Aşa-dâră în oaşul de faţă putea fi redobândi vederea întorcându-se acasă de­ electrio. pilele aoestea se va hotărî şi
ua
luna, cu săptămâna şi cu cji > costând mutarea cimitirelor creştin şi musulman
vorba numai despre o potrivită învoâlă, plină vindeoată. Rudeniile şi cunoscuţii ei dela 1 fi. pănă la 4 fi. pe cji*
eventual despre o aprobare sâu neapro- din sat nu se puteau mira îndeajuns de din loourile unde sunt aotualmente situate.
bare, âr nu imediat despre un refus al su- aoâstă miraoulfisă vindecare. lnsu-şi bă­ — S’a înfiinţat în BucurescI o sooie-
punerei. Vorbirea aoâsta (a oomisarului trâna fu cuprinsă de-o admiraţiune şi bu- Concurs. tate ou numele de Societatea Tinerimei Co­
reg.) e ceva neobioînuit ofiiar şi faţă cu ouriă atât de mare, încât într’o diminâţă o Adunarea generală a despărţământului merciale, având ca scop ajutarea membri­
credincioşii de alte confesiuni; ou atât aflară ai săi mfirtă. Murise de buouriă. subscris ţinută în 11 Iulie st. n. 1896 în lor săi în oas de bfilâ, deces şi lipsă de
mai tare pfite să vateme ea pe Sârbi, de- Reghinul săsesc, a decis a da un premiu lucru. Sediul sooietăţei este în looalul Şcfi-
ore-oe ei sunt un popor credincios şi mult Călătoria preşedintelui Faure în Rusia de 25 fl. aoelui învăţător din raionul des­ lei Maria, strada Vulturului Nr. 2.
mai aoomodabil, deoât oalviniştii şi de- e definitiv fixată pe cjiua de 18 August. părţământului său, care s’a distins prin
— Inventarea averei defunotnlui Eglo-
ore-ce pe lângă asta oongresul a făcut pro­ Preşedintele va petrece în Rusia ou totul corul de cântări fiă ou adulţi, sâu ou copii
punerea şi pentru admiterea desbaterilor 4 cjile. Visitarea oraşului Mosova nu este de şofilă. Spre scopul acesta se provfioă ghie Gheorghieff va necesita un timp mai
îndelungat, probabil ohiar o lună. Numai
paralele"... prevăcjută în programul de oălătoriă. toţi acei domni învăţători, cari dor°so a
după terminarea aoestei operaţiuni se va
obţinâ aoest premiu, ca să-şi aştârnă ru-
Un şerpe pe strade. Din Viena se putea stabili exact oifra taxei, care trebue
garea instruată ou atestat estradat din
anunţă, oă alaltăerl sâra a fost aflat pe peroepută oonform legei timbrului. Prin
partea ouratoratului bisericesc şi aprobat
strada Sonnenfeld un şerpe forte mare, urmare, tfite soirile, că d-1 Gheşoff, moş­
de oficiul protopopeso concerneate sub-
— 17 (29) Iulie. care se presupune, oă ar fi soăpat dela tenitorul averei lui Gheorghieff ar fi re-
sorisei direoţiunl, pănă în preejiua adunărei
vre-o menageriă din apropiere. In sourt fusat, plata taxei este neîntemeiate, căci
Escursiunea la Râşnov a oorului de generale din ăst an, care se va ţinâ la 10
timp se aduna lume multă în jurul anima­ averea nefiind inventariată nu s’a putut
copii din loo, ce se va faoe Dumineca August st. n. a. c. în Reghinul săsesc.
lului gigantio. Un tapiţer, ou numele Da- cere moştenitorilor nici o taxă şi d-1 Ghe­
viitfire, în 20 Iulie v. (1 Aug. n.) sub con­ Dela direcţiunea despărţământului al
ducerea d-lui profesor de musică Timotei vid Szamek, avu ouragiul de-a se apropia XXII al Asociaţiunei transilvane. şoff nu putea să refuse un lucru, care nu
Fopovicl, va urma după următorul program: de amfibia periculfisâ, dâr o şi păţi. Şer- Reghinul săsesc, 25 Iulie n. 1897. ’i-s’a cerut încă.
Diminâţa la 6y fire esoursioniştii vor pleoa pele se înoolăoi în jurul oorpului său şi îl
2 Petru Uilăcanu, — Suoursala oompaniei internaţionale
ou 7—8 trăsuri trimise din Râşnov şi vor muşcă în două locuri. Tînărul tapiţer, direotor. de Wagon-lits, din Bnouresol, a emis dela
ajunge acolo la orele 8. La 8y corul va înspăimântat, omorî şerpele ou bastonul, 1 Ianuarie şi pănă acjl 670 bilete oiroulare
2
partioipa la serviciul divin în biserica ro­ oe-1 avea la sine şi numai deoât alergă la pentru străinătate. Biletele emise numai
mână gr. or. La 12 ore prâncjul. La 4y un spital, unde îi spălară şi legară rana. Scirî din România. pentru ducere întreo cifra de 700. Câţi bani
2
ore d. a. (după sosirea trenului dela Bra­ — La 1 August se va deschide cur­ scoşi afară din ţâră, şi ne mai plângem
înarmările Serbiei. Din Belgrad se te-
şov, oare plecă din piâţă la firele 2 / ) oo-
3
4 legrafâză, oă ministrul de răsboiîi sârbesc surile şofilei de adulţi organisată de oătră de Evloghie Gheorghieff, esolamă „Drap."
rul va da un conoert în sala otelului mare funcţionarii oomercialî din Giurgiu. D-i
a comandat la fabrica de arme a statului
din Râşnov. La firele 7 sera corul se va Droo Bănoiulesou, profesor în localitate,
din Francia 100,000 pusei sistem Lebel,
reîntfirce la Braşov. In oas, când timpul desfăşură o mare activitate, pentru a faoe P e t r e c e r i .
oarl sunt a se preda gata guvernului sâr­
ar fi nefavorabil, corul va pleca din Bra­ din şofila de adulţi o şefilă model, oare să
besc în timp de opt luni. Petrecere în „Stejeriş". Sooietatea zi­
şov numai după amâcjl cu trenul dela firele îmbogăţâscă mintea funcţionarului comer­
darilor români din Braşov va arangia Du-
2.45, âr reîntfircerea tot cu trenul la firele Nenorocire. Din Timişfira se telegra- cial ou cunoscinţe necesare unui bun oo-
mineoa viitfire, în 1 August st. n., o pe-
7.45. — Programa concertului o vom pu­ fâză, oă în minele „Secuii" din Reşiţa s’a meroiant. Pănă astăcjl s’au înscris aprfipe
treoere în „Stejeriş". Pleoarea, ou musica,
blica mâne. întâmplat o surpare de pământ, îngropând 100 de funoţionarl comerciali, cari să ur­
va fi la 10 fire a. m. dela biserioă Sfintei
pe mai mulţi munoitorî, dintre cari unul a meze cursurile şefiiei de adulţi.
Dela Karlsbad se anunţă cji arului Adormiri din Braşovul-veohiă. Comitetul
şi murit.
„Neue fr. Presse", că în 22 Iulie după — Societatea studenţilor in medicină, nou constituitei societăţi a zidarilor noştri
amâcjl s’a celebrat în noua biserioă rusescă Bolă de porci la Cluşiu. Cu <j de va decerne următfirele premii ou ocasiu- învită publioul român a lua parte la aoâstă
iua
de acolo prima oununia. Contesa Clemen- 25 August n. s’a constatat pe teritoriul nea oelei de a 23-a aniversare a fuudărei petreoere în număr oât mai mare.
tina Talevitscfi s’a oăsătorit- cu d-nul Dr. oraşului Cluşiu ivirea bfilei epidemioe de sooietăţei. Premiul dr. Severeanu de 150 *
Ioan Argetoianu, fiiul generalului român porci. Din oausa acâsta târgurile de poroî lei; dr. V. Babeş 300 lei; dr. Drăghiesou Inteligenţa română din Reghin Şi jur,
Argetoianu, oare face cură de present la sunt oprite şi nu este permis nici a duce, 200 lei; dr. Toma Iouesou 500 lei; dr. învită la petreoerea de vară, oe se va
Karlsbad. Ca naşi au funcţionat generulul nici a aduce porci de pe teritoriul oraşului Minovioi 300 lei; dr. Răuţoiu 100 lei şi arangia Marţi, la 10 August n. o. în sala
Horbatzky şi d-1 Simo, preoum şi ministrul CluşiQ. dr. N. Manolesou 500 lei. Aceste premii de vară din promenada oraşului. Venitul

FOILETONUL „GAZ. TRANS." mânt neaooperiţ de apă, va fi anul 2282. lor învinşi, oondiţii de viâţă, cari îi vor astăcjl ou o iuţâlă uimitfire, şi ohiar s’a
Atunoî nu va mai fi nici o ţâră pe pă­ deoima. De unde, necesitatea pentru rasse format aoolo o rassă nouă, a îndrăsneţilor
mânt ou o populaţie mai puţin dâsă, oa în de-a rămâne prolifere şi răsboinice spre a Afrikanders, cari dispută aventurierilor so­
Sferşitul Omenirei. Saxonia sâu în Belgia, ţările, oarl sunt nu fi strivite sâu să nu degenereze. siţi din Europa oonoesiile de pământ şi

aoum cele mai populate pe glob. De sigur, e mângăetor să te gândescl, minele de aur.
D-1 general Brialmont a ocupat o şe­ oă tfite aceste lucruri nu se vor întâmpla, Aoâsta ne conduce să oeroetăm, care
Numai după cjeoe sâu două-spre-cjeoe
dinţă a Aoademiei regale din Belgia ou deoât peste trei secole, şi că nu noi, oi
generaţiunl vom ajunge la perioda aoâsta e suprafaţa normală de sol produotiv ne-
cetirea unui memoriu asupra sfârşitului strănepoţii noştri vor avea să se desouroe oesară pentru hrana fiă-oărui locuitor şi
de pletoră. Dâoă populaţia sporesoe, dâr
omenirei. Celebrul specialist în ale fortifi­ cum vor putea în haosul, oare li-se pre­ care este maximul de locuitori, pe cari îi
în mod nelimitat şi luorul aoesta nu se
caţiilor s’a raliat la părerea acelora, cari pară; totuşi, rămâi isbit de asprimea ju­ pfite hrăni pământul. Un geograf engles,
întâmplă cu produoţiunea subsistenţelor,
precjio în mod sigur sfârşitul lumei şi se în- gului, pe oare lipsa de spaţifi o va impune d-1 Ravenstein, a făcut aoest oaloul. El
oare are o limită prin întinderea şi recol­
întemeiază în susţinerea aoestei teze, pe sooietăţei viitfire. Deja de pe aoum Euro­ împarte suprafaţa totală a continentelor —
tele pământului, va sosi momentul când
raţionamentul următor: munca omului ne­ penii emigreză ou sutele de mii în oonti- soootiţă la 51,238,000 de mile pătrate —
se va rupe echilibrul între populaţie şi
putând înmulţi subsistenţele după oât spo- nente mai puţin populate. Numai în 1896 în 4,888.000 mile p. de pământuri polare,
producţie şi nu se va mai putea restabili,
resoe populaţia, urmâză neapărat ffimetea oifra emigranţilor din lumea veche, oarl aooperite cu gheţuri, în 28,269.000 mile p.
decât prin dispariţia aoelor, cari nu vor
şi miseria. Nu numai atât, d-1 general Brial­ s’au îndreptat spre Statele-Unite a fost de pământuri roditfire, în 13,901.000 mile
mai avea loo la banchetul vieţii.
mont precisâză şi momentul când se va de 329.67. Acâsta dovedesce cu prisosinţă, p. de stepe şi 4,180.000 mile p. de pus­
produce agonia finală. Etă, după analisa Atunoî fimenii ’şl vor intercjioe fe- oă viâţa devine din ce în ce mai grea pen­ tiuri. Presupunând, că stepele şi pustiurile
făoută de un cjiar străin, demonstraţiile ge­ ounditatea şi nu va fi permis decât boga­ tru loonitorii aoestui continent. vor putâ fi într’o cji loouite, el ajunge la
neralului : ţilor să aibă oopii, âr cel sărac, năsout sin­ Oe se va întâmpla însă oând ultimele un total de 46,350.000 mile p. oultivabile,
Cifrele teoremei sunt următfirele: In gur, va trebui să trăâscă şi să mfiră tot pământuri neoăloate vor fi ocupate de emi­ cari vor asigura hrana omului. Soootind la
1882 erau, după oaloulele geografiilor, singur, precum a şi venit. granţi şi când aceştia îşi vor apăra pă­ 207 locuitori pe milă p. de pământ roditor,
1392 de milifine de locuitori pe pământ; Sunt depărtate aoeste perspeotive, mântul cu armele? Şi e de notat, că tim­ 10 loouitorl pe milă pătrată de stepe şi 1
în 1890 erau 1840 de milifine, aşa oă în der şi triste. Ele înlătură ideile de pro­ pul acesta nu e aşa depărtat. Spre a ne loouitor pe milă pătrată de pustiuri, pro­
opt ani s’a produs un spor de 88 de mi- gres social, ou care ne plaoe să ne legă- oonvinge , n’avem decât să considerăm porţia de locuitori, cari vor putâ trăi pe
lfine, adeoă de 6.3 la sută. Făcând calcul năm spiritul. Şi e de remarcat, că în acest avântul neaşteptat, pe oare emigraţiunea a aoâstă suprefaţă, oonohide, oă maximul de
pe basa aoâsta, data când numărul popu- viitor orud rassele, ale căror instincte de dat-o în veacul aoesta populaţiilor din populaţiune a pământului nu va putâ de­
laţiunii de pe glob se va ridica la 27 mi­ combativitate vor fi mai puternice, vor în­ America de Nord şi Australia. Pănă şi ve­ păşi niol-odată cifra de 6 miliarde, cifră,
liarde, adecă la dublul heotarelor de pă­ mulţi luptele tocmai pentru a impune ce­ chile pustii ale Africei australe se populâză la oare s’ar ajunge în 176 de ani.