Page 71 - 1897-07
P. 71
Nr. 158.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
ourat e destinat în favorul şcolei gr. cat. Raportul general d9 oredit împreunate ou însoţiri de conan^. bun. Ar fi trist dâoă „Vulturul", cum a
tîin Reghin. Inoeputul la 8 ore sâra. Pre 2) Chestianea română în Roma: Roberto fost numit balonul lui Andrâe, şi-ar fi fript
al comitetului societăţii de lectură „An Fava. 3) îndreptar praotio în economia ru
ţul întrărei: de personă 1 fi., în familiă de aripele, nu la căldura sorelui, oi la suflarea
dreii! Şaguna“ din Sibiiu cu finea rală: I. Baoiu. 4) Dare de sâmă despre
personă 80 or, SupraaolvirI se primeso ou judeoata rostită de sf. sinod asupra fostu de gh'aţă a vijeliilor ţinuturilor erotice.
mulţămită. anului şol. 1896/7. lui metropolib Ghenadie. 5) Lumea ilustrată Un oăpitan de oorabie olandez spune,
Pentru oomitetul arangiator: Preşe (U r ma r e.) oălindarul revistei pe a. 1897. 6) Oălindarul oă a zărit în Marea Albă un obieot oe i-se
dinte : Petru Uilăoan; vica-preşedinţl: De- 2. Activitatea comitetului. poporului pe a. 1897. 7) Lumea ilustrată pare a fi fost rămăşiţa unui balon mare.
naetriu Roooţan şi Mihail Ilieş; secretar: faso. în amintirea înaltei visite a M. S. Looul unde l’a zărit, zaoe din sus de oe-
Aotivitatea oomitetului s’a început ou Franoiso Iosif I în Buouresoî.
Victor Fino; oassar: Georgiu Maior; oon- ninsula Cola din Laponia. Balonul lui Au-
şedinţa sa de oonstituire din 25 Sentemvre II. Societatea academică „România
trolor: Ootavian Racotan. v-, când s’a ales de notar si referent al drâe s’a urcat, precum soim la 11 Iulie.
* Jună" : 8) Raportul anual 1895/6.
afacerilor oomitetului Georgiu Hamsea, mem Căpitanul crede a fi văflut rămăşiţele lui
Comitetul parochial gr. or. din co bru din comisia literară. III. Sooietatea academică „Junimea" :
9) Raportul anual 1895/6. Ia 17 Iulie; deol, oatastrofa trebue oă s’a
muna Secăremb va arangia în 1 August Tot în aoâstă şedinţă s’a denumit două IY. Reuniunea rom. de ransioă din întâmplat deja în efiua a doua dela urca
stil nou (Sf. proroo Ilie) o petrecere în comisiunî: Sibiiu: 10) Raportul general 1895/6. rea lui. Păuă ce însă nu se va oonstata,
„Câmpul teului", âr la oas de timp nefa a) Comisia controlătâre în pers6nele V. Eredii rănosatului dir. «sm. Ioan că în adevăr aoele rămăşiţe sunt ale balo
membrilor: Georgiu Hamsea, Ieronim Her-
vorabil în şcâla gr. or. Inoeputul la 3 6re
ţiogă şi Ilie Hooiotă. Hania. 11) Deutsoh Lateinisches Handwor- nului lui Andrâe. tot mai este speranţă, oă
p. m. Venitul e destinat bisericei gr. or. terbuoh: E. Georges. 12) Der Hausfreund
b) Comisia bibliografică în persânele Andrâe şi soţii săi ouragioşl, oarl şi-au ris-
din loc. Preşul de intrare: de persână 50 E’amilienbuch. 13) Aritmetica generală şi
membrilor: Gheorgiu Gheţie, Ioan Mateiu oat viâţa în servioiul soiinţei, d’su devenit
or., de familie 1 fl. Suprasolvirile se vor şi Constantin Criştiu. SDeoială: T. Ciontea. 14) Gluoks'fiiE'keitslehre victimele zelului şi curagiului lor.
chita în public. In decursul anului espirat comitetul fur das osiohisohe Leben dea Mensohen. 15)
* HerzundGesinung: Ludwig Tysber. 16) Pro Etă soirea de care vorbim:
a ţinut 28 şedinţe, dintre oarl 18 ordinare grama institut teolog ped. din Sibiiu. 17)
Tinerimea Academică Română din giurul şi 10 estra-ordinare. Tâte şedinţele au fost Protocolul sinodului arohid. gr. or. din Amsterdam, 28 Iulie. „Nieuver
Eriului învită la Petreoeaea ou dans ce se oonduse de preşedintele oomitetului Ioan Transilvania 1886. 18) Protocolul sinodului Rotterdamsche Courent" a primit
Dobre, afară de a 17-a ordinară, oondusă
va arangia la 5 August st. n. în Chinez arohid gr. or. din Transilvania 1887. 19) din Grimsby, dela căpitanul vaporului
de notarul comitetului Georgiu Hamsea. Protooolul sinodului arohid. din Transilvania olandez „VortrecJit urmatorea tele
u
■(Er-Kenâz), sub sout sigur, în favorul bi-
In decursul acestui complex de şe 1890. 20) Protooolul sinodului arohid. gr. gramă :
serioei gr. oat. române din Chinez. înce
dinţe s’au adus 32 oonoluse, cari parte oă- or. din Transilvania 1896. 21) Protocolul
putul la 9 6re sâra. Suprasolvirile se pri dând în direota competinţă a oomitetului congresului naţional al metroooliei gr. or. „Numai la sosirea mea aici am
meso cu mulţămită. au şi fost eseoutate, er parte au fost îna din Ungaria şi Transilvania 1874. 22) Sămm- „înţeles despre espediţiunea aero
Comitetul arangiator: Preşedinte : Io- intate sooietăţii spre ulteri6ră afacere. t.liche Sehriften: Voltaire. 23) Ooera Horatii nautică a lui Andree. In Marea
sif Roman, advooat în Oradea-mere; V.- In comitet s’au disoutat 17 Operate, Flaoi. 24) Familiile nobile române: I. oav. „Albă am observat un obiect cu to
preşedinte I.: Georgiu Faroas, advooat în dintre cari 10 au fost destinate spre a se de Puşcariu. 25) Românii şi constit. Tran ntul deosebit, der n'ara putut cons
admite în concurenţă la şedinţa festivă şi silvaniei: Dr. I. Hodoş. 26) Daoiada epopee
Margita ; V.-preşedinte II.: Ioan Clintoo, induce în fâia „Musa", âr 7 numai pentru naţ.: Ioan Şoimesou. 27) Familia. 28) A tata ce a fost. Corabie n'a putut fi.
preot gr. cat. în Chinez; Cassar: Georgiu foia „Musa". Cu deolamaţiunl s’au insinuat VI adunare a Asooiaţiunei Transilv. ţinută „pentru-că s’a părut ceva mole, care
Szilagyi, preot gr. cat. in Bogomir; Con la comitet 13 membrii. la Alba-Iulia 1866. „se'ndoia; na putut fi nici balenă mdrtă,
trolor I.: Ludovio Bardosi posesor în Pis- Ca atarl administrative interne amin VI. Ilustrhatea Sa d-l D. Radn en* ’ „pentru-că neapărat acăsta ar fi res-
8
kolt: Controlorii.: Ioan Cinca, preot gr. tim : oop gr. cat. al Lugoşului: 29) Epistola „pândit un miros reu, şi pe lângă
cat. în Hodişa; Notar: Ioan Cosma, preot a) Alegerea oelor două comisiunî per pastorală. „obiectul în cestiune sburau numai
manente, una controlătore, oare s’a îngrijit
gr. oat. în Kortvâlyes; Seoretar: Augustin VTŢ. Familia Toan Ponasou : 30) Idea „câte-va paseri. De aci conchid, ca
oa funcţionarii să-şi îndeplinâsoă ou tâtă
Antal jun. preot gr. cat. în Vârtes. lism şi naturalism A. G. Djnvara. 31) Trei
oonsoienţiositatea agendele lor, âr alta bi „acest obiect a putut se fie numai ră-
Spre orientare. Trenul de cătrâ Săt bliografică, oare a avut să propună oomi souvenirî; Con«t. Stamat.i C'nree. 32) Iu- „măşiţa unui balon. Obiectul acesta
ul ar sosesoe la Mihâlyfalva a. m. la 11 tetului cumpărarea cărţilor de mai mare denthum und Heidenthum : W Elebus. „l’am zărit în 17 Iulie înainte de
VIII. Hu anonim: 33) Preotul din
ore, âr p. m. la 5 ore. La trenul de 11 valâre literară pentru bibliotecă. Wskefield. IX. Dr. Remus Roşea: 34) „amedî, sub latitudinea nordică de
ore vor sta trăsuri gratuite la disposiţiune. Şi în fine comitetul oa organ eseou- protocolul sinodului arohid. gr. or. rom. „69.83 şi sub longitudinea ostică de
tiv al sooietăţiii a îngrijit de mersul regulat
St. ospeţî, cari vor sosi la Mihâlyfalva cu din 1896, 35) Program instit. teolog, ped. „35.34“.
al afaoerilor sooietăţii, făcând propunerile
trenul de 5 6re pot oontinua oalea până din Sibiiu 1895/6.
neoesare pentru promovarea intereselor ei
la Er-Selind, staţiunea cea'mai proximă de şi a întreprins paşii de lipsă pentru eseou- X. Aosentie Severu: 36) Răspuns la Constantinopol, 27 Iulie. In cer
Chinez — unde asemenea vor sta căruţe tarea esactă a concluselor aduse în sooie- cartea nâgră. curile turcesc! se susţine, că înainte
la disposiţiune.' Trenul de cătră Orade so tate. XI. Victor Tordăsian : 57) La mor de subscrierea tratatului de pace se
minte de eroi: D. A. Stnrdza. 38) Tribnna
sesoe a. m. la 11 ore, âr sâra la 87 ore, va vrgita resolvarea cestiunei Cretei. Se
2 Averea societăţii cu finea anului. si Tribu'iiştii: I. Slavici. 39) Cestiunea
când er vor sta trăsuri la disposiţiunea st. crede, că marile puteri vor căd6 de
A) Biblioteca. rom. în Uugari« şi Transilvania: E. Brote,
■ospeţî. 40) Bucovina: G. Bogdan-Duică. acord în ceea ce privesce instituţiu-
* 1) Cărţile: La începutul anulai biblio
teca a numărat 2282 opuri în 2388 vo XII. A. Lăzăreanu: 41) Sămânarea şi nea unui control pentru financele Greciei.
Invitare. Duminecă în 20 iulie — 1 lume şi 485 fasoicole. Ou ocasiunea aran plantarea pădurilor, 42) Studiu asupra cres-
Aug. (Sf. Ilie) vom araugia obioînuita nâstră jării bibliotecii prin scoterea din uş a mai cerii arborilor.
'petrecere cu joc, la care Vă rngăm cu tot multor cărţi, fireşte că numărul cărţilor a XIII. Petru Barbu: 43) Religiunea în D I V E R S E .
respectul să participaţi şi D-vostră ou st. soădut însă prin înoorporarea biblioteoii şoâla poporală. Superstiţia Chinesilor întrece pe a po
patristioe şi a ooleoţiunei de oântărl la bi r
-familie. Locul petrecerii „Netedul", la oas X V. Gavriil Hango: 44) Apâk bune:
blioteca propriu cjisă precum şi prin pro- porului nostru, oare orede, oă o clădire
u
că plonă „Sala şcolei . începutul în caşul ourarea de oărţl nouă şi mai ales prin do- Vârosy Gyula. nouă ee d rîmă dâoă în temelia ei nu se
a
prim: 12 6re din di, în oaşul al doilea: 7 naţiunl benevole numărul cărţilor a oresout XV. Gherasim Timus: 45) Ermeneu- va lua umbra unui om. oare apoi trebue să
tica biblică.
6re sera. Oferte se primesc eu mulţămită şi aşa oâ ou finea acestui an are 2225 nrl mâră oa jertfit clădirei. Chmesii cred, că
se vor alătura fondului menit pentru aju în 3150 bucăţi. XVI Nicolan Togan: 46) Indicele
a
alfab tio al rev. „Transilv." pentru siguranţa căilor ferate, trebue ca
torarea studenţilor săraci. Invitări speoiale Şi acum societatea soiind a apreţia XVII. Petra-Petrescu: 47) Mono sub fiă-care traversă, să se îngrâne oor-
nu se fao. âmenn, cari în aoest an au arătat o alipire grafia institutului „Albina *. pnl unui eonii, si oă prin urmare, Ministrul
1
leală şi un viu interes, venim şi pe aoâstă
Sălişte, în 16 (28) Iulie, 1897. oale ou recunosoinţă adânc simţită a da XVrir. Georgiu Vasiliu: 48) Doina rusesc din Peking ar fi cerut împărătesei
Tinerimea studidsă din Sălişte. lista speoială a donatorilor din acest an. lui Raţiu (cor). din China 2000 de copii. Aoâstă credinţă săl
I. Redaoţiunea „Tribunei" : 1) însoţiri (Va urma). batică, dioe: „Tianstin T’mes", este ex
ploatară fârte mult de oătră răpitorii de
NECROLOG. Subscrişii cu inima
oopii din China, oarl au lătit aoâstă cre
frântă de durere anunţă trecerea la oele
Generalul Brialmont soootesoe însă înainte încă de data aoâsta, nu ne dinţă în popor pentru oa să arunce vina
eterne a prea iubitului şi neuitatului soţ,
aceste oifre prea slabe: trebue să ţinem vom schimba 6re sâu oompromite într’altfel nrofesinnei lor asupra străinilor; adică ore-
tată, frate şi cumnat lacob Majorian, preot
semă, după părerea lui, de rodnioia unor condiţiile nostre de existenţă? Putea-va dintacă sacrificarea vietei omenesoî estenece-
gr. cat. în Nepos-Vărarea, întâmplată după
pământuri tropicale şi mai ales de sporirea 6re să continue multă vreme consumarea sară nentrusiguranţa oonstruoţiunilor publi
lungi şi grele suferinţe la 20 Iulie n. în
produoţiunei agricole favorisată de progre colorată de oomestibile? Nu se vor isprăvi ce oe domnesoeîn China. Intr’o provinoiă limi
anul al 47 al etăţii şi 20 al ferioitei sale
sele oulturei. Maximul de locuitori, pe oare în ourând pădurile, pe care le transformăm trofă oa Tsohili, se îngropară odiniâră opt
căsătorii si tot atâtia ai preoţiei. Rămăşi
pământul îi va putea hrăni va fi, deol, în celulosă? Se scie, că numai publioarea copii în temelia unui pod, oare trebuia re-
ţele pământesc! s’au aşeejat spre eternă
mai mare oa 6 miliarde, dâr n’ar putâ să diarelor globului pe o di represintă distra oonstruit din oausă oă de mai multe-orl a
odihuă în 22 Iulie în cimiteriul din loo.
dspăşescă îndoitul aoestei oifre, care după gerea unei mari păduri. Va veni o vreme fost stricat de apele mari ale rîului. Copiii
Fiâ-i ţărîna uşoră şi memoria bine
excedentele ce ne dau acjl populaţiile, va oând nimic nu se va mai opune acţiunei se luară din familii săraoee oărora li-se
cuvântată !
-fi atinsă în 270 de ani. disolvonte a apelor cari imping mereu spre dete o frumâsă despăgubire bănâsoă. Aoest
La 12 miliarde de omeni ar oores- mări materiale imense. S’a socotit la 5 Nenos-Vârarea, 20 Iulie 1897. pod fiind reconstruit din material solid putâ
punde 2 miliarde de beotare de pământuri chilometri cubl cantitatea de materii, pe Laura Majorian n. Dânilă oa soţiă; Au resista furiei valurilor mult timp, existând
arabile, adică 6 âmenl pe hectar oultivat. oarl Misisipi, Tamisa şi Dunărea o sustrag relia, laoob, Otilia, Maoedon. Letiţia. oa şi astăfii. Poporul ohines este întărit în
fii şi fiioe; Ana şi Teodora Majorian ca su
Ori în Belgia, unde populaţia e forte dâsă pe an ţărmurilor lor, înoă aooperite de o credinţa sa, oă cjăul rîurilor a fost îmblân
rori; Ieronim Dănilă preot în Badateleo
şi unde recoltele nu îndestuleză consuma bogată vegetaţie. E evident, oă lumea ou soţia Aurelia; Msria Dănilă ou soţul zit prin jertfirea copiilor, încât podul este
ţia, media loouitorilor abia trece peste trei, aoâsta se usâză şi oă cu ea ne usăm Demetru Cupşa preot în Peldiâra, oa cum ferit de orl-oe strioăoiune ulteriâră.
pe heotar. Cifra de 12 miliarde ar fi deci şi noi. naţi şi cumnate. Peste putinţă. Bărbierul: Cum doriţi
într’adevăr un maximum. Totul sporesoe în proporţii enorme să vă taiu părul? — Clientul: Fără să pro
D-l Lerov-Beaulieu, oare s’a ocupat isvorele de viâţă oa şi căuşele de mârte. nunţaţi un cuveni. — („Timp.")
de aoâstă tesă, soootesoe şi el la 10—12 Totuşi, spiritul veghâză. Geniul omului se
miliarde numărul de loouitorl, pe oare i-ar va aoomoda ou transformările ; şi a adăo- Se fi perit Antli-cc ? L i t e r a t u r ă .
putea hrăni ou condiţia ca omul să trans gat atâtea elemente nouă la esistenţa nos- Dela Amsterdam a sosit o soire forte u
In editura Tipografiei „Aurora A.
forme păşunele în pământuri arabile şi să tră de un seool înoâoe, în cât n’am putea întristătore cu privire la sortea curagio- Todoran din Gherla (Szamosujvâv) a apă
trăescă excluiv din oereala a căror cultură perde orl-oe speranţă. sului aeronaut Andrde. Dâoă oumva s’ar rat: „Opşagurî, cât cioplite, cât pilite şi la
ar fi împinsă pănă la ultima perfecţia. („Timpul"). lume împărţite“ de Ioan Pop Reteqanul. Este
adeveri pe deplin, atunci s’a întâmplat şi
o carte de vre-o 184 pag. format mic plă
Etă-ne, der, luminaţi. Se va produce ou Andrâe, ceea ce s’a petreout înainte cu
pe la anul 2100 un conflict extra-ordinar mii de ani, cu Icar fiul lui Dedal, a oă- cut, cuprindând vre-o 60 de poesii glu
meţe. Preţul 40 cr.
de rasse şi de apetiturl. 1 reia păţanie tristă a desoris’o poetul stră
