Page 73 - 1897-07

IMuet, AdmiîiistriţlBiM, „gazeta” iese îi M-care di,
ii Tipoerifii Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
JSfWOVt plsţa> mai'» Nr, 30, Pe un an 12 fl.. pe şeee iuni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Scrisori nefr imani» nu ta
»irime*o, — M»uatt»orip*« ou se N-rii de Dumlneoi 2 8. pe an.
rsMJmct. Pentru România si străinătate;
IHSEHATE se primesc la Adml-
Rlatraţiuns in Braijov ţi la ur- Pe un an 40 tranol, pe ţâae
mătârele Birouri de «nunolurl: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
tn Yiena: Jf. fiului, Hnnrick N-rii de Dumineoă 8 franol.
Schalek, Rudolf Mont, 1. Opptlikt Se prenumără la tâte ofioiele
Naohfolgor; Anton Opptlik, J, poştale din Intru şi din atarâ
Danntbcr, in Budapesta: i. 7. ţi la dd. ooleotorl.
Soldbtrgtrg, Ickxttin Sirnat; tn lOnnameutnl pentru Biaw
Bncnresoi: Agtnct Havat, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
onrsaie de Bonmanie; tn Ham- tfirgul Inului Nr. 80 etagiu
bort,: Karoiyt <t Litbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şSae
Preţul Interţlunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
rarmond pe e ooidnă 8 er. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o publi­ ■ A. IîT “CJ ZLi LiH. 12 fl., pe 8 luni 8 fi., pe trei luni
care. Publioări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ţi Învoială. său 15 bani. Atăt abonamen­
Reclame pe pagina a 8-a o tele căt şi inserţiunile sunt
seriă 10 or. s4u 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 159. Braşov, Sâmbătă 19 (31) Iulie 1897.

Turcia, Germania şi Europa. CRONICA POLITICA. înarmate sub oonduoerea unor oficerl în
voi se-şi schimbe politica şi se se
rupă de cătră celelalte puteri. Cabi­ reservă. Soim apoi, oă Skupştina, pe lângă
— 18 (30) Iulie.
Aşa de încet şi aşa de greoiu şi netul din Berlin nu se gândesce la tbte oă Serbia se află într’o situaţiune fi­
tară spor înainteză tratările de pace aşa ceva, <ţice numita f6iă. Nu vre Soirile privitbre la situaţiunea politică nanciară destul de strîmtorată, a votat una­
în Constantinopol, încât lumea a în­ nicidecum se ţină în loc prin se­ în Austria sunt f6rte oontra-Zioătbre. Cu nim creditul de vre-o cjeoe milibne franol
ceput se piârdă din interesul, cu care parare mersul evenimentelor, căci, oâteva (jde înainte, organul Cehilor tineri pentru înarmări, âr aoum, după cum am
urmărea mai înainte aceste tratări. cjice, „Europa ca totalitate este des­ adusese soirea, oă guvernul are de gând semnalat şi în numărul de erl, guvernul
Acuma se ivesce o nouă apari- tul de tare şi fără Germania de-a să oonvboe dieta boemă prin luna lui Sep- serbeso s’a şi grăbit să comande la fabri-
ţiune interesantă în cestiunea cum constrînge pe Sultanul la t6te“. temvre, în soopul, oa să se faoă aoolo în- oele din Franoia, pe lângă o mulţime de
se se asigure plata despăgubirei de Cu tbtă lămurirea acesta, care oeroârl pentru o paolnioă resolvare a oes- tunuri, şi peste 100 de mii pusei sistem Le-
resboiu, de cătră Grecia. face se apară Germania în lumina tiunei ordonanţelor de limbă. Aoum însă bel în preţ de şâpte milibne franol. In fiă-
Turcia a pretins o despăgubire unei puteri mai puţin interesate în „PolitiJc“, oare odinibră era organul Cehi­ oare lună Serbia va avă să primâsoă câte
de opt milione livre sterlingî. Pute­ cestiune, este totuşi întru câtva be- lor bătrâni, spune, că guvernul niol nu s’a 15,000 pusol, astfel, oă în deours de 8 luni
rile, vrehd se uşureze sbrtea Greciei, tetbre la ochi atitudinea Germaniei, gândit serios la o oonvooare a dietei boeme. t6te armele comandate le va avă gata. Mo­
au stăruit se reducă acesta preten- care singură se pune pe terenul, de-a Aceeaşi fbiă primesoe din Viena informa- tivele aoestor înarmări par a avă de-o parte
siune şi au şi reuşit în adever a-o voi se ferescă pe Turcia de ori-ce ţiunea, oă sunt ou totul neesaote soirile, oaraoter defensiv, ăr de alta ofensiv. Anume
reduce numai la patru milidne. S’a păcălelă şi frustrare, prin care şi-ar după cari guvernul ar voi să propună die­ ofensiv, întru oât mai ales dela răsboiul
născut înse întrebarea, cum va plăti pute pierde tote fructele succeselor tei boeme vre-un provisoriu de paoe. „Poli- cu Grecia înoăoe graniţele serbescl sunt
Grecia şi aceste patru milibne? In sale în resboiu. tik“ orede, oă tbtă oestiunea de naţionali­ înoontinuu încălcate din partea Turoilor
privinţa acesta, se asigură, au fost Germania se înfăţişâză ca cea tate s’a liniştit şi oă spiritele au înoeput şi tăte protestările guvernului sârbesc la
doue păreri în conferenţa de pace. mai mare amică şi susţiitdre a Tur­ a se împăoa ou ordonanţele de limbă. Dâr Pbrtă n’au ajutat pănă aoum nimio. In de­
O parte pretindea, ca Grecia se facă ciei, şi acesta vrb se însemne ceva acesta pare a fi mai mult numai o dorinţă. curs de trei ani ambasadorul sârb dela
împrumut şi se plătescă de-odată in­ în momentele, mai ales, când Rusia Cumeă în realitate luorurile stau astfel, o Constantinopol a făout 204 arătări pentru
triga despăgubire de resboiu. Pe basa a ajuns la punctul de-a face o câr- dovedesoe şi o soire a clarului „Slovenski înoăloărl de graniţe, dâr abia la 37 dintre
acesta pretindea, ca Turcii se de- nire în politica ei orientală, mai slă­ Narod", oare spune, că în Laibaoh s’a por­ acestea a primit răspuns dela Părtă. Acum
şerteze imediat Tesalia. Cealaltă parte bind din dragostea de pănă acuma nit o viuă mişoare pentru împărţirea, după guvernul otoman a oerut, oa să ’i se facă
a cerut, ca Grecia se plătescă in pentru Turci şi dând mai multă scu­ naţionalităţi, în două părţi a şoblei reale un raport ooleotiv despre tote aceste 24
rate şi Turcii se fia obligaţi a se re­ tire şi îngrijire Greciei ortodoxe, care de-aoolo. Fbrte oaracteristio este şi aoeea, de plângeri ale Sârbilor, ceea oe s’a şi fă­
trage din Tesalia în acea mesură, fusese aprbpe cu totul părăsită din oă proiectul de autonomiă pentru Tirolul out. Mai mult se remaroă însă oaraoterul
gradat, în care se vor plăti ratele. parte-i. de mâdă-cji, 00 a fost luorat din partea de­ ofensiv al înarmărilor. Serbia se vede, că
putaţilor italieni în ultima adunare din Inns- vrâ să constrîngă pe Părtă, oa să facă în
De părerea din urmă a fost Ger­ Este acâsta de-un interes deo­
mania şi mai întâiu se credea, că sebit şi pentru aceea, că tocmai acum bruok, înoă tinde la desbinarea dietei pro- favorul Sârbilor din Macedonia şi Serbia
cu Germania au mai consimţit şi pressa rusâscă accentueză aşa de vinoiale în două ourii: una germană şi alta vechiă oonoesiunile, pe cari le-a promis
alte puteri. Astăzi înse se constată, mult solidaritatea dintre Rusia şi italiană. Pornirea aoesta e forte caracte­ înainte de isbucnirea răsboiului ou Grecia.
că în adever numai ambasadorul ger­ Austro-Ungaria în cestiunea orien­ ristică. Ea tinde direct spre federalism şi In soopul aoesta a obţinut şi sprijinul Ru­
man a stăruit pentru modalitatea de tală, aducend în legătură cu ea şi nu vorbesoe niol-deoum pentru o stabilitate siei, sub al căreia sout lucrâză astăcj!
plată din urmă, declarând, că Ger­ călătoria lui Goluchowski la Paris, a stărilordepănă aoum din Austria. Aoâsta o Serbia. *
mania nu se simte nicidecum îndem­ de6re-ce ar fi o cerinţă neînlătura- probâză de altmintrelea şi o adunare a parti­
nată de-a constrînge pe Sultanul la bilă, ca Austro-Ungaria se mergă dei poporale polone, oe s’a ţinut în Lemberg. E oaraoteristio, că pe când Rusia dă
evacuarea Tesaliei, pe câtă vreme în înţelegere şi cu Francia amică. La propunerea cjiaristului polon Revakovic, atâta sprijin Serbiei, pe atunci faţă ou
nu va fi în mod suficient garantată Declararea, ce o face fbia ber- adunarea a hotărît să cără dela guvern, oa Bulgaria se părtă fărte vitreg. Aoăsta se
plata efectivă a despăgubirei de res­ linesă despre puterea Europei, care nu numai să decreteze deplina egalitate a vede şi din o telegramă mai nouă din Pe-
boiu din partea Grecilor. şi fără de Germania pbte se silescă naţionalităţilor, ci să-o şi eseoute. tersburg, oare spune, oă guvernul ruseso
din nou a adresat o admoniţiune seriăsă
Este interesant, că printr’asta pe Sultan la tote, este numai o măr­ * guvernului bulgar, făoându-1 atent să se
Germania în realitate a ocupat o turisire îmbrăcată în haina desinte- Pi de cfi sosesc soiri despre înarmă­ păzâsoă de-a faoe „vre-un pas uşuratic";
posiţiă cu totul deosebită de t6te resărei, că Germania în adever s’a rile Serbiei. O telegramă din Saionichi
tot-odată principele Ferdinand, oum spune
celelalte puteri, în favorul Turciei. separat de celelalte puteri, avend ,spune, oă e fapt oonstatat în mod ofioial,
aceeaşi telegramă, a fost admoniat, oa să
A produs prin urmare 6re-care sen- scopul hotărît de-a încungiura orî-ce oumoă guvernul serbeso conoentrâză la gra­ se ferâ8că de orl-oe conflict ou Părtă şi
saţiă un articul publicat de „Natio­ ar pute slăbi posiţiunea, ce şî-a câş- niţele turcescl bande înarmate şi oă mari ou patriarchatul. O asemenea admoniţiune
nal Ztg.“ din Berlin, care are de tigat’o Turcia în ultimul resboiu. cantităţi de pusei şi alte arme a aşeefat în se asigură, că a sosit la Belgrad şi dela
scop a delătura orî-ce bănublă, că apropiarea graniţelor, în timp oe între Yiena.
Germania în afacerile orientale ar Prokuplja şi Kursumlja conoentrâză trupe *

FOILETONUL „GAZ. TRANS." — „...Se mă reculeg... două minute... forte iluştrii... Eram, trebue s’o mărturisesc, tâmple. Inoet, ou o batistă de mătase, se
vă voiQ spune tot... tot... tot... nimic nu aprbpe maniao, eram estrem de curios oa şterse având un aer de desgust şi de amă­
voiţi asounde... nu mă tem de nimio... îna­ să-mi euuoso esaot natura bolei... să soiu răciune. îşi aţinti oohii cu spaimă spre un
E x e c u t i u n e a. inte ou 15 cjile...! u dâcă trebue să mor seu dbeă aş putea să colţ şi urma aşa: „Pentru ca să fiu sigur
3
El termina ou ’n gest neînţeles, cu mai trăeso... Aveam firma voinţă de-a oere de un răspuns sincer, mă hotării să mă
de I. H. Rosny.
gestul unei păpuşi şi-şi pleca capul pe un răspuns net, un „da" sâu un „nu" ho- duo la unul din marele nbstre spitale, la
Nicl-odată, în cariera sa destul de mână. Magistratul îi respectă tăoerea. tărîtor... Căol orl-oe îmi părea mai prefe­ consultaţiunea dootorului Haller... Şi nu
lungă, judecătorul de instruoţiă Villeme nu După oinol minute, acusatul îşi ridioă rabil de oât nesiguranţa tristă, în oare mă fără reson alesesem pe aoest Haller. Se
interogase o persănă mai sombră, purtând capul; faţa lui apăru sfâşietore şi reoa, că aflam. Nu vreau să mă souz... vreau să fiu buoura de-o reputaţiune de franoheţâ, oare
în ochii străluoitorl şi afundaţi într’o faţă faţa unui muribund, în oalmul oare precede judeoat oonform adevărului... numai a ade­ mergea pănă la brutalitatea însoţită de-o
lividă, o grăznioă evidenţă a morţii, a pei- atât de des ultimele momente. vărului... Cu atât mai bine dboă judeoăto- siguranţă infalibilă a diagnosticului"...
rei neînlăturabile. Paznicul oare-1 adusese, — „Domnule, (jise el, soi că m’am rul va fi de părere — oum sunt şi eu în „Deci, într’o dimineţă de Noemvre,
părea mai mult un razim decât o ironică predat siDgur autorităţilor... mai soi, oă aoest moment — că omorul meu nu este sosii la oelebra oonsultaţie... După o aş­
preoauţiune. El era inoapabil de-a faoe o mi-am mărturisit nesilit crima... fără însă o orimă vulgară, oare să obţie beneficiul teptare cam lungă, fui introdus... îmi voiţi
mişoare violentă, era incapabil şi de oea să întru în amănunte. îmi rămâne deol să oiroumstanţelor uşurătbre, destul de uumă- aminti tbtă viâţa de acest minut fatal...
mai slabă resistenţă. completez mărturisirea să esplic actul pe rbse şi puternice pentru a echivala aprbpe voiţi vede pănă la ultimul suspin sala oea
Se trânti pe un scaun şi rămase în­ oare l’am comis... şi care este... bre-cum ou o aohitare, ci o solemnă şi severă leo- mare... grupele de elevi... figura pătrată a
tr’o visare apăsătăre cu respiraţiunea în­ un aot de dreptate... ţiune pentru câţl-va dobitool de medici, o lui Haller, oohii săi mari, negri şi pătrun­
cetă a omului obosit. Cu ochii plângători, — „Sunt aprbpe şâse luni — de oând protecţiune pentru bolnavii, cari s’ar găsi zători, cari mă fixau... Inima mea bătea
perduţl în zare, el nu dădu de-ooamdată sciindu-mă forte bolnav... fbrte bolnav de într’o situaţiune asemenea aceleia în oare îngrozitor. Espuseiă ou glas înfrigurat obiec­
niol o atenţiune întrebărilor d-lui Villeme. mult timp... şi după oe primisem deja de am fost eu... dâr m’am întins prea departe... tul visitei mele, dorinţa profundă, trebuinţa
După câte-va minute, îşi ridioâ capul, vre-o doi ani îngrijirile unui medio din pe D-ta nu te interesâză ceea ce eu gân- neapărată de-a avea o idee esaotă de bbla
privi spre magistrat, şi fără să pară oă apropiere... mă hotărîi să consult unul din deso despre actul meu, ci pentru oe şi în mea... Medicul înoeroâ de mai multe ori
vr’o imagine i-s’a oglindit în ochi mur­ prinoipii soiinţei... una din acele oelebrităţî, ce împrejurări l’am comis"... să mă întrerupă, observându-ml oă alţi
mura: oare asistă la mortea oelor forte bogaţi seu Puţină sudore grbsă îi pioâ de pe bolnavi aşteptau afară. Dâr eu nu-1 ascul-