Page 74 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 159—1897

După multe trăgănărl, totuşi se vede, armată. Mai mulţi din aceştia se (jioe, oă se află d-ra Dr. jurist Maria Popeliu 'cu­ de oredit, care pârtă titlul de: Banca generală
că în oele din urmă pacea între Turcia şi vor fi puşi sub aousaţiune, său oă vor fi noscuta anteluptătâre pentru drepturile fe­ română. Acâstă nouă instituţie s’a fundat de
Grecia se va încheia. După raporturile or­ demisionaţi din armată. meei în Belgia. Congresul va discuta asu­ următârele persâne: P. S. Aurelian, Al.
ganelor semi-ofioiale ale statelor europene, pra posiţiei de drept privat, precum şi Băicoienu, 9. Bleiohroder, E. Costinesou,
intrevenirea puterilor n’a rămas toomai fără asupra posiţiei economioe a femeilor. Afară Disoonto-Gesellsohaft, fraţii A. H. Elias,
efect şi, după oum se telegrafeză din Cons- SOIRILE Ol LEI. de aoâsta, se va desbate oestiunea partioi- G. C. Filipeşou, Menelas Germani, Y. Las-
tantinopol, este deja redaotat şi oapitulul părei femeilor la societăţile de binefacere oar, Al. Marghiloman şi Eug. Stătesou.
— 18 (30) Iulie.
al 9-lea din tratatul de paoe. Se orede, că şi de. ajutorare, precum şi a mijldoelor de Banoa se fundâsă ou un capital de 4 eoe
puterile vor fi de acord şi în ceea oe pri- Predici. Poimâne (Duminecă în 20 propagandă în viitor. miliâne de lei împărţit în 8000 de aoţiunl,
vesoe instituirea unui control pentru finan- Iulie v.) va predica .în Biserica Sf. Nicolae 0 domnişbră doctor de teologiă. pilele de oâfce 1250 lei fiă-oare. Acest capital va
oele Greciei. Dificultatea oea mai mare o din Scheiu părintele Dr. Yasilie Saftu. fi sporit, dâcă nevoia va cere pănă la două-
acestea a fost urmărită de poliţia din Graz
formâză atjl oestiunea despăgubire! de răs- Esundare. Din Şieul mare, comitatul o domnişâră ou numele Marişoa Simli, oare 4ecl de milione lei. Preşedinte a fost ales
boiă. In acâstă cestiune Germania a luat d-1 P. S. Aurelian, âr vice-preşedinte d-nii:
Bistriţa-Năsăud, se sorie, oă în urma ploi­ purta reverendă de mai mulţi ani şi cu
o posiţiă cu totul deosebită de a celorlalte lor mari, oe au fost cjilel® aceste pe aoolo, ajutorul deghisârei sale stdrse bani dela Menelas Germani şi Emil Rusael. CensorI
state europene, oăol pe oând acestea sunt văile, oe se varsă în rîul Şieu au eşit din d-nii: Al. Băiooianu, Emil Costinesou şi
învoite de-a primi, fără nici o găranţiă, alvia lor; în urma aoâsta şi rîul Şiefi mai mulţi sub diferite pretexte. Aoum se Gr. Triandafil.
telegrafeză dela Graz, că domnişâră doctor
promisiunea Greciei de-a plăti despăgubirea
a dat afară din alviă, ducând şi demolând în teologiă a primit dela un compatriot al — Pentru completa terminare a pa­
de răsboiă Turciei, pe atunci Germania pro- oase şi alte clădiri economioe. Apa a rui­ ei o sumă mai mare de bani pentru a-şl latului poşteler şi telegrafelor va mai fi ne-
testâză în contra orl-oărei siluiri, oe s’ar nat poduri şi a spălat drumurile, âr de pe voiă de un nou oredit suplimentar de
faoe asupra Sultanului pentru de-a evaoua câmpuri undele apei au măturat tdtă re­ plăti tote datoriile făcute şi a pleoat alal- 1.200,000 lei. Cu acâstă sumă, costul to­
Tesalia înainte de ce Greoia nu a plătit colta. Pagubele causate de apă pe valea tâerl ou mamă-sa la Raab, în Ungaria. tal al noului palat se va ridica la cifra de
Turoiei întrâga despăgubire de răsboiă. Şieului se urcă la mii de florenî. In unele Provocată fiind de poliţiă să-şl depună re­ 4.000,000 lei.
Acâstă atitudine â parte a Germaniei p6te verenda, ea a dovedit, că a studiat 4 ani
comune apa a dus cu sine tot oe a avut teologia şi a arătat legitimaţia, în puterea
aduoe cu sine încă mari piedecl. „National economul în jurul casei, âr de pe oâmp a căreia ea posede dreptul de-a purta haină — „Epooa“ află, oă marele novelist
tt
Ztg. din Berlin se şi silesce să ia în apă­ rus, Vladimir Korolenlco, care se află la
dus nutreţurile. Locuitorii au ajuns în sta­ preoţâsoă.
rare ministeriul de esterne german, (jioend, rea cea mai tristă. Slănicul din Prahova, lucrâză la un studiu
că cabinetul din Berlin prin acâstă atitu­ Vidră scumpă. In săptămâna acâsta asupra poesiei şi musioei populare româ-
dine separată a sa nu voesoe nicidecum să Un funcţionar ministerial pungaş. In s’a vândut în Bresoia o violină de Guer- nesol. In afară de aoâsta, d-sa va pleca,
împedeoe mersul evenimentelor, oâoî şi aşa Budapesta a fost arestat alaltăerl pe stradă neri din moştenirea directorului de conser­ peste câtva timp, în Dobrogea, la oumna-
— cjice foia germană — celelalte puteri revisorul din ministeriul de finanoe Kozâk vator Baooini. Acestă violină s’a vândut tul său d-l Dr. Petru din Tulcea, unde va
europene sunt destul de tari pentru de-a Kâroly, care a fost surprins tocmai în mo­ unui antiouar din Lipsea ou 16,000 lire. culege material pentru un studiu oe voesce
pute, şi fără de Germania, să silâsoă pe mentul, când a voit să fure unei dame u Yiolina l’a oostat odinioră pe Baeoini să facă asupra stârei Dobrogei.
Sultan la orl-ce. Cabinetul berlines însă a punguliţă, în oare se aflau B fi. 6B cr. Ko­ 3000 lire. — Lumină electrică în Bucurescî. In
voit să se apere pe sine în oontra împută- zâk, oare a mărturisit faptul, trăgea un sa­ sâra de 11 Iulie v. s’au întrunit la primă­
rei ulteriâre, de-a fi oonstrins pe Sultan să lar de 1500 fi. anual. Familia sa afirmă, Esecutare interesantă. Luorul este rie oomisiunile respeotive şi au aprobat
predea garanţia din mână (adecă Tesalia) că el sufere de oleptomaniă. tragic, dâr tot-odată şi interesant, piarului formularul de contract a se înoheia între
„Temps“ i-se scrie din Deadword, statul
în schimbul unor promisiuni, al oăror ca­ comuna Bucuresol şi societatea de electri­
Peţirea regelui Serbiei la ourtea din Dakota în America, că cailele aceste va fi
racter a fost ilusoriu chiar şi în momen­ citate Helios din Colonia, pentru a acorda
Oetinie a dat, se vede de piedecl. O tele­ eseoutat un bărbat cu numele George
tul, oând ele s’au făcut. acestei societăţi concesiunea luminatului ou
gramă dela 28 1. o. spune, că principele Brown, care mai lunile trecute omori pe
* Niohita al Muntenegrului nu se învoesoe soţia unui colonel ou numele Stone. Când eleotricitate la particulari precum şi pe
să dea pe fata sa cea mai tînără regelui Brown uoise pe soţia lui Stone, poporul stradele şi pieţele publice unde nu este
Soirile sosite din Lisabona sunt forte deja instalat luminatul ou gaz fluid.
Alexandru.
neliniştitore pentru stările dinlăuntru ale furios era pe-aci să omore p9 făptuitor,
Portugaliei. Acâstă ţâră se află astâcjl în Esamen de poştă şi telegraf. Din Ora- dâr colonelul însuşi îl apăra şi ou oea mai
pragul unei formale revoluţiuilî. Amărîoiu- dea-mare ni-se scrie, oă d-1 Y. Ladislau mare siguranţă se îngriji de el şi îl pre- Raportul general
nea masselor locuitorilor a provocat’o lă­ Dan, fost student la şoâlele nostre din dete poliţiei. După aoâsta colonelul ceru
comia şi purtarea arbitrară a capitaliştilor. Braşov, a depus cjilele acestea cu bun suc­ voiă, ca el însu-şl să fiă gâdele lui Brown. al comitetului societăţii de lectură „ An­
dreii! Şagnna“ din Sibiiu cu finea
Cetăţenii, din causa aoâsta, au intrat în ces esamenul de postă şi telegraf la direc­ Tribunalul îi ooncese. Aoum se fac mari anului şol. 1896/7.
massă în tabera republicanilor, a căror ati­ ţiunea de postă şi telegraf, de-aoolo, fiind pregătiri pentru eseoutarea lui Brown, oare
tudine ostilă a devenit astătjl f6rte ame- tot-odatâ aplicat şi în funcţiune. se va faoe în loo public. Looul de per4&re (Pin e.)
ninţâtdre pentru regat. Guvernul a luat va fi aşe4at într’o vale, âr pe colinele din XIX. Vasiliu Osvadâ: 49) Antologia
Privitor la balonul lui Andree să tele­
cele mai aspre măsuri pentru intimidarea jur vor fi ridicate tribune pentru publicul română: I. Manliu, 50) Limba iubirei şi
grafică din Christiania ou data de 28 Iu­ privitor. Din tote părţile alergă mulţime Raiana: P. Vulcan, 51) Dragomir: P.
republicanilor, der prin asta s’a turnat nu­
lie: Faţă cu soirea sosită din Amsterdam, Vulcan.
mai oleu pe foo, Amărîoiunea a devenit şi de curioşi la Dakota, ca să fiă de faţă la
oum-că vaporul „Dortreoht“ a zărit în 17 XX. Dionisiu Roman adv.: 52) Vol-
mai mare şi este în orescere oontinuă. De eseoutarea lui Brown, săvârşită prin un oo-
1. c. în Marea Albă rămăşiţele unui balon, lonel. taire Kor âs jelem rajz: Kreiten, 53) Ra-
temere, oa nu cumva republioanii să pro- tionelle teoretisch-praktisohe Gramatik zum
probabil al balonului lui Andrâe, declară
voce turburărl, în tote oraşele mai mari Pentru amatorii de fotografie. Aparate de Unterrioht in der italienisohen Spraohe.
Nansen, oă nu este verosimil, ca balonul
s’au luat măsuri militare, âr în Lisabona fotografie pentrn salon şi voiaj fârte renumite; XXI. Ioau Dobre stud. teolog.: 54)
lui Andree deja a şâsea 41 să fi fost dus
stradele sunt circulate de patrole militare aparate pentru fotografii la moment, precum şi Marta şi Maria, dramă 5 acte: I. N. Heri-
de vânt pănă la Marea Albă, cu atât mai tote articolele necesare, se pot procura dela A. sesou, 55) Sgâroitul risipitor, dramă 5 aote:
şi s’au întărit şi posturile. Societăţile in­
vîrtos, ou cât balonul la urcarea sa a fost MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch- V. Alexandri, 56) Noţiuni d9 istoria ro­
dustriale şi oomerciale, oarl representă pe
mânat spre Nord. lauben Nr. 9. Manufactură fotografică iondată la mană: M. C. Florentin, 57) Epistolariu
capitalişti, primeso în continuu scrisori ame- anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend pentru oorăspondenţe: V. Urzescu, 58) O
uinţătore. Dumineca treoută s’a ţinut un Congres internaţional de femei. Liga preţurile gratis. convorbire în folosul lucrătorilor de pă­
oonsiliu ministerial pentru a se sfătui asu­ persiană pentru drepturile femeei împarte mânt: Kerkes, 59) O pagină a vieţii mele:
N. P. Orăsan.
pra măsurilor, oe ar fi de luat pentru evi­ toomai acuma programa congresului inter­
Scirî din România. XXII. Ioan Stoiouţa stud, teolog.:
tarea periculului. Situaţiunea însă se va pută naţional de femei, oare se va ţină sub pa-
60) Bibliothek der Unterhaltung und des
limpezi ou greu, oăoî, după oum raportâză tronagiul guvernului oersian dela 4—7 Au­ —- Nouă bancă română. Cetim în „Dra­
Wiessens 13 buoăţl, 61) Der Mann mit dem
1
fiarele portugese, sunt implioaţl în cestiune gust a. o. în palatul Aoademiei din Bruo- pelul * : ErI s’a depus la tribunalul de Il­ abgebrochenem Ohre nach Edmund About,
chiar şi anumiţi generali şi alţi ofiderl din sela. In fruntea comitetului de organisare fov actul constitutiv al unei nouă instituţii 62) Harald Furst derYaroger: Cleon Ran-

tam, vorbeam cu iuţâlă, îl rugam să-mi El şovăia. Au4il pe cei din jur şop­ „De-aoi înainte... eu priveam în jur lună, n’amesteoăm de loo sentinţa lui Haller
spue tot adevărul, ori oât de orud ar fi... tind. Atunci, aprâpe mă lipii de el, şi în- de mine şi găseam vieţa aşa de frumosâ!,. ou desperarea mea. Mă gândeam oâte-odată
Ii vătjui pe faţă mărindu-i-se nerăbdarea şi oepu’i să-l rog o’un fel de furie. El deveni Ra4ele oalde ale sorelui de dup’amia4l, fe­ la dânsul, dâr puţin şi rar de tot. Dâr nu
ochii străluoindu-i de un fel de măniă. din nou nerăbdător, ochii îl luceau de mâ- meile, trecătorii, tote erau de-o splendâre mai fu astfel când mânia şi ura se ames-
Sfîcşi prin a-ml striga violent, poruncitor: niă. Mă dete la o parte strigând: alâsă... Tote promiteau tuturora divina fe­ teoară ou desperarea mea, oând cu spaima
— Destul! Eu nu sunt aci decât să — „Haide, lasă-mă odată!“ ricire a nesiguranţei. Eu singur sciam, eu de morţe se uniră sentimentele , mele de
esaminez... alţii aştâptă afară... D-ta le i-ai singur cunosceam grâznioul adevăr. Cel râsbunare, contra tuturora...
Nu soiu ce am strigat, cred, oă aţn
din timp. Lasă-mă să observ, răspunde-ml mai tioălos oerşitor, cel mai miserabil dintre „Mă oertaiQ întâiă ou rudele mele,ou
înjurat, şi se înroşi, tâmplele i se umflară.
net la întrebări seu fă loo altora!... 6menl, se putea agăţa de speranţă, de moştenitorii mei, a oăror silinţă ipoorită,
— „Şâselunl mai ai să trăesoî! striga
Am tăout, mi-am desbrăoat haina şi viitor, de nehotărît... ale oăror vorbe linguşitore şi pline de în­
el mânios.
giletca, fui cuprins de-o mare nelinişte, „Aceste sentimente, domnule, nu mă grijire, nu ascundeau destul de bine spe­
inima ’mî părea, că încetase să bată, când — „Şâse luni! părăsiră un minut măcar, 4>ua oa şi nâp- ranţa [ ipoorită, vânătârea murdară după
doctorul înoepu a mă esamina. „Mă împletecii, bâlbâi oeva, apoi plecai tea. Din acest moment mârtea apăru con­ mica mea sucoesiune. Apoi mă certaiii ou
Esamenul fu lung, consoienţios, lim­ bruso, aprdpe fugind, fără să aştept vre-o tinuu înaintea mea, dâr mai cu sâmă când veoinii, ou trecătorii, ou toţi cu oarl eram
pede şi cu resultat neîndoios. Când în sfîr- presoriere. Mergeam fără simţire, oa şi înoercam s’adorm... Oh! e grozav să fii în atingere, cu toţi aceia, 'a oăror obras-
şit termina, Haller rămase un mimat în tă­ oând a-şl fi fost lovit de-o anestesie. Nu­ singur ou tine însuţi... e grozav să-ţi nică încredere de-a trăi, părea oă insultă
cere, gânditor. Atunci numai avui dorinţa mai pe stradă mă trejii ou spaima grozavă vedl fiinţa oontâmplându-se pe sine... e nenorooirea mea.
de-a ounâsoe spăimântătârea enigmă.... în sîn. Asemenea asasinului, fiinţei murdare grozav să ai pe cine va, care să te privâsoă „Uram pănă şi animalele, pănă şi mi­
ma-şl fi rugat chiar să mi-să asoundă, in pe care sooietatea îl împinge spre eşafod, murind, oine-va care e străin, şi care ou cele păsări din grădinele publioe, cărora
prada unei agonii, de chin... In momentul eu îmi au4isem sentinţa. Un om, aprâpele tote astea escl tu însuţi... u mănl amioe, le arunoă pânea 4Unioă. In
oând medioul se întdrse din nou spre mine meu, avusese ouriosa sălbătăoie de-a pro­ Prevenitul se întrerupse. Se clătina. acest period, mă gândeam mai mult, mai
de odată — nu soiu prin ce mister, prin nunţa condamnarea mea. De aci înainte, Oohii ’I se cadaverisasera mai mult; luoeau adânc, la doctorul Haller. Fapta lui îmi
oe reîntoroere furidsă a firei mele ? — din lumea deveni celula lugubră, în oare aş­ sinistru în gol. Sudorea continuă să-i um- păru oribilă, în fiă-oare 41 mai oribilă. El
nou ouriositatea —- o ouriositate mai chi- teptam ora fatală. De-aoi înainte începuiQ brâscă tâmplele. El reînoepu ou-o vooe pe fu. din oe în ce mai mult călăul meu, ti­
nuitdre de oât ori şi oând, mă făcu să strig: să număr lunile, 4'1 1 > brele, minutele, oarl oât de josă pe atât de pătrun4ătâre: ranul murdar oare abusase de sciinţa sa,
0 0
— „Spuneţi-ml tot, tot adevărul!.., “ mă despărţeau de mormânt. — „Maiântâiu, vreau să 4io cana vreo după oum alţii odinioră abusaseră de pu-