Page 77 - 1897-07

ktilttlim ASBîBistrsilua, „Gazeta" iese în l-care di.
li îiDUŞTlJî Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
$r&şov, j»l»ţn mare Kr,30. Fe un an 12 fl.. pe şese iun!
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Soidsort uan’HK.iitivs w.a *»
?WMieBct. — Mwanaoripie aw k» N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe au.
KU'iis.ot, Pentru România si străinătaie:
iNSERATE ie primusr 1b Adml- Fo un an 40 franol, pe şăse
r.l3trs‘!uno iu Braşov şi U ur- luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr.
îttnt6rele Blroiirl io eminoluri:
în Viena: X. Duku, Ramrick H-rii de Dumineoă 8 franol.
Xehalek, Rudoif SImus, i. (hptlikx Se prenumără la tdte odciele
Haohfolger; dnlott Gpptlik, J. poştale din întru şi din afară
Banrubcr, în Budapesta : 1. V. şi la dd. aoieotori.
Ootăbergerg, Xckstetn Benwt; în AKameutul pentru BrasoT
Rncuresoi: Âgmct tiawu, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
cursalo de Eoumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burg; Xaroiyt & Utbmarm. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Interţlunllcr: o sortă luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe e aoiAuă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un au
80or. timbru pentru o publi- (^T-uimer de Dumliiecă 20) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Pubiioărî mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen­
Eeoiame pe pagina a B-a o tele oât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 30 baci. a se plăti înainte.
Nr. 160— Anul LX. Braşov, Duminecă 20 Iulie (1 August) 1807.

Revistă politică. cu ea le oferă atâtea avantagii şi denţa totală încă n’a venit vremea. ţile. Numai de curând a publicat
ser
folâse? Ce ar fi de lăudăroşii şi în­ Ungurii încă mai au, cum (ţi ăm, clerul diecesei catolice a Cianadului
Braşov, 19 (31) Iulie 1897. gâmfaţii dela Pesta, dâcă ei ar fi lipsă de spriginul Austriei. un apel, în care, între altele, acest
Au făcut ce-au făcut căpete­ avisaţî la propriele lor puteri şi n’ar Austriacii vor sci acum ce să cler se plânge asupra nisuinţelor se-
niile partidelor maghiare din dietă şi mai sta la spatele' lor Austria, care crâdâ despre ameninţările Ungurilor paratistice ale greco-eatolicilor. Aceş­
au intrat la învoială intre ele. Cei să-i scutâscă cu banii, creditul şi cu cu ruperea de Austria, âr naţionali­ tia, 4ice apelul, trebue să între şi
din oposiţiă s’au înspăimântat ei în- baionetele ei? tăţile de aici, în deosebi Românii, ei în cadrul autonomiei regnicoiare
şi-şl de vitejia, cu care se lăudau, că Se vede acum ce însemnă dua­ pot să înveţe cevaşl din purtarea pe lângă respectarea ritului şi a dis­
acum ori nicî-odată vor răsturna gu­ lismul pentru Unguri. Oposiţiă pu­ Ungurilor, cari orî de câte-orl e în ciplinei lor bisericesc!, deore-ce şi
vernul Banffy şi vor da o lovitură tea să lovescă în el, dâr n’a făcut’o. joc interesul lor, când trebue să stea ei se ţin de biserica indivisibilă ro-
de morte pactului dualist. Tâte au Kossuth-iştii ameninţă la t6tă oca- faţă cu Austria şi cu naţionalităţile mano-catolică, şi de6re-ce nu li-se
fost inse, cum se vede acum, fală şi siunea cu ruperea Ungariei de Aus­ nemaghiare, sciu să cadă la învoială pote concede o posiţiune separată
lăudăroşiă gâlă. tria, der când vine lucrul la adecă, între oi şi să fiă solidari. după naţionalităţi seu ceremonii.
Seim de unde a isvorît certa, vedeţi, că sunt gata să se împace Greco-catolicii participă la bine­
*
care a fost îndemnat pe oposiţiă se chiar şi cu reacţionarul Banffy şi facerile fondurilor catolice, la cari
ameninţe cu obstrucţiunea, se ame­ soţii săi, numai să nu se pericliteze Astăcţî se înaugurezâ Ia Sighi- n’au abejis nici odată sub titlul unei
ninţe adecă, că vor vorbi într’una şi vor cum-va dualismul, pe care se racfi- şâra monumentul poetului maghiar autonomii separate. Intre principiile
face tot feliul de propuneri, interpe­ mă t6tă puterea, avuţia şi supre­ Petăfi, care a încetat din vieţă în conducătore, ce le înşiră acest apel
lări etc. spre a împedeca mersul re­ maţia, ce o esercitâză Ungurii a(jl acest oraş înainte cu 48 de am, Să- în 12 puncte, cetim la n.-rul 12 ur-
gulat al sfâtuirilor Camerei. asupra celorlalte popăre conlocui- cuimea va lua parte, se c}ice, în mătorele : „Deplină solidaritate a
Era în adevăr în mâna oposiţiei t6re. masse imposante la serbare. Au so­ tuturor greco-catolicilor în autono­
să împedece nu numai votarea §. 16, Erl s’a ţinut o conferenţă, la sit cununi şi deputaţiunî din tdte mia regnicolară.
privitor la judecarea delictelor de care au luat parte şefii tuturor par­ ţinuturile locuite de Maghiari. Intre Acâsta ar însemna, că popii ca­
calumniă şi vătămare de onâre să­ aceste din urmă e representat şi tolici din Cianad ar vrâ să ames­
vârşite pe calea pressei, ci era în tidelor maghiare şi aici s’a primit „Brassâi magyar intezo bizottsâg“, tece mai întâiu într’o olâ pe Ro­
faimosul compromis. Acesta, adecă
mâna ei să împedece şi votarea bud­ învoiala, constă în următorele: Gu­ comitetul politic electoral al Ma­ mânii uniţi eu Rutenii uniţi şi apoi
getului seu a îndemnităţii, precum vernul nu va propune nici o măsură ghiarilor din Braşov, care îşi des­ să-i bage pe toţi în căldarea papri-
şi votarea proiectului pentru prelun­ făşură activitatea sa neîmpedecat, cată a autonomiei bisericei catolice
girea provisoriă a pactului dualist, pentru restringerea libertăţii cuvân­ în mânia principiilor d-lor Banffy - maghiare constitutive. Au un apetit
tului în dietă; paragraful 16, care
cari trebuiau să fiă votate la tâmnă trateză despre vătămările de onore, Perczel, după cari legea nu ar per­ bun şi mare clarissimii dela Cianad.
pentru ca să p6tă funcţiona mai de­ va fi modificat în sensul dorinţei mite nici un fel de grupare a ale­ Se înşâlă însă amar, decă cred,
parte maşinăria constituţională dua­ gătorilor după naţionalităţi. că Românii uniţi vor fi atât de
listă. oposiţiei; în schimb oposiţiă pro­ Maghiarii îşi împlinesc în mod proşti şi laşi, ca să le facă pe poftă
Şi-au şi luat cei din stânga es- mite de a nu pune nici o piedecă lăudabil o datoriă naţională, când şi pentru nisce amărîte, fonduri
trernă un avent, care făcea să se votării prelungire] provisorie a pac­ se închină memoriei unui poet de catolice, din cari bineficiază o parte
tului dualist, cu condiţiunea ca acest
credă, că voesc răsboiul şi că mai frunte al lor. Sunt însă nedrepţi şi de tot mică a preoţimei, s’ar putea
ales ţintesc, ca cu orî-ce preţ să se pact să se prelungescă numai pe brutali în şovinismul lor aceia din­ decide vre-odată se se lapede de
folosâscă de ocasiune spre a răs­ basa stării de faţă, şi că în Austria tre ei, cari înjură pe Saşii din Si- drepturile bisericei lor românesc!,
turna urgisitul cabinet BaDffy şi a asemenea să se facă prelungirea lui ghişâra. pentru că au hotărît să nu care este tot aşa de indivizibilă ca
pe cale constituţională.
combate pactul cu Austria. Ar fi i-a parte la serbarea ungurescă. Saşii şi biserica romano-catolică, cu care
fost lucru firesc chiar, decă acea Br. Banffy ar fi dorit să arate au procedat de astă-dată cuminte au încheiat pactul uniunei acum
oposiţiă, care mereu înjură contra oposiţiei, ce pdee el, der a venit şi n’ar merita deci să fiă insultaţi 200 de ani.
Austriacilor şi pe guvern îl declară ministrul Josika dela Viena şi li-a tocmai din partea partidei guverna­ Cutezatele porniri ale Iesuiţilor
a sta în serviciul reacţiunii, ar fi spus, şi unora şi altora, ca nu-i de mentale maghiare, când ei fac parte din Cianad trebue însă să facă pe
întrebuinţat momentul pentru s face glumă, să ;nu vrâ să fiă prea vi­ din acesta partidă. Românii uniţi să nu se încredă nici
o încercare seriosă de a da în cap teji, căci după cum stau acjl lucru­ * o clipită, ci să fiă cu ochii în patru
dualismului urgisit. rile, Ungurii pot rămânâ într’o (ţi şi să vegheze neadormit.
De unde şi pănă unde însă Ma­ fără culcuşul cald, ce li-1 oferă dua­ Alegerile pentru congresul cato­
ghiarii să dorâscă a se rupe de Aus­ lismul, cu tdte că îl înjură aşa de lic unguresc sunt în toiul lor. Progra­
tria tocmai acum, când legăturile mult Kossuth-iştii. Pentru indepen­ mele şi apelurile curg din t6te păr­

FOILETONUL „GAZ. TRANb. u Şi e aşa de preţuit Dâmboviţo! Dâmboviţo! „Bărbatul meu e ’n fruntea lor,
Din buze de copil eşit, Sunt de tine ’ncătuşată, „Yor să te-omore, dragă!"
El, mamă! De când ce-avui drag pe lume
Din poesiile unei Regine.*) Mi-e pe malu-ţl îngropată*). Cutedătorul s’avântat,
Şi’n ochii de copil cetescl, Minunea lui atinse,
Prima traducţiune în românesce a poesiilor Şi’n sufletu-i senin găsescl Er ea, cu braţul ei cel alb,
M. S. Beginei Elisabeta d9 Ilie Igliel Deleanu. Tot mamă! E O X A N D E A La sânu-i îl coprinse.
Motto: Noi femeile devenim poete Goniţi trec norii de furtuni
ca şi tbmnn, care mo re în Şi cărei dat fu. acest dar Tot părul ’I s’a despletit,
ultima sângerare a sorelui, Avu. al traiului nectar, Pe lângă luna plină, Pe haina-i de aur cade,
ce apune. Ca mamă! Siretu ’n vale ’i frământat
Carmen Sijlva. Cu fulgeri de lumină. Er ochii-i negri ca văpăi
Mistuitori îl arde.
M A M A Er când perdut-a darul sfânt
Când, noptea s’a întunecat,
Noroc nu are pe pământ,
Cel mai frumos şi scump cuvânt, Când iat’o, strălucesce; — — „Sărută-mă, Roxandra mea,
0 mamă!
Ce’l cţice omul pe pământ Din foişor se-aude ’ncet: „De-adio, merg spre morte
E mamă! „Iubite, te grăbesce! „Ca talisman sărutul tău
„Pe drumu-ml să mă porte.
Nici unul nu-i aşa curat D Â M B O Y I Ţ A „Colo’n pădure stă-al meu cal
Şi cu-’n cuprins aşa bogat „Păscând în ârba verde;
Apă dulce, fermecată, „In urmă-ţl sunt spioni plătiţi, „Deja de-acum îmi pare rău;
Ca mamă!
Dâmboviţo, iute, rece „Ce capul vor a-ţl perde. „Cum să te las, iubită ?
Cine a băut odată „Aceia cari mă fugăresc
*) Nu de mult a apărut sub titlul acesta
volumul 1. traducţiune în românesce a poesiilor Nu se ’ndură să mai plece. „O, Lascăre, fugi mai curând „M’or prinde într’o clipită".
scrise în limba germană de Carmen Sylva, traduc­ „De Turci e-o câtă întrâgă,
ţiune pentru a căreia reuşită Majestatea Sa Re­ Dâmboviţo, mi se pare — „O fugi, te rog, cât mai curând.
gina a transmis autorului „totă satisfacţiunea Sa.“ *) Regina poetă îşi reamintesce aici mult
C’am sorbit prea mult din tine, „Trecut-a rîul calul,
Bucăţile de mai sus le reproducem din acest vo­ durerosa perdere a fiicei Sale, princesa Maria,
Căci rămaseră aiceea: „Cui nu-1 cunosce în destul,
1
lum, ce a apărut în tipografia „Corpului didactic* singurul copil al Regelui Car ol şi al Reginei Eli-
în Bucurescî. Simţ, gândiri, clile senine. sabeta, care a răposat înainte cu 11 ani. „Ii este mortea valul.

I