Page 78 - 1897-07

Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 160—1897

Principele Ferdinanâ al Bulgariei tâmpla (filele trecute un înfiorător jaf on Concerte. Musica orâşenăscă va con-
şi crisa în Orient. omor. Intr’o nâpte străbătură mai mult! oerta mâne sâră, Duminecă, în grădina
— 19 (31) Iulie.
rău făoătorl în casa proprietarului de otel otelului „Pomul verăe . având un program
u
Un colaborator al cfiarului „Fi- Escursiune la Râşnov. Atragem înoă Faroaş, pa oare îl omorîră, de-asemenea bogat. începutul la 8 ăre.
garo“ din Paris a avut o convor­ odată atenţiunea publicului asupra esour- omorîră şi pe soţia şi pe o fiică a ei de
bire atât cu principele Ferdinand al siunei la Râşnov a corului de copii din 9 ani şi după oe furară tot oe au aflat, au C o n v o c a r e .
Bulgariei, cât şi cu o personă dis loo, oe se va faoe mâne, Duminoă, sub dispărut.. Yecinii numai a doua (fi diminâţa
:
tinsă a curţii din Sofia. Principele conducerea d-lui prof. de musioă T. Popo- aflară despre acest jaf. Farcaş şi soţia sa Adunarea generală a „Asociaţiunii
Ferdinand a tăcut colaboratorului vicl. Corul va lua parte diminâţă la ser- erau tăiaţi îu bucăţi, er copila mai era transilvane pentru literatura româna şi
;£
cjiarului parisian impresiunea, că vioiul divin în biserioa română din Râşnov. încă în viaţă şi spuse, că jăfuitorii au fost cultura poporului român , conform §§. 14
este un bărbat, care cundsce forte Concertul va urma numai la orele 4 / d. Turoî. In aceeaşi fi după amâfi şi copila şi 21 din statutele Asooiatiunii, se convocă
l
2
bine starea lucrurilor în Orient şi a. Pentru a lua parte la oonert, se p6te muri. Uo copil mic al lui Farcaş soăpâ oa la Mediaş în filele 27 şi 28 August st. n.,
care are se jbce încă un mare rol pleca de aici cu trenul, din piaţă, la orele prin minune de loviturile de secure a jă- pe lângă următârea
în desfăşurarea evenimentelor din 2 / p. m.. âr dela Râşnov plâoă trenul fuitorilor şi-l aflară sub un pat udat de
3
4 P R O G R A M Ă :
Balcani. spre Braşov la 7.45 6re săra. sângele mamei sale. Gendarmeria urmâresoe Şedinţa I.
Ceea ce corespondentul lui „Fi- ou zei pe făptuitori.
Preţul bucatelor. Din fi în cfi mai Vineri, în 27 August 1897. st. n. la
garo“ n’a putut afla din gura prin­ Cum se face judecata în Anglia. Pe orele 11 a. m.
cipelui Ferdinand, a aflat totuşi mult se urcă preţul buo»telor. In 1 Iulie timpul, oând se serba în Anglia jubileul Ordinea de di:
la bursa din Yiena şi Budapesta se vindea
dela acea persbnă distinsă a Curţii reginei Yiotoria, s’a întâmplat următorul
hectolitrul de grâu ou 8 fi. 50 or.; până 1) Deschiderea Adunării generale.
ce
din Sofia, cu care <fi > că s’a în­ oas: Jntr’un teatru, când pe bină se oânta 2) Raport despre aotivitatea comite-
treţinut. în 20 Iulie preţul se urcase la 9 fi. 86 or., imnul regal, întreg publicul din sală se rului în deoursul anului expirat.
astăfi însă a ajuns la 11 fl. unele grâne 3) Alegerea oomisiunilor de câte 3
}
La întrebară, că pentru ce prin­ mai bune se plătesc chiar şi ou mai bine ridica în pioiâre şi începu să oânte cu în­
cipele Bulgariei n’a profitat de oca- sufleţire, alături cu actorii. Un singur domn membrii:
de 11 fi. heotolitrul. Se fice, oă de 15 ani a) pentru examinarea raportului.
siunea resboiului dintre Turci şi rămase stând pe scaun, punendu-şî în ace­
n’au mai fost atât de bine plătite grânele. b) pentru examinarea raţiooinului pro
Greci pentru a lua şi el arma în Causa este secerişul oel slab, oare nu nu­ laşi timp pălăria pe oap şi privind astfel 1896 şi a proiectului de budget pro 1898 ;
mână contra Turcilor, eluptând ast­ mai la noi, der şi în alte ţări a dat resul- cu un zirnbet despreţuitor asupra publiou- c) pentru înosssarea taxelor de membrii.
fel independenţa Bulgariei, — acel tate forte slabe. După rapârtele mai nouă lui. Acâsta nu putu s’o sufere un veoin al 4) Raport în oausa modifioării sta­
fruntaş al Curţii din Sofia răspunse: său, oare-i lovi pălăria de pe oap, arun- tutelor :
sosite la ministeriul de agricultură din Bu­ 5) Propuneri eventuale.
cându-o jos. Din oausa acâsta s’a isoat un
Noi Bulgarii am avut totă dragostea dapesta, în tote statele agricole din Europa 6) Disertaţiunl.
mare scandal între amândoi, aşa că la urmă 7) Raportul eomisiunii pentru înscrie­
pentru Greci, dâr cum am fi putut să-i reoolta e slabă. După statistica unei foi
a trebuit să îutrevinâ poliţia. In fine lucrul rea de membrii.
ajutăm? Este adevărat, că îndată ce prin­ economioe englesescl, productul total al
a ajuns la judecată. Ar crede oine-va, că Şedinţa II.
cipele ar fi făcut un apel la naţiunea sa, grânelor din Europa este cu trei-cjecl mi-
osînda a trebuit să oadă asupra omului, Sâmbătă, în 28 August st. n. la ârele
întreg poporul ar fi luat arma în mână lione de cvartere (măsuri englesescl) mai
pentru oa să continue opera întemeiărei mic, ca anul trecut. Mult contribue la care prin atitudinea sa a vătămat sentimen­ 10 a. m.
tul dinastio al publioului, comiţând crima O r d i n e a d e tji:
unei mari Bulgarie. Armata a sperat şi a aoâstă grdzuioă uroare a preţurilor şi soirile
dorit să se facă acesta. Dâr cari ar fi fost despre nesfirşite ploi, furtuni, grindină şi de laesa Majestate. Judeoătorul engles însă 1) Deschiderea şedinţei.
2) Verificarea prooesului verbal din
urmările ? vărsări de nori, oe şi în săptămâna acâsta altfel a judeoat, El n’a osîndit pe omul, şedinţa I.
Armata bulgară ar ii cuprins Maoe' au făcut grozave pagube în diferite părţi, care în timpul cântărei imnului regal şi-a 3) Rapârtele oomisiunilor exmise în
donia, der în acel moment şi armata ro­ mai ales însă în Ungaria. Cucuruzul şi ove- pus pălăria pe cap şi nu s’a ridioat de pe şedinţa I.
mână ar fi ocupat Bulgaria. Ce privesce pe sul pănă acum puţin s’au urcat în preţ, soaun, oi a osîndit pe veoinul său, care 4) Disertaţiunl.
Şerbi, cine scie ei ce-ar fi făcut. Turcii ar dâr după oum se pote oonchide din semne într’un mod scandalos a voit să-l constrîngâ 5) întregirea comitetului central.
6) Defigerea locului pentru proxima
fi nimioit şi mai departe pe Greoi, âr după se va urca şi preţul acestora de sigur. a se însufleţi pentru o causă, pentru care el adunarea generală.
ce ar fi isprăvit eu ei, s’ar fi întors asupra n’a avut nici o plăcere de-a se însufleţi. —
7) DisposiţiunI pentru verifioarea pro­
nostră, a Bulgarilor. Cu un ouvânt: Gre­ Noul institut românesc de bani ,,Nera“ Câtă deosebire între modul de judecare al cesului verbal.
cilor nu li-am fi putut da ajutor, âr inte­ din Bozoviciu şi-a ţinut adunarea de con­ Euglesilor şi al Ungurilor! Ungurul, dâoă 8) Incbeiarea Adunării generale.
resele oreştinilor din Macedonia le-am fi stituire îu 18 Iulie n. c. sub presiaiul d-lui nu te pote face ou sila să te îusufleţesoî, Se observă, că eventualele disertaţiunl
K
periclitat în cel mai mare grad. Nu mai D. Bogoieviciu, preot în Bănia. La adunare pentru esemplu de-un „mileneu al lor, te au să fă \presentate presidiului Asociaţiunii
vorbesc de sortea, ce-ar fi ajuns apoi pe au luat parte şi forte mulţi ţărani de-ai judecă la închisore pe ani de file. De-ar în scris cu 8 cţile înainte de adunarea ge­
Bulgaria fiă oa învinsă, fiă ca învingătore. noştri. S’a constatat, oă au fost subscrise trăi ei sub regim engleseso, ar plăti scump nerală
Prinoipele Ferdinand e un politio mult 600 de acţiuni. Intra aoţionarl se află şi o asemenea silă. S i b i i u , din şedinţa comitetului Aso­
mai înţelept, decât oa să nu prioepă cui P. S. Sa părintele episoop Popea, D-mi Importul ouelor în Anglia în ultimul ciaţiunii transilvane, ţinută în 21 Iulie 1897.
ar face servicii prin aceea, că s’ar alia cu Moosonyi, Babeş, Seraom, Musta, majorul deoeniu a luat o mare estensiune şi ou el I. M. Moldovan m. p. Y. iîologa m. p,
veoinii noştri. Trebue să avem răbdare. Să Stroiesou eto. In direoţiune au fost aleşi şi oonsumaţiunea. Iu timp ce înainte cu president. secretar II
c
nu ni-ss fică, & facem politică egoistă şi prin aclamaţiune d-nii: advocat Iuliu No­ 50 ani se importau numai 3 ouă pe oap
că sacrificăm interesele fraţilor noştri asu­ vac; preoţii: D. Bogoieviciu şil.Brinzeiu; din populaţia Angliei, în anul 1896 a ajuns Esamene la sate.
priţi pentru liniştea nostră. Nu merităm St. Popovioiu, D. Radivoieviciu şi S. Străin. la 40 de cap. Iu anul 1896 s’a importat
aoâstă imputare. Noi am cerut autonomia In comitet s’au ales d-nii: N. Brinzeiu, N. în totcl 1.589.387.000 ouă în valâre de Sudriaş-Jupani, 14 Iulie n. 1897.
Novacovioiu şi Y. Popovioiu preoţi; D. Ye-
Macedoniei şi o vom oere pănă o vom că­ 41.850.000 dolari. Pănă la 1870, 9/10 din In 30 Maiă d. a. s’a ţinut esamenul
rindian, P. Ioveso, V. Leuchi şi S. Ditela.
păta, oăoî prin asta oredem de-ocamdată ouăle importate în Anglia veneau din por­ ou şoolarii dela şoâla nostră din Sudriaş-
că vom pute ajuta mai bine interesele po- turile frauoese şi deşi chiar în present Jupanl sub oonduoerea inspectorului dis­
Bustul lui Radu-Negru, făout de sculp­
porelor oreştine de-aoolo. Eluptarea celor­ Francia trimite multe ouă în Anglia, totuşi trictual, asistat de comisarul de esamene.
torul Mirea şi de oare publioul are deja
lalte drepturi ale nostre o reservăm vii­ alte ţări au ajuns s’o întrâcă în cei din învăţător definitiv Samson Logojan; pre­
ounosoinţă, se va inaugura în curând. Un
torului. urmă 20 de ani. Cea mai mare parte din sanţi la esamen 26 elevi împărţiţi în 3
comitet, oonstituit ad-hoo, numesoe pentru
Îndată ce Europa va isprăvi cu ces- ouă vin din porturile belgiene şi germane; clase. Pe masă am observat oâte-va probe
strîngerea unui mic fond, spre a-f faoe pie­
tiunea greoescă, îşi va întoroe privirile cele oare trec prin porturile belgiene vin de esamen, scrise rău, altoeva nimic. La esa­
destalul. Bustul va fi aşecjat în piaţa din
asupra nostră. Atunci veţi vedâ, oă prin­ din Italia şi Austria, âr prin cele germane men a luat parte, pe lângă preotul looal,
Câmpulung.
cipele Ferdinand cunosoe forte bine starea din Rusia şi Ungaria, căci Belgia şi Ger­ un membru al comitetului şi epitropia pa-
luorurilor. Jaf CU Omor. Din Bosnia se sorie: In mania abia produc atâtea ouă, oa să satis­ roobială, cum şi d-1 Dimitrie Josof, preot
oomuna Lokaveţ de lângă Tuzla se în­ facă consumaţia locală. în Bujor.

„Im! pare c’a mişcat ceva, — „Iţi pare rău? dâr vreau să scii Dâr âtă-1... a ajuns la ţărm, Un ciocnet între inamici,
„Fugi, vremea nu mai perde, „Durerea ce m’apasă, Greu obosit e calul, In noptea înstristată...
„Se aude un rîpîit de paşi, E nevoit a răsufla,
„A, âtă părul tău bogat
„Călcând prin ârbă verde“. Nu pâte lăsa malul. Bogdan vrăjmaşul şl-a învins,
„II ţiu în a mea mână — Pe pept picioru-i ţine,
Ea l’a împins... C-un pas uşor, „Mătasa asta am s’o duc Şi înapoi, când „a privit, Şi rîde: „Yefi ce ţl-a trimis
Spre armăsar se ’ndrâptă, „Salut dela stăpână; El vede cum se luptă „Roxandra?... ’i pentru tine .
u
Un salt şi ’I sus — voinicul cal Cu valul, el, al ei bărbat —
Atâta doar aştâp£a. „Şi la lumină să i-o arăt Işî simte viâţa ruptă. Şi Lascăr vede scumpul păr
„Frumosă, lucitore; Ce strălucea la lună; —
Ea ascultă jalnic tropotul „De gât, ca panglică să-i pun, In pripă calu ’n pulpe-a strâns, Roxandra mârtă? — la ce-i e
Oum piere ’n depărtare — „Strâns, pănă să-l omore. Şi i-a dat drum să sbâre, • — De-acum viâţa bună.
De-o dată un glas, în urma ei. Era o fugă fără ţel,
„Că te-o uita drăguţa mea, El a tăcut şi s’a lăsat,
„Roxandro !“ elice tare. Nebună-omorîtore.
„De asta nu te teme, De gât să-i împletâscă,
Străpunsă de privirea lui, „Şi nici secretul n’o trăda: Din ce în ce, între vrăjmaşi, Frumosul păr... simţesce cum
Bărbatu-i, se simţesce, „Tu l’ai avut o vreme!“ Distanţa se scurtâză, Era să ’năbuşâscă...
11 scie neînduplecat — Se-aude tropotul, se-aud,
„Perdută sunt!..“ şoptesce. Rînjind el a sărit pe cal, Şi caii cum neebâză. S’a isprăvit... Bogdan rînjind
Pornind în nâptea lungă — La inamic se-aplâcă,
„Bogdane-ai drept să mă ucid! E sigur; fără însoţitor Fugarul simte bietul cal, Ii vede faţa lui de mort,]
u
„Căci mare i a mea vină . Fugarul vrea s’ajungă... Oă ’ncet se istovesce; Oe de viâţă ’i sâcă.
El fice: „Nu voesc, că-ţl iau In loc îl ţine — a întors,
„A filelor lumină! Ou Lascăr răsufla din greu Şi pe vrăjmaş privesce... încet, încet, crudul Bogdan
In valuri armăsarul, Bogatul păr desface,
„Dor păru-ţî negru am să-ţi taifi Luptând cu-al rîului talaz A fost un geamăt, surd, nebun, „Iubitu ’i, când voifi arăta
„Nu te-apăra; mă lasă — Ce-i mare cât stejarul. O luptă înverşunată, „Roxandrei, cât va place!“