Page 79 - 1897-07

Nr. 160.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina S

înainte de a trece la deoursul esame- fluent, oând învăţătorul prin esplioările sale corigerea lor . Aoest resumat, făout de d-1 In acâstă şcâlă să va propune :
u
t
nului ţin să observ d-lui învăţător, că reli- cu privire la cuprins, preoum şi prin ceti­ St. V. Bobanou, îl reproducem şi noi la Limba română în 2 cursuri â 2 O. pe săţ
ginnea este şi rămâne studiul oel inai prin- rea din partea sa oaută a-o face cât nu­ rubrica „Eduoaţiune**. Limba maghiară . 2 71 7) 2 71 Ti 77
oipal şi oel dintâiă în şoolele ndstre confe­ mai se p6te de ounosoută şi înţeligibilă La acest gimnasiu fuuoţionâza ca pro­ Limba germană . 2 n 7> 2 Ti 7) 77
sionale, şi ca atare ’i-se cuvine looul prim elevilor. Altfel nu. Nu mai puţin rău a fesori d-nii: I. Moisil, St. Bobanou, N. D. Aritmetica . . . 2 X 7) 2 7) Ti 77
în conspectul materiei propuse; âr nu unul mers şi din gramatică. Părţile cuvântului Frumuşanu, C. Stefulescu Rucă, Al. Nico- Istoria şi Geografia 2 71 7) 2 7) Ti 77
din loourile oele mai din urmă, preoum s’a se confundau una ou alta, cjiceodu-se sub­ lau, Pr. P. Stefulesou, piotorul Nioolae Istoria nat. şi fisica 2 7) 7) 1 7) 7) 77
vă^ut în conspectul său, ba îu anul dm- stantivului, oă-i adjectiv, pronume, ori ohiar Bran (desemn şi oaligrafiă), Gb. Ceruioanu Religiunea. . . 2 Ti 7) 1 77 77 77
tâiil n’a ţinut de bine niol măoar d’a aminti şi verb eto. (tnusioă), Gb. Hhristache (gimnastioă). Desemnul . . . 1 curs Ti 1 77 77 77
ceva despre ea. Ar trebui, ca d-1 învăţă­ Tot aşa a mers şi din matematioă. Gimnasiul are 4 olasse şi e susţinut Scrierea . . . 1 7) 7) 1 77 77 77
tor să scie din istoria poporului nostru şi Causa, oă la multe din şcdlele năstre ma- de stat, oare spesâză ou întreţinerea lui Cântări . . . . t n 7) 1 n 77 71
a bisericii lui, că el s’a luptat pentru două tematioa merge atât de rău, este, oă nu se 28,530 lei la an. Gimnastica . . 1 71 n 1 77 77 71
luorurl mai cu sâmă şi anume pentru lege propune după metodul adevărat, fâcându-se In acest „Internat** să primesc fetiţe
Sărbătorile naţionale au fost prăs-
şi limbă — si aoeste două luorurl au fost, esempie la maşina de comput ou globurele, române, cari vor fi absolvat cel puţin 3
nuite din partea gimnasiuiui într’un mod,
care i-au dat puterea şi tăria de viâţă şi cu nueluţe, ou puncte si linii la tablă ou (trei) clase primare şi vor fi împlinit
cum nn se pomeuesce la şoolele nostre de
l’au oţelit în lupta de resistenţă. Preoum fiă-oare număr, ca in chipul acesta şcola­ 12 ani.
aiol. Aşa d. e. în <4iua de 10 MaiQ (aniver­
au lucrat părinţii, moşii şi strămoşii noş­ rul să câştige noţiuni clare şi limpede des­ Deore-ce prin reorganisarea cea nouă
sarea proelamărei independenţei României)
tri, datori suntem a lucra şi noi, mai ales pre fiă-oare număr, mai departe că nu se a instruoţiunei numărul orelor s’a înmulţit
serbarea s’a început prin „Deşteptă-te Ro-
în timpul acesta anteoreştineso, oare se fao tote operaţiunile ou fiă-oare număr, că îu mod considerabil, de aceea s’a statorit
rnâne**, cântat de oorul studenţilor; apoi a
sourge pe dinaintea nostră ca un potop şi nu se traoteză şi jumătăţile, treimele şi pentru completa întreţinere şi instrucţiune
urmat „Deşteptarea României** (declama-
ameninţă a ne duoe în tot momentul în pătrarele; că nu se repeţesoe leoţiuuea taxa de 14 fi. pe lună, plătită anticipativ.
ţiune); „Imn naţional**, cântat de oorul
undele lui. Numai dâcă vom luora astfel avută înainte de-a merge mai departe, — Fetiţe orfane şi sărace pot fi primite
şcolarilor; O oonferenţă istorioă despre în­
putem nădăjdui în Dumnezeul părinţilor âr celor mai mari nu li-se dă teme de re- gratuit în „Internat**.
semnătatea dilei de 10 Maifi; „Oe e patria
noştri, că ne va ocroti şi în viitor sub scu­ solvat în şoolă şi acasă, oă nu se arată Fetiţe din Braşov, cari vor voi să
română** (oor); „Mărirea strămoşilor** de
tul său oel puternio, după cum cjioe şi poe­ modul, cum trebua să se resolve o temă în petrâcă numai peste di în „Internat**, plă­
Sion (declamaţiune) ; „Dela Dunăre la Sena**
tul nostru: şcblă, ci mulţi mai întâifi îi pun a număra tesc pentrn totă instrucţiunea şi pentru
(oor); „Românul**, poesiă de Tâut (deda-
„Dumnedeul nostru este mare şi va fi pe începători pănă la 10, 20 seu chiar şi prând şi ojină câte 10 fl. pe lună.
maţiune); „Oând zorile s’arată** (oor) etc.
El din veci ni-a fost părinte şi stăpân 100 d’arostul, sub conduoerea unuia din Deore-ce numărul elevelor atât al ce­
11
Nici de astădl înainte n’o să uite pe Român . Oe s’ar întâmpla ore, dâoă la o şcolă ro-
oei mai mari, apoi îi învaţă a aduna: lor cu plată, cât şi al bursierelor este res-
mânâscă dela noi s’ar arangia o serbare
Esamenul s’a inoeput ou religiunea, 1—[—1 = 2, 2—j—1 = 3 etc. De aceea nu scie trîns, de aceea se învită părinţii şi tutorii
naţională română, şi înoă o serbare cu ase­
din care s’au întrebat rugâoiunile: „Tatăl apoi copilul, oă 5 e 5 şi nu 6, că 6 ou 6, a se insinua, respective a înainta petiţiu-
menea program?!
1
nostru *, „Năseătârea**, „Credeul**, „cele 10 după ce numără pe degete, cjioo fao 11. nile înzestrate cu testimoniu de paupertate
La gimnasiu au fost inscrişl 212 şoo-
4
porunci* , „cele 4 posturi**. Unele din ele Şl să nu se uite, că oum îuvaţâ aoum, aşa şi cu actul de botez la subscrisa preşe­
lari, cari toţi au fose Români, afară de 2
au fost recitate binişor, altele însă rău de rămâne pănă când mâre. dintă pănă în 20 An gust st. v.
c
tot. Era un şcolar oare 4^ ) î l° d® S’a esaminat apoi din istoria patriei Franoesî, 1 German şi 2 Bulgari. Din 1894, Primirea elevelor în „Internat** se va
u
cea
„mai înainte din toţi veoii** — mai înainte despre mai mulţi regi, preoum şi despre când s’a desobis gimnasiul, şi pănă la finea face dela 25 August încolo.
de „cozece*. Iu ioc de „Tatăl atotţiitorul** luptele lor, dâr nepropunându-se pe basa anului şcolar 1896 au absolvat 66 tineri, La primire are să aducă fiă-care elevă
„tatăl lata ţiitoruU. Alţii nu sciau cele 4 geografiei, mult n’a putut să plătâsoă. Nu­ dintre oari 10 s’au aplicat la şcola mili­ albiturile şi vestmintele necesare, precum
posturi şi anotimpul când se ţine şi oâte mai in legătură cu geografia se pote uşor tară, 5 la şoâla veterinară, 11 la şcola de şi aşternutul de pat.
săptămâni durâzâ. Din recitarea istoriei învăţa şi ţinâ minte istoria. Nu s’a produs agricultură şi silvioultură, 7 la oalea ferată, In legătură cu acest „Internat**, Reu­
biblice, m’am convins, oă istoria biblică nimic din geografia comunei, ceroului şi 14 au urmat şcola de învăţători, alţii s’au niunea în anii trecuţi a înfiinţat şi un „0r
j
se propune simplu din carta şi fără uioi o aplicat la alte cariere şi numai 7 din ei felinat** pentru fetiţe orfane şi sărace dela
comitatului, sub pretextul ridioul, oă n’au
esplioare am partea învăţătorului. Acâsta avut elevii manuale. N’ar fi fost destul 6re, au urmat şi mai departe studiul la lioee, 6 — 12 ani ; aceste fetiţe primesc întreţine­
o probezâ şi răspunsul elevilor, cari fiind dâoă ar fi avut numai densul? Sigur, că — dovadă, că aoolo sciu tinerii să-şi gă- rea completă pe spesele reununăi şi sunt
provocaţi a răspunde mai departe, unul sâscă carieri destule, âr nu numai dăsoălia obligate a cerceta şcolele române gr. or.
da la omul cu iubire de chiămare şi di­
din ei a cjis : „eu n’am ajuns până aoolo**, şi preoţia, oa la noi. din loc.
ligent.
altul, că „la mine nu stă ca ia ceialalţi**. Petiţiunile pentru primire sunt a se
A urmat apoi o cântare bisericâscă
Hăul acesta l’am semnalat şi în anul şi una lumesoâ, după cari printr’un cu­ Insciintare. adresa până în 20 August st. v.
trecut, Nr. 22 ai „Gazetei** de Dumineca, vânt bine simţit dm partea P. On. D-n 5 Informaţiunî mai de-aprope se pot
cu gândul cei mai bun, ea văcjendu-şl d-i „Reuniunea femeilor române din primi dela preşedinta reuniunii şi dela ac-
protopresbiter se înobeie esamenul. D-sa
învăţător greşâle, să se pună pe lucru, să Braşov** a înfiinţat, după cum se soie, tuarul acesteia.
şi-a esprimat nemulţămirea, dând o aspră
studieze şi să se îndrepteze. Dâr m’am în­ leoţiune învăţătorului. Să sperăm, oă îu un internat, cu scop de-a instrui fetiţe Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
şelat, deşi d-lui învăţător nu-i lipsesoe oa- anul viitor d-1 învăţător ne va da ocasiu- din clasa de mijloc a societăţii românescl preşedintă. prof. gimn. şi actuarul reuniunei.
paoitatea, oi numai voinţa de-a luora. La nea de a-1 lăuda, âr nu de-a ne mai în menajul casei, precum şi în diferite lu­
ce se mai şi năcâjeso pedagogii noştri de-a plânge. cruri de mână, ce cad în sfera unei bune 0 ţeră de aur.
ne pune la disposiţiă fel de fel de cărţi, X. econome.
oari de cari mai bune ou privire la me­ Reuniunea întreţine şi subvenţionâză In partea de mâ4ă-n6pte a Amerioei,
tod, dâoă noi nu ne dăm nici o silinţă, d’a acest internat cu o sumă considerabilă, aprâpe de Polul nordic, se află o peninsulă
Gimnasiul real din Tergu-Jiu.
ne însuşi acel metod şi a puroede şi noi numai ca să potă primi fetiţe cu taxa cât ou numele Alasca. Asupra acestei peninsule
faţă de elevii noştri, preoum ne povăţueso Primim din Târgu-Jiu (România) Ra­ se pote de scăzută. sunt aţintite astă4î privirile întregei lumi,
ei în oărţile lor? Un om, care nu caută a portul anual al gimnasiuiui real de-acolo, In acest Internat se învaţă : a) a pre­ căoî în partea de răsărit a ei s’a desco­
se perfecţiona prin studiu continuu în numit „Tudor Vladimiresou**, al cărui di­ găti tot felul de mâncări; b) a spăla şi a perit cea mai bogată mină de aur din
branşa sa, p6te să fiâ un cârpaoiu pe tere­ rector este d-1 I. Moi sil, original dela călca tot felul de albituri; c) a croi şi a lume.
nul instruoţiunei, âr nu învăţător. Năsăud. Raportul e redaotat în felul, cum cose cu maşina tot felul de albituri şi vest­ In nisipul rîului Jubon şi, în stâuoile
Urmâză la rând limba maternă, şi sunt şi programele anuale ale gimnasiilor minte; d) a cultiva legumi, şi e) reguli ver4'i de ovarţ de-acolo, cari au o înălţime
anume: cetirea cu analisarea cuprinsului şi nostre. In partea dintâifi conţine un volu­ bygienice. de trei mii urme, se găsesce aur cu gră­
gramatica. Numai s’a oetit cu tote despăr- minos studiu pedagogie, scris de d-nul I. Pentru complectarea cunosciinţelor mada. Nici nu se soiă înoă, cât de mare
ţămintele, dâr nu s’a analisat nimic. Coti­ M o i s i l . Urmâză apoi un resumat din lu­ câştigate în şcolă, s’a Introdus şi o şcolă şi pănă unde se estind acesta câmpuri ou
tul încă a mers slab cu tote clasele. Se crarea profesorului gimnasial Fidel M ă h r de repetiţie prevăzută în legile statului aur. Intr’un loo s’au găsit bucăţi de aur
scie, că numai atunci o piesă se p6te ceti din Triest, întitulată: „Defectele şcolarilor şi pentru copile dela 12—15 ani. în mărimea bulgărilor de pâtră. Un ocnar

Cu-o lovitură a despărţit Un fericit colţ de ţeră*) de contele Montalivet cu ocasiunea serbării murile cele rele, periculele şi greutăţile,
Capu, de leşul rece, nunţii sale de aur, adecă de 50 de ani. ce întimpina-i la trecerea rîurilor, simplita­
Un foiletonist dela un mare diar ger­
Şi ’n păr îl leagă, fioros, Broşura n’a ajuns prin librării, ci a fost tea şi locuinţele miserabile şi nesănătose
man a publicat nu de mult articulul de
Prin cingătore-l trece, împărţită numai între amicii autorului; ale locuitorilor, traiul lor sărac; descriind
mai jos. 1-1 punem şi noi în vederea pu­ numai forte puţine esemplare s’au stră- mai departe, cât de slabe le erau vitele de
Apoi pornesce înapoi, — blicului român -tot cu scopul, cu care l’a curat afară de Francia pe la omeni de aceia, casă şi cât de rele şi puţine erau sămănă-
Venise apa mare, pus şi foiletonistul german, ca adecă să se cari Ise înteresâză de cultura pământului. turile lor.
Că duse îndărăt cu mult arate, ce pote face munca şi diliginţa, cum
Sălbatecul călare. se pote ajuta ciue-va numai să vrea. Pentru-că întrâga broşurică tractâză cu Faţă în faţă cu starea de atunci pune
deosebire despre economia de câmp şi apoi starea de astădl şi adecă drumuri es-
Curgându-i stropii de pe trup, Ge nu s’ar putea face prin comunele anume despre economia de înainte de asta oelente, mijloce de transport, poduri pre-
La densa întră: „Etă; nostre, numai să-şî dea omenii silinţă. Mi-se cu 60 de ani în comporaţie cu economia tutindenea, edificii sănătose şi bine clădite
„Aduc cu mine faţa lui pare însă, că noi prea mult ne tângăim, de astădl din cele două comune Saint- vestminte şi încălţăminte căldurâse, mân­
„De tine desmerdatâ**. prea mult ne plângem de sărăciă şi prea Bouizc şi Couarges în Sancerrois. In ţinutul care nutritore; de aici o desvoltare cu
Din cingătore-a desfăcut puţin facem ca să scăpăm de ea. Au doră acesta, departamentul da Cher, pe o colină mult mai robustă a poporului, numărul
Capu închegat în sânge; — toţi cei bogaţi s’au născut în mijlocul ave­ de lângă rîpa stângă a rîului Loire, se ri­ plantelor de folos şi produsul secerişului
„Aşa este, că n’ai credut rilor? Nu! Şi de trei-orl mai fericit se dică turnurile vechiului castel de Lagrange. este cel puţin îneă-odată pe atâta ca
„La sânu-ţi a-1 mai strînge! află acela, care şi-a câştigat averea prin care dimpreună cu cele două comune, ce atunci; pe lângă acesta pretutindenea vite
muncă proprie, decât care a căpătat’o
„Acum, de-adio, ai să-i dai se ţin de el, le cumpărase un renumit frumose şi bine nutrite. S’a făcut o schim­
d’a gata.
„O sărutare, ’ndată, ministru în anul 1817. bare completă, atât în înţeles fisic, cât şi
Etă articulul amintit:
„De nu, ruşinea-ţi povestesc Cu acesta, adecă cu tatăl său, cerceta moral. Numai una a rămas şi va rămâne :
u
„Chiar eu la lumea t6tă !“ „ Un fericit colţ de ţ£ră este titlul contele Montalivet pentru prima-dată do­ sobritatea poporului, alipirea lui de pă •
unei scrieri simpatice, publicată la Paris mântui, pe care a crescut, blândeţa lui
Ea dice : „Altă,, fac ce vrei, meniile cumpărate sunt acum 60 de ani, şi
„De când mi-l’ai dat mie ; despre călătoria acesta ne dă densul un înnăscută, simţul de dreptate şi iubirea de
11
*) Scris la 1877 pentru „Scola română de
„Eu îl sărut şi sunt a lui Y. Petri, der încetând acest c].iar de a apăre mai tablou drastic prea interesant, descriind cu patriă.
„De-acum pe vecinicie!.. .** departe a rămas nepublicat. o fidelitate evidentă starea ţinutului, dru­ Fiă-ne permis a reproduce aici păr-