Page 80 - 1897-07

1

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 160.—1897.

şi-a umplut cinei ulciâre mari de câte 6 Pentru oomitetul arangiator: Vasilie In cursul inferior uşor se pâte înlă­
litre, oe le avea la siue, tot numai ou aur. Dragoşiu, advooat preşedinte; Dr George E D U C A Ţ I U N E . tura aceste neajunsuri; în cursul superior
Muncitorii, cari luorâză în aoeste mine, luliu Anoa, vioe-preşedinte; Emil Butean trebue însă să procedeze profesorul cu tact
primesc o lâtă de oâte 160 fl. la c}i. ilrna secretar; Augustin Dragos, oassar, Ioan şi pracauţiune, ca să nu dea procederei
Defectele şcolarilor şi coregerea lor.
ei adună pietrile ou aur şi nisipul, âr vara Costea, controlor. Preţul de intrare la pe­ sale aparenţa unei procederl poliţienescl şi
le ourăţâ şi e9trag din ele aurul. trecere şi teatru pentru fiă-oare personă în Negligenţa şi lenevia. nici să nu vateme pe vre-un şcolar corect
Dâr niol în aoâstă ţâră de aur nu looul I. 1 fl. 60 or., în locul II. 1 fl. 30 Şcolarului negligent şi înclinat spre în tâtă purtarea sa, bănuindu-1 de neones-
esistă fericire. Ernile sunt grozav de frigu- or. Iuoeputul precis la 7 âre sâra. Venitul lenevie nu-i place nici cea mai mică opin­ titate. Şi-a uitat, de esemplu, profesorul
rose, er în timpul verei ferbinţelile sunt curat este destinat pentru soop filantropio. tire la lucru, se feresce de orl-ce imbold cartea sa acasă. Atunci cere o carte dela
de nesuferit. 6menii stau să piâră de f6me, Suprasolvirile se vor ohita pe calea eu­ din afară, de orl-ce presiune ce ’i-s’ar putâ un şcolar, pe care-1 bănuesce de negligenţă
căol buoate nu se produc în ţâra oea de ristică. face ca să lucreze. De acea tâtă grija pro­ şi incorectitate. Sâu mai bine, să se cerce­
aur, âr căi ferate pe-acolo nu esistă. Cele Se va juca piesa „Mirâsă pentru mi- fesorului trebue să fia îndreptată într acolo, ca teze din timp în timp cărţile tuturor şco­
de lipsă pentru trai li-se aduo munoitorilor râsă“, comedie în 3 acte de Iosif Vulcan. să obicînuăscă pe şcolar a ti activ şi silitor, şi larilor, întemeindu-se acâstă măsură cu ne­
din Columbia şi California, pe cămile, fă­ Persânele vor fi represeatate prin d-nii şi acâstă obitinuinţă să devie o a doua natură a cesitatea d’a nu lăsa să triumfe negligenţa
când un drum peste mâsură obositor de d-rele: Viotor Nilvan, Livia Nilvan, Teofil şcolarului. şi lenea, care-şî iau adese-orl refugiul la
şâse săptămâni. Scumpetea din oausa aoâsta Dragoş, Dr. G. luliu Anoa, V. Butean, Va- Mijldcele: In timpnl lecţiunilor din şiretenie, asupra silinţei şi muncei oneste.
e forte mare. Muncitorul flămând ar fi în leria Budă, Viotor Vasvâry, Roşa Poool, clasă profesorul să-i facă adese-orl şi pe Negligenţa şi lenevia ucid chiar ta­
stare sâ dea un bulz de aur pentru o bu­ Aug. Chiş, Gizela Bucşa, Vas. Ghetie, Laur. neaşteptate întrebări, să-l supravegheze în lente distincte, disposiţiunl şi înclinări na­
cată de pane prâspătă şi bună, dâr n’are Avram, Reghina Cherebeţ. tot ce face, să-i cerceteze regulat tâte lu­ turale fericite, nelăsându-le să se desvolte,
de unde o căpăta. * crările, să nu-i dea nici odată ocasia, da pe când silinţa nu arare-orl le înlocuesce
Din oausa aoestei miserii mortalitatea Petreceere în Bucovina. Mai mulţi ti­ se străcura neobservat şi nepedepsit, când ori cel puţin face să se simţă mai puţin
este atât de mare, încât două mii de mun- neri universitari români din Cernăuţi am nu şi-a împlinit datoria. Adese-orî şcolarul lipsa lor. Celor silitori li-se oblesc tâte dru­
oitorî s’au prăpădit pănă acum. Mulţi a’ar oonstituit un oomitet spre a arangea o pe­ negligent şi lenevos îşi ia refugiul la şire­ murile, pe când cei leneşi sunt pretutindeni
reîntâroe aoasă, dâr nu pot aduce în spate trecere ou dans în 11 August st. n. în tenie; când nu şi-a făcut datorinţa, pre- înlăturaţi de cei silitori.
aurul oel mult şi greu, oe l’au aflat, âr Vatra Dornei. textâză o indisposiţiune sâu bâlă. Profe­
î n t â r z i e r e a .
alte mijlâoe de transport nu esisţă. Invitări speciale se vor trimite numai sorul să caute atunci a-i descoperi şiretenia
44
44
Cea mai bogată mină de aur se nu­ în distriotul Dornei şi Câmpulungului. Tâte dovedindu-i, că „indisposiţiunea ori „boia Punctualitatea în tâte raporturile vieţii
mesc® Klondilcl . Din acâstă mină au fost oelelalte familii oare au fost învitate de e o născocire. Să ia informaţiunl dela pă­ e o calitate folositâre şi indispensabilă. Unii
u
n
aduse la Francisco ou oâte-va săptămâni obioeiu la petreoeriie aranjate de tinerimea rinţi, şi în caşul, când şi aceştia ar fi amă­ şcolari au obiceiul de a veni târdiu la şoâlă
înainte două vapâre ou aur, în preţ de universitară română, binevoâsoă şi acuma giţi de însuşi copilul lor, ori când din o iubire ori de a preda prâ târejiu lucrările. Ar fi o
L
mai multe milione dolari. Guvernul colo­ a se considera oa învitate. Fiind Vatra părintâscâ rău înţelâsă ar căuta să-i ocro- greşâlă mare a profesorului, dâcă er trece
niei englese, Mackintoş, preţuesoe pro- Dornei în apropiere de Transilvania, spe­ tâscă negligenţa, atunci nevoit va fi pro­ cu vederea un asemenea defect al şcola­
duoţiunee de aur din ârna trecută la 16 răm, că la acâstă petrecere româuâsoă vom fesorul să se mărginâscă a-1 observa în rului. Sufere ordinea şcâlei şi strică şcola­
milione franci, dintre oari 10 miliâne au putâ saluta ou inimă frâţâscă şi familii ro­ şcolă. Nu e tocmai greu a conchide, din rului. E bine să fiă de-o parte avertisaţl
fost ale Amerioanilor, âr 6 miliâne ale En- mâneşti din loourile apropiate ale Transil­ espresiunea feţii, din vorbele-i nesigure, părinţii, de altă parte profesorul să-l facă
glesilor. vaniei. dâcă şcolarul a fost ori nu bolnav. de ruşine pe un asemenea şcolar în faţa
Primul aur în aoeste loourl se 4'ce, Toaletă simplă. Preţul de intrare 1 E rău a admite, fără nici o cercetare, colegilor săi punctuali, şi dâcă acâsta nu
că a fost aflat în 1867, dâr de atunci lu­ fl. 50 or. de persână. Venitul curat e me­ ca motivate absenţele repeţite ale şcolarilor folosesce, să aplice şcolarului pedâpsă ou
crul a rămas uitat, şi nimenia nu s’a inte­ nit pentru internatul de băeţl români din cunoscuţi ori temeinic bănuiţi ca negligenţl. regularitatea, cu care acâsta lipsesce ori
Nebătându-şl profesorul capul să afle, fiă nu-şl presintă la timp lucrările. Stăruinţă
resat de-a oerceta mai de-aprâpe bogăţiile Cernăuţi.
acelei ţări. — Abia acum de curând i-au Comitetul aranjator se oonstitue din din espresiunea îndoelnică a feţii, fiă din profesorului va învinge în cele din urmă
descoperit isvorele bogăţiei, cari vor da următorii membrii: vorbele nesigure ale şcolarului, fiă prin pă­ indolenţa şcolarului.
rinţi, de se pâte, ori chiar prin colegii şco­
nascere la o nouă epocă de aur şi de oi- Euseb AulonovicI stud. iur., V. Avram Ş c o l a r u l d i s t r a s .
larului, dâcă adevărate sunt ori nu scusele
vilisaţiune în părţile Polului nordio. învăţ. sup. în Dorna, D. Bumbac stud. iur.
Un lucru pare însă de neînţeles: Cum E. Booance stud. teol. G. Balmoş prot. invocate pentru motivarea absenţelor, şi Şcolarul distras nu e în stare a fi me­
luând scusele născocite drept adevărate, reu atent asupra obiectului, tot-dâuna uită
s’a putut âre, ca bogăţiile peninsulei Alasoa, presv. în Dorna. O. Bendeviohi presv. în uşor se pâte întâmpla, ca şi şcolari mai ceva, îi sunt, cum se dice, minţile împrăş­
care formeză proprietatea Angliei, să fi Dorna, V. Burduloi stud. ffios., G. Ciuperoă silitori, urmând imboldului natural, să caute tiate. Acâstă particularitate e adeseori na­
rămas pănă acjl neesploatate, dâcă în ade­ stud. teol. N. Cotlaroiuo stud. teol. Dr. E. a se sustrage în acelaş mod dela lucru, turală, dâr prin voinţă tare se pâte înlă­
văr încă la 1867 s’a dat de urmele isvâre- Orioleviol pract. la adv. în Câmpulung, V. când acesta ’i-s’ar părâ mai greu şi mai tura, şi prin continuă încercare de a-şl ţinâ
lor ei de aur? Deao. propr. în Dorna, I. Fiocea stud. iur.
G. Forgaoî percept. în Dorna, D. Gior- obositor. minţile concentrate asupra unui obiect,
gesou presv. în Dorna, At. German stud. Oa să scape de observările profeso­ prin întăriree corpului, prin înaintarea
ProducţiunT şi petreceri. teol. G. Iseoesoul pretor în Dorna, C. rului din clasă, şcolarul indolent, lenevos vârstei acest defect se corige încetul cu
şi negligent, caută să petrâcă timpul lec- încetul. Şcolarul distras trebuesă fiă ob­
Petrecere în „Stejeriş . Sooietatea zi­ Mercheş stud. teol. N. Niohituş propr. în
44
ţiunii afară din clasă. Sub pretext de ne­ servat cu multă grije, ca să nu ’i-se
darilor români din Braşov va arangia mâne, Dorna. Dr. C. oav. de Onoiul ascult. în
Dumineca, în 1 August st. n., o pe­ Dorna, Dr. G. Popoviol deputat. E. Prelioi cesitate se cere afară. Profesorul să nu-i ofere ocasiune d’a-i fi abătute gându­
îndeplinâscă cu uşurinţă cererea: din causa rile dela obiect; trebue să i-se aţîţe senti­
trecere în „Stejeriş . Pleoarea, cu musioa, stud. iur. G. PrelicI stud. teol. E. Tarangul
14
lacrâmilor făţărite şi insistenţei şcolarului mentul de onâre, spunându i-se, că e ceva
va fi la 10 ore s. m. dela biserioa Sfintei stud. teol. P. Tarnoveanu administ. la silv.
Adormiri din Braşovul-veohifi. Comitetul oult. în Dorna I. Tonigariu stud. teol. I. de a fi lăsat să iasă din clasă, să nu se nedemn d’a se mai purta ca un copil ne­
amăgâscă profesorul; e uşor a descoperi vârstnic, şi să i-se ilustreze slăbiciunea spi­
nou constituitei societăţi a zidarilor noştri Vorobchievici stud. teol. Al. cav. de Zotta
invită publicul român a lua parte la acâstă oand. iur. şiretenia astor-fel de şcolari. Ruşinându-1 rituală prin continue argumente.
în faţa colegilor pentru apucăturile sale
petrecere în număr cât mai mare. Ş c o l a r u l f o r m a l i s t .
urîte, de multe-orl şcolarul negligent se
« £ NECROLOG. Iacob Raţ, neguţător pâte îndrepta.
şi proprietar în Lipova, a răposat la 17 Sunt şcolari, cari îşi scriu temele cu
Petrecere în Şomcuta mare. Junimea Fiind în stare şcolarii negligenţl a deosebită îngrijire şi cu tâte astea sunt
(29) Iulie o. în anul al 66-lea al etăţii, ’L
academică română din Şomouta-mare şijur născoci tot-felul de mijlâce pentru a evita lipsite de gândire. Acestor şcolari trebue
jăleso întristaţii săi fii: Aurelia m. Beleş,
invită la petreoerea de vâră, precedată de munca, copiază şi lucrările dela colegii lor să li-se lămurâscă, că singură forma nu e
Clement magistru postai în Boroşineu, şi
representaţie teatrală, oe se va arangia silitori, ca să nu-şl bată capul, şi în cartea suficientă, că numai apârenţa lucrării co­
Adrian revisor la banoa austro-ungară în
în sala hotelului din Şomouta mare Joi, la de teme pun foiţe cu traducerea, ori scrie recte e ridiculă; cu esemple convingătâre
Budapesta. — Fiă-i ţărîna uşâră !
12 August n. o. traducerea printre rânduri ş. a. să li-se dovedâscă, că ceea ce au lucrat

ţile mai marcante din atrăgătârea paralelă, solid, cu arcuri puternice? Şi dâcă din în­ în tâtă viâţa lui a fost un promovator ne­ în urma cultivării rele. — Ţinutul era de
ce o face d-1 de Montalivet între trecutul tâmplare, pe timp frumos, cum a fost în obosit şi norocos al înaintării agricole. tot nesănătos; un fel de friguri secera ne­
şi presentul patriei sale. diua sosirei nâstre, pe drumurile, cari se înainte cu 60 de ani numărul popu- contenit locuitorii cu cjecile. Nutremântul,
44
La anul 1817 îţi trebuia din Paris onorau cu numirea de „şosele , putea să laţiunei din Saint-Bouize consta din 420 slab şi neîndestulitor, consta aprâpe numai
pănă ’n Saint-Bouise 60 de âre cu dili- trâcă căruţa poştei, care mă ducea pe mine suflete, âr din Couarges 290. In amândouă din pâne nâgră, şi totuşi acâsta se consuma
genţa, âr trecerea periculâsă peste Loire şi pe tatăl meu la Lagrange, — pe timp comunele, tâte casele, graşdurile şi şurile în mare măsură; un om avea trebuinţă pe
abia o puteai face în trei âre. Astădl ca­ numai ceva mai urît trebuiau să se scâtă fără escepţiune erau acoperite cu paie; de cji un chilogram şi jumătate. Pânea albă
lea asta o percurgl în şâse âre, âr peste rîu carăle unui sat întreg, ca să astupe cu pă­ case acoperite cu ardesie nici vorbă. Uşile era necunoscută. Carne abia dâcă găsiai
treci pe minunata punte dela Saint-Thibault mânt şi alt material măcar găurile cele erau jose, plafondul scund. Casele de co­ la ei când şi când.
în câte-va minute. „Cu ani 60 înainte de mai periculâse de pe drum, încât să pâtă mun nu aveau decât o ferâstră cât se pâte Majoritatea preponderantă a locuito­
44
asta , istorisesce contele Montalivet, „pen­ trece trăsura ofioiâsă . mai mică; ar fi cugetat cine-va, că locui­ rilor abia fierbea în 8 sâu 12 dile odată.
44
tru călătorul din ţinutul acesta nu era alt Astăcjl Sancerroirs, ca de altmintrelea torii se tem de aer şi de sâre. Pragurile Pânea încă se cocea adesea pe luni întregi
mijloc de comunicaţiune, decât aşa numita Francia întrâgă, are o reţea de drumuri uşilor, în loc se fiă ridicate trebuia din înainte. Numai puţine familii cărora toţi
patache, adecă o trăsură mare ţărănâscă, vicinale, decât cari mai frumâse, mai bune contră să te scoborl câte-va trepte pentru le diceau îmbuibate, îşi permiteau luxul
deschisă, cu coş de nuiele, care în tot mi­ şi mai ramificate nu se găsesc în nici o a întră' în casă. 6menii c}i oeau ) ţine de a gusta o supă modestă de carne de
nutul se scălda în câte-o grâpă sâu băltâcă. ţâră. Oel de pe urmă telegar nu şi-ar putâ mai cald, dâcă se îngropau în adâncime şi vită, puţină carne de porc afumată, şi
Care din coetanii mei nu-şl amintesce cu închipui astădl, că ar cuteza cine-va a-sl umeZâlă. Graşdurile erau complet întune- acâsta încă numai la sărbători sâu în tim­
fiori de surupătura adâncă, pururea plină duce productele la târg pe alt drum, de­ câse si strimte, încât abia se învârtiau vi­ pul lucrului celui mai greu. Supa se fier­
de apă dela La Irlande, aprâpe de primele cât pe şosea. tele în ele; în graşdurl erau boi şi vaci bea numai cu apă, în care se punea şi
case ale satului La Croix ? Câţi din ei n’au In trâcăt amintim, că la promulgarea de un soiţi fârte mărunt, de cari astăcjl nu unele verdeţuri. Mâncarea consta din le­
făcut acolo câte-o baiă fără de voiă?Câte legii în causa drumurilor vicinale în 1836, găsescl în tâtă Francia. gume uscate, cu deosebire din păstăiâse:
amintiri de trăsuri stricate, de cai schilă- — lege, care pentru economia de câmp Cai se ţineau fârte puţini. Plugurile fasole, linte cu pâne, arare-orl din cartofi,
viţl nu sunt împreunate de acel loc odi- din Francia a fost atât de preţuită şi bine- erau din cele mare primitive, la cari tre­ în contra cărora âmenii aveau multe pre-
niâră renumit de periculos, peste care însă făcătâre, — un merit deosebit şl-a câştigat buia să prindl cel puţin şâse boi, aşa erau judeţe şi îi ţineau buni numai pentru rî-
astădl este construit un viaduct comod, contele Montalivet, precum de altă parte de slabi boii şi aşa era pământul de tare mătorl. De două-orl pe săptămână se ser-