Page 81 - 1897-07

Nr. 160—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

n’are nici o valore în raport cu ceea ce L â % e r a t ib r* ă. ran mergând de cumpără rachiu cu se aruncă afară, să nu stea bălţi
•ar fi trebuit să facă. Curs complet de corespondenţa co­ vadra pentru pomană; acesta este prin curte, ci să aibă scursbre liberă
mercială este numele unei nouă cărţi, un adevărat scandal revoltător. Au(ţî în afară spre şanţuri:
Ş c o l a r u l m e m o r i s a t o r .
scrisă de d-1 prof. I. C. Panţu, din Braşov. acolo! Să voescî tu a câştiga împără­ Apa, ce se aduna prin curte,
Şi învăţarea pe de rost e un refugiu E o carte de mare folos pentru toţi câţi ţia cerului cu rachiu! De multe-ori se gunoiul şi alte necurăţenii grămădite
a.1 leneviei, der pote fi şi urmarea unei dis- au legături comerciale. In ea se arată prin întâmplă, că neavând nepriceputul pe lângă casă, sunt tot atâtea cui­
reguli Îşi esemplare, cum sunt a se face
posiţiunl spirituale forte desvoltate, oare a ţăran pe ce cumpăra rachiu, merge buri în cari se desvbltă miliardele
tot felul de scrisori, de care are lipsă un
•întrecut pe celelalte puteri ale spiritului, neguţător, un funcţionar de bancă etc. Un de ia bani cu dobânda, numai şi de microbi ai diferitelor bble, cari
pe care nu le lasă să se desvolte deopo­ esemplar: 1 fi. 60 cr. (pentru România 4 numai ca să aibă rachiu la pomană, atacă fără milă atât pe bmeni, cât
trivă. Şcolarului memorisator trebue să i-se lei). Se pot© procura şi prin administraţia spre a închina cu rachiu, cjicând: şi pe vite.
'iămurbscă, că memoria fără puterea de a diarului nostru. Dumne4eu aă primescă, şi Dumne4eu Tbte murdăriile şi gunbiele, ce
‘ ■**
'Combina şi fără agerimea minţii e un ca­ „Biografia lui Avram Iancu“, o pre- să ierte pe cel mort! Asta este o se mătură 4^ i din odăi, seu să
n c
pital, care nu produce dobândă. Profesorul ţidsă carte scrisă de d-1 losif Sterca Şu- curată batjocură a religiunei. împrăştie prin curte, să nu stea îna­
să îndrumeze pe un astfel de şcolar a cul- luţiu de Cărpeniş, oonţinend şi trei portrete, (v urma). Prof. Dr. Elefterescii. intea locuinţei, ci trebue adunate şi
hiva acele ramuri ale sciinţei, care desvbltă între oarl Ianou oălare în fruntea Moţilor. a puse pe băligarul de lângă grajduri.
Cartea se află da vencjare la Comitetul Aso-
mai ales mintea şi promoveză puterea de Sătenul român ca proprietar de
ciaţiunei transilvane în Sibiiu şi costă 50
a combina. Fiind-că însă un astfel de şco­ or., (tdmis nriu postă 55 cr.) Pentru Ro­ R E G U L I . vite şi de casă nu va suferi, ca uri-
lar va încerca şi aci a memorisa, profe­ mânia 2 lei. Tbte esemplarele tipărite au Curăţenia. nul, baligele şi mustul de gunoiu
sorul trebue să caute a se convinge, dâcă fost dăruite de d-1 autor Asooiatiunei tran­ de prin grajd să se adune prin curte
silvane, pentru crearea unui fond, oare va Curăţenia este acea regulă prin­
şcolarul a pătruns lucrul, ori tot numai aşa încât nici să nu pbtă străbate
purta numele „Avram lancu . cipală a locuinţei fără de care aeri-
u
memoria a înmagazinat sciinţa. Numai când
sarea nu plătesce absolut nimic. prin ele fără de a nu se mânji.
şcolarul îşi desvbltă deopotrivă tbte facul­ Pentru a cuprinde la un loc
tăţile spirituale, ajunge om capabil de a fi Câteva cuvinte despre pomenile Implinindu-şl personalul casei
odihna de nbpte, femeia sîrguin- aceste producte, atât de preţibse la
folositor ; în oas contrar memorisatorul pbte la poporul nostru. cibsă a ţăranului îndată va purcede îngrăşarea locurilor, se va îngriji,
la multe ocasiunî să străiucâscă prin marfa (U r ma r e.) la curăţirea odăilor. Tbte murdăriile ca se le pună într’o grbpă aprbpe
-sciinţifieă înmagazinată de memorie, dâr
Mai departe, la asemenea po­ tbte alimentele descompuse, stătute de grajd, ai căreia păreţi să fiă zi­
esistă pericolul, că va ajunge un om vani­ meni, unde se satură tot felul de seu stricate, sdrenţele, praful depus diţi şi pe d’asupra acoperită cu un
tos. îndreptarea defectului memorisării se capac de scânduri. Aici se va arunca
bmeni, fără deosebire avut seu pe pardosalâ, pe haine şi pe alte
pote ajunge numai prin bună înţelegere şi
serac, se vatemă compătimirea cea obiecte, le adună în totă dimineţa, gunoiul şi se vor scurge murdăriile
•conlucrare a profesorilor fiă-cărui curs special.
adevărată, ce trebue se o aibă omul le scbte din odăi şi le aruncă atară, fluide, pe care apoi nu le va lăsa
faşă de cei săraci. Cei săraci au la locurile destinate pentru ele. ca se stea acolo cu anii întregi, ci
ULTIME SOIRI. lipsă de ajutor, br nu cei avuţi; pe Cel puţin odată în săptămână înainte de sosirea primăverei le va
de altă parte din punct de vedere pardosela caselor trebue frecată şi duce pe locurile lui productive ca
Viena, 60 Iulie. Pănă erî sera să aibă bucate multe şi bune.
la 9 bre a ploat neîntrerupt timp religios se vatămă t6tă credinţa cea spălată cu leşiă caldă şi cu năsip. Prin asta ţăranul harnic îşi îm-
adevărată creştină, pe care se bazeză Măcar de doue-ori la an primăvara
de 53 de ore. Rîurile au eşit din plinesce o mare datorinţă faţa de
alvii întrerupe rid comunicaţiunea datina pomenilor. Să ne întrebăm: şi tbmna toţi păreţii odăilor şi ai economia lui, din care trăesce, er
aprbpe pretutindenea. Stradele ora­ ce faptă bună este a sătura pe cel bucătăriei, atat pe dinafară, cât şi
ce are destul? Şi— ce i mai ridicul pe dinlăuntru, să se spoiescă cu zamă de altă parte prin delăturarea lor îşi
şului sunt în qgare parte sub apa. scutesce locuinţa de gazurile putu-
Trenurile electrice nu pot circula. — spre profanarea ideii de pomană, de var, adecă cu var stîns în apă.
după ce se satură şi se scblă dela Spoitul sâu văruitul e mijlocul rbse, aerul din jurul ei de invasiunea
Ţăranii nu pot veni în oraş se aducă c : microbilor şi personele din familia
pentru vencjare articuiii de consum, masă, cel bogat 4i © Dumnezeu să cel mai puternic de curăţire şi de
din care causă scumpetea e forte primescă. Der bre ce să primescă? desinfectare pentru orî-ce locuinţă, lui le scapă de atacul bblelor pri-
căci Dumnezeu primesce pomana mai ales când în vre-o familiă s’a mejdibse.
mare. Din tote părţile Austriei so­ Nimic mai rău şi mai primej­
sesc scir! despre mari catastrofe şi dată celui sărac, er nu masa dată ivit vre-o bblă lipicidsă. Der şi în dios pentru sănătatea ţăranului nu
timpuri normale văruitul nimicesce
celui avut!
inundaţiunî. Mulţime de omeni s’au
prăpădit. Astfel der idea de-a îmblânc|i mulţimea microbilor mai multor bble, este, decât datina de a lăsa băliga­
pe Dumnec|eu prin pomeni se pierde cari necontenit trăiesc în aer, în rul şi alte murdării, ca să le ajungă
cu totul, aşa că pomenile au deve­ unele timpuri mai mulţi, în altele vara prin curte seu în grădină. Tre­
C o n v o c ă r i .
nit o specie de mâncări şi beuturî mai puţini. Aceşti microbi se aşe4ă bue să recunosc, că mare parte a
Pe 2 August st. n. este convocată: urîte de pe spatele celor rămaşi în pe păreţi, pe pardoselă şi pe alte ţăranilor noştri sunt cuprinşi de
Adunarea gen. a „Reuniunei fem. rom. urma mortului. Sunt forte disgustă- obiecte. acestă trândăvie păcătbsă, în urma
Sălăgene** în Ummă. — Tot aci se va ţine căreia se şi eunbsce urmările ei triste.
tbre mai ales pomenile, ce le fac Microbii aşe4aţi pe păreţi îi ni­
şi adunarea gen. a despărţăm. XVI (Sdă- bmenii săraci, ba câte-odată chiar micim prin văruit, pe cei încuibaţi Bblele cele mai crâncene şi cu ca­
gean-Chior ean) al Asoc. trans.. din al orfanilor, cari ei singuri ar în pardosâlă îi facem incapabili de racter lipicios precum: Colera, lin-
Pe 8 August n.: Adunarea gen. a ave lipsă de pomană, br nu să dea trăit prin frecatul cu leşiă, er pe cei gorea, difteria, tuşea mâgărescă şi
■desp. V (Selişte) al Asoc. trans. în Tilişca. ei la alţii pomeni. de pe vestminte şi de pe alte obiecte altele cutrieră comunele locuite cu
— Adunarea desp. XXI, Năsâud al Asoc. Tot asemenea de mari sunt şi îi strivim prin opăritul cu apă fier­ astfel de bmeni păcătoşi ai leneviei.
trans. în Sângeorgiul-român. — Adunarea pagubele materiale şi economice; binte. B r a n , 1897. $. Stoica,
gen. ord. a desp. XI (Blaşiu) în Blaşiu. căci în forma, în care se fac astăcţî Economul diligent şi iubitor de medic.
Pe 9 August n.: Adunarea gen. a pomenile, sunt o adevărată pradă. binele lui propriu are să fiă cu bă­
Reuniunii învăţ. rom. gr. cat. din părţile La câte-o pomană un biet om mai gare de sâmă, ţinând tot-dâuna o Dorul împlinit.
Sătmărene în comuna Medesia (Olâh-Medes). sărăcuţ de multe-orî îşi pune micul deosebită ordine şi curăţeniă şi în (Legendă.)
Pe 10 August n.: Adunarea gen. a venit, ce îl are de pe un an aprbpe curtea seu ograda din jurul locuinţei, Era odată un om care tăia pietre
desp. al XXVI al Asoc. trans. în Reghinul- numai pe pomană, căci de are ceva ca asttel nici el să nu rămână mai dintr’o stâncă. Lungă şi grea era munca
•săsesc. grâu, îl pune jumătate pentru po­ îndărăpt, ca femeia lui sîrguincibsă lui; şi mic îl era câştigul. El se plângea
Pe 22 August n.: — Adunarea gen, mană, şi atunci ce folos economic cu curăţirea odăilor. El se va în­ adesea, suspinând: Ah! de ce nu sunt şi

•a despărţ. XIII {Abrud) al Asoc. trans. în a avut el de acolo? a săturat satul griji, ca ograda să fiă pardosită ori eu bogat ca să mă odihnesc întru’un pat
Câmpeni. întreg, ca în urmă să rabde el. cel puţin presărată cu pietri şi aşa cu perdele!
La tote aceste adunări Românii sunt Apoi scârbos şi urît în gradul întogmită, încât apa şi alte fluidităţi Atunci, un ânger se coborî din cer
invitaţi a lua parte în număr cât de mare. cel mai mare este, când vec|î pe ţă­ murdare, ce se adună prin ploi, seu şi îl clise:

via la finea prândului brânză de vacă, ca la 1877 se constată prin registre 644 nas- unui hectolitru grâu arare-orl făceau 75 va să dică, de-odată cu duplicarea rodei
•ceva estra-ordinar. cerl faţă de 448 caşuri de morte. cbilograml, astădl ea trece peste 76. Cali­ pământului, lefile anuale s’au îndoit şi în­
Ca ceva caracteristic mai amintim, In Saint-Bouize sunt doi pâneri sbu tatea grâului încă este cu totul alta, de treit. „O înaintare de două-ori fericită* ,
4
că poporul nu purta încălţăminte decât pitari. Deşi pânea — acum fără escepţiune cum era odinioră. eselamă autorul, „fiind-că, mulţămită ceru­
nisce talpe de lemn pe piciorul gol. îm­ albă — este mâncarea principală, ca peste Uneltele de economie pretutindenea lui, este în favorul săracilor**.
brăcămintea se compune din stofe lucrate tot în Francia, totu-şî astădl ea nu este sunt din cele mai bune. Pentru treerat se Contele Montalivet, a cărui iubire de
de ei înşi-şl. Un fel de pantaloni de lână, singurul nutrement, cum era odinioră. In folosesce singur aumai maşina de vapor, popor, ale cărui sentimente şi cugete no­
cusuţi cu aţă de in, se considerau ca un comună este o măcelărie permanentă, care pe care o încbiriâză fiă-cine după tre­ bile sunt evidente pe fiă-care pagină a cărti­
buinţă. Cartofii de mult nu mai sunt des-
lux forte mare. Aprbpe nici un locuitor vinde la an peste 6000 cbilograme de preţuiţl. Pe un colţişor îngust, cu o posi- celei sale, nu s’a basat, la compunerea sa,
din cele două comune nu scia scrie. învă­ carne. Ţăranii sunt bine îmbrăcaţi, încât ţiă din cele mai favorabile, se cultivă pen­ singur numai pe memoria propriă. Adu-
ţător era preotul, der el învăţa numai pe doi croitori, doi papueari, ba chiar şi doi tru capitala Paris o specie de struguri, cându-şl aminte, că după terminarea cur­
acei copii, de cari avea trebuinţă la servi­ vencfStorf de mobile sunt pe deplin ocu­ din cari resultă la an un câştig brutto de sului dela şcbla politeebnică, călătorise la
ciul bisericesc. paţi în comună. 1,400.000 franci (â 40 cr.) şi un venit cu­ Sancerrois cu un amic, care ca şi dânsul,
rat de 700.000 franci, cari se împart între
Cum s’a schimbat acum totul! Amândouă comunele susţin astăcll asociaţii unei reuniuni de vieri, din cari a trecut în serviciul statului (Service des-
Astăcjl tote casele sunt acoperite cu două scole elementare pentru băieţi şi co­ tot membrul este cultivător, speditor şi pons et chausseer), contele a rugat ârăşl
u
•ţigle, ba chiar cu ardesie (o specie de pile; în 1878 acestea erau cercetate de negruţător într’o personă . pe acest amic să mai facă odată cu dân­
pietră, din care se fac şi tăbliţele său pla- 120 copii din 145. Bunăstarea în genere a crescut în sul călătoria de odinibră, şi în modul acesta
cele de scris), şi prin o construcţie bună Asupra progresului în oultivarea pă­ modul cel mai îmbucurător. Drept dovadă au făcut împreună comparaţiunea între
servescă următorele îmbunătăţiri de lefi
-şi frumosă ele sunt forte atrăgătore; padi- mântului reproducem următorele date: trecut şi presinte. Miile impresiunl de că­
pentru servitori. Aceste făceau :
mentul la tbte este ridicat, multe sunt cu „In anul 1823 , diee, contele Monta- lătoria ale ambilor bărbaţi esceleuţl sunt
u
la 3825 : la 1878 :
etage. Ferestri nugăsescluna fără perdele. livet, cu multă trudă se semăna grâu pe depuse pe paginele, din cari ne-am permis a
pentru păstoriţe 30—50 fra., 120—130 fra.
Numărul caselor s’a sporit cu 130, în pro- 190 hectare; 50 de ani în urmă cultura face estraetul de mai sus.
„ văcari . 60—70 „ 180—200 „
porţiune cu numărul locuitorilor, care a grâului se estindea pe 490 hectare. In Petra-Petrescn.
„ bouarl . 120—130 „ 280—300 „
crescut încă-odată pe atâta! Numărul mor­ 1828 recolta grâului a dat 400 hectare, în „ cărăuşi. 200 — 250 „ 450—500 „
ţilor scade pe an ce merge; dela 1860 pănă 1878 a dat 11.800. Pe atunci greutatea „ servitore 90—120 „ 260—300 „