Page 85 - 1897-07

,5aseta“ iess în na-care di.
Msc-im AMnistnOnisi,
3i îiîom)i!
Braşov, oiftţs mar* Nr, 30.
Scrisori nefrai.oaii nu <;<i
fîimeao. — Manucoriiot* jju **
'((SERATE 30 primaso la Adml-
«letraţiune în Braşov şi la or-
mătpreie Birouri ie «niinclurl:
în Tiena: Jf. Duktt, Htinrtch
rtchale?., Ruâolf Ifoîsr. A. Oppilik»
Hachfolger; itiion Oppeiik, J.
Dar.nebcr, în Budapesta : A 7,
Holdbcrgsrg, ickttein Semat; în
Bucuresoi: Agtnce Bamu, Suo-
enrBaie de Boumanio; In Ham-
burg: Karaiyi & Lwbmatn.
Preţul Interţlunllor: o seria
garmond pe e oolonă 6 or. şi
SOor. timbra pentru o publi­
care. Publicări mai doso după
tariiă ai învoială.
Kooiame po pagina a 3-a o
jenă 10 or. seu 30 bani.
Nr. 161.
• r • * ' • v,'-f j.l • î. ■ i: i. i
;
1
Compromisul unguresc şi Austriacii.
De bine ce Ungurii s’au învoit
se pună capet certelor din dietă,
cari dădură prilegiu oposiţiei de-a se
folosi de arma obstrucţiunii, acum
îi cuprinde de-odată o mare îngri­
jire, ca nu cumva scopul, pentru care
a fost încheiat cu atâta svou com­
promisul din cameră, se fie zădăr­
nicit prin atitudinea parlamentului
austriac.
Foile guvernului unguresc măr­
turisesc, că adevăratul scop al păcii
parlamentare restabilite a fost se se
asigure continuitatea pactului dua­
list prin votarea unei prelungiră pro-
visorii a lui pe eale constituţională.
Decă înse cei din Austria nu vor
face ca şi Ungurii, atunci zadarnice
vor remând t6te silinţele, oe şi-le-au
dat corifeii partidelor maghiare din
cameră de-a încheia între ele faimo­
sul compromis. Căci decă în Aus­
tria nu s'ar pute dobendi aprobarea
parlamentară a unui astfel de pro­
iect de prelungire a pactului, atunci
cu finitul anului acestuia ceasorni­
cul dualismului trebue se se oprdscă
şi stările interidre din monarchiă
pot se se încurce cumplit. Cu acdstă
cestiune delicată se ocupă „P. Lloyd“
IUL liumoi ul — — ——--- --------
Acdstă fdiă găsesce, că după
cum stau lucrurile dincolo de Laita,
nu-i speranţă nicidecum, ca In anul
acesta guvernul Badeni se potă do­
bândi aprobarea parlamentului aus­
triac pentru provisorica prelungire
a pactului.
Ce neliniştesce mai mult pe cei
din Pesta este, că de fapt nu se pe­
trece ac}î nimic în Austria, ce-ar în­
dreptăţi speranţa, că guvernul Ba­
deni lucreză cu un plan şi cu un
program hotărît spre a se face po­
sibilă la tdmnă asigurarea continui­
tăţii pactului dualist. Decă Badeni
nu va reuşi se învingă obstrucţiu-
nea Germanilor într’un fel seu al­
tul, — fiă prin presentarea unei
legi de limbă, fiă prin sistarea or­
donanţelor de îimbă şi transporta­
rea certelor naţionale din parlamen­
tul central în dietele provinciale, —
atunci la tdmnă se vor repeta scan­
dalurile obstrucţioniste de astă-pri-
rnăvară şi resultatul va fi, că cu
tdtă silinţa, ce şi a dat’o guvernul
unguresc, pactul dualist nu va pute
fi reînoit.
Cei din Austria se gândesc a
se folosi de un paragraf din consti­
tuţia lor, care dă guvernului pleni-
potenţa de a-şî ajuta, în caşuri de gres. Meaioii unguri nu sunt mulţămiţl cu viâţă viâie şi sgomotâsă, oare frapâză pe
încurcătură, printr’o ordonanţă mi­
nisterială. „P. Lloyd“ înse vede în mărgâ înainte pe calea apucată şi să nu tale. PoliticiaDii, atât de numâroşl altădată
folosirea acestui mijloc un pericul sufere o astfel de „încălcare a dreptului de şi cari disoutau în mod sgomotos la ool-
pentru dualism, căci e mai mult ca stat maghiar**. Urmarea de sigur, nu va ţurl de strâ4l evenimentele la ordinea 4i*
sigur, că în împrejurările de faţă nu pute fi alta, decât un nou blamagiil pentru lei, au dispărut şi ei. Phaleronul, looalita- piesă. La oererea stăruitâre a publicului,
se pote aştepta dela Camera aus­
triacă, că va lua la cunoscinţă o leranţi.
astfel de ordonanţă privitdre la pact
şi, (jice, nici nu este admisibil se fiă
espus pactul unui refus din partea
parlamentului.
ce
Nici atunci, <ţi numita fdiă, o primesoe din Oonstantinopol cu data Bl
nu s’ar putd dobendi un resultat fa­
vorabil, când acea ordonanţă, dată întrevemt în umpul din urmă între Româ­
de nevoiă, ar fi simplu numai pre-
;
Abonamente pentru Austro-Dngaria:
Pe nn an 12 fl., pe şeoe luni
6 fl., pe trei Ioni 3 fl,
N-rii de Oumlneoi 2 fl. pe an.
Pentru loroenia si străinătate:
Po un an 40 franci, po şăse
luni 20 fr., pe troi iuni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 frânai.
Se prenumără la tâte oficieio
poştale din întru şi din aiarâ
si la dd, ooieotori.
lHaieutul patru BrasaY
adminiatraţiunea, piaţa mare,
târgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şeso
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
Cu dusul în casă: Pe un an
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
sâu 15 bani. Atât abonamen­
tele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Braşov, Lnnî-Marţî 22 Iulie (3 August) 1897.
* • C 1
sentată camerei din Viena, căci ve­ tinoţiuuea, ce ’i-a’a făcut din partea cercu­ Astfel în 4hele trecute, uu 4i din Corfu
ar
nind la desbatere, majoritatea, ce-i rilor oficiale prefectului dela Constanţa, asiguri, ou tâtă seriositatea pe cetitorii săi,
drept, ar primi-o, der minoritatea ar Dimitrie Quintescu, care aotualmente petreoe oă evacuarea Tesaliei e o cursă ce s’a în­
pute prin obstruoţiune se împedece aici. ErI Quintesou a fost invitat la prân4 tins Turciei şi oă armistiţiul însu-şl a fost
discusiunea şi în caşul acesta n’ar de cătră mareşalul curţii Munir-paşa. As- înoheiat, spre a se putea da la timpul
fi de-ajuns a se susţinâ, că nu s’a tâcfi) când Quintesou a asistat la selamlih, oportun, o lovitură hotărîtâre duşmanului.
respins ordonanţa şi că guvernul a Sultanul l’a salutat prin oamerarul său Emil- Şi cetitorii cred, în naivitatea lor, aoeste.
făcut destul condiţiunei prescrise bey şi şi-a esprimat mulţumită pentru tote — Cât privesoe armata, în afară de mici
prin aceea, că a pus în cunoscinţă acele măsuri, ce au fost luat in Dobrogea în garnisâne în diferite localităţi, grosul se
parlamentul despre mesura sa. Pro­ interesul Mohamedanilor şi pentru stima, ce află încă la graniţa actuală, în faţa arma­
cedarea n’ar fi constituţională şi deci Românii au arătat în tot-dâuna faţă de reli­ tei turcescl.
Badeni se nu credă, că va putd gia turcâscă. Sultanul se bucură de asta *
eşi aşa uşor din strîmtdre.
'ou atât mai mult, deâreoe Românii prin
Faptul, că Slavii din Austria şi asta urmâză numai esemplul regelui, faţă Se anunţă din Oonstantinopol Agen­
ţiei Reuter, că la întrunirea ambasadorlior
îndeosebi Cehii au inaugurat tocmai ou care el (Sultanul) are deosebită sim-
de Joi, s’a stabilit înţelegerea în privinţa
acum o acţiune energică în contra patiă“. * articolului privitor la indemnitatea de res-
agitaţiunei germane, nu sprijinesce
nicidecum speranţele într’o schim­ bel. înţelegerea răspunde părerii Germaniei.
bare favorabilă a situaţiei parlamen­ Raporturile între Serbia şi Turcia de­ Ambasadorii aştâptă aprobarea textului de-
tare din Austria şi astfel se pote vin tot mai acute. înarmările Serbiei pare cisiunei lor, dela guvernele lor respective.
uşor întâmpla, ca planurile ungu­ că îşi au scopul lor, cărora li-se dă espre­ Viitoroa şedinţă a ambasadorilor se va ţinâ
resc! în favârea conservărei intacte siune prin atitudinea tot mai ostilă şi mai Sâmbătă, 4* când va trebui să se termine
a raporturilor dualistice se fiă para- hotărită a Şerbilor la graniţa turoâscă. Soi­ lucrările lor.
lisete de cealaltă jumetate a mo- rile mai nouă sosite din Belgrad spun, oâ întrunirea ambasadorilor, care trebuia
anumiţi agenţi şerbi au agitat atât de mult să se ţie la Tophane s’a amânat pe 4'ua
narchiei.
Se vor face fără îndoelă mari poporaţiunea din ţinutul Pristinei, înoât si- următore, deâre-oe ambasadorul englez n’a
forţări în Austria, de-a delătura o tuaţiunea la graniţa turcâscă a devenit; forte primit instrucţiuni. înţelegerea dintre am­
catastrofă pentru pact. Dâcă înse nu critică. Guvernul sârbesc a conoentrat în basadori s’a efeotuat asupra a două puncte
vor reuşi, ce va fi atunci? Kursumbje şi Procuplje din apropiarea gra­ ce rămâneau în litigiu.
niţelor luroesol 12,000 de âinenl. De vre-o Clausula de adăugat la articolul al II-lea
trei 4>le îucâoe s’au şi întâmplat ciocniri şi propusă de Germania elice, oă veniturile
Convocarea congresului naţional- sâugerose intre trupele sârbescl concentrate
e edua la
MfmTn^“&âie^aEea Sa'dea. şl regi 6u prCa- ----- - ------- &“■ fâgn&Va'unCr ™ t P Jata datoriilor
înalta resoluţiune din 13 Iulie a. c. a’a în­ nerala părerea, oâ în Balcani ârâşî se pre­ ^egâţfdministmte sub supra-
durat a lua presgraţios în cunoscinţă noti­ pară oeva şi că Serbia tinde în adius să Puterilor.________
ficarea din partea metropoliei nostre refe- rupă legăturile de amioiţiâ ou Turcia. Se B
1
18
ritâre la convocarea congresului naţional- crede, cum am mai 4 Ş altâ-dată, că mi- 21 Iulie.
bisericeso pe 1/13 Octomvre 1897. nisteriul Simiol voesce prin aoâstă atitudine P. S. Sa părintele episcop- loan Me-
agresivă a sa să constrîngâ Porta să facă
ţianu, 4upă oum spune „Bis. şi Şc61a“ din
supuşilor Bărbi din Maoedonia conoesiumle Arad, a plecat MerourI după amâ4l la Zâr-
CRONICA POLITICA. pretinse de ei.
— 21 Iulie. * nescl, unde va petreoe mai multe 4'fo.
In oe privesoe starea sufietâsoâ a po- Escursiunea la Râşnov a corului de
La Moscva se va întruni înourend poraţiunei greoesci în ajunul înclieierei de­ copii dela şcâlele centrale române din loc,
congresul internaţional al medicilor, la oare finitive apăcii ea se oglindâză mai mult în ce s’a făcut erl sub conducerea d-lui pro­
şi Ungaria va fi representată. Incidentul disposiţia poporaţiunei din Atena. Aici în fesor de musioă Timotei Fopovicî, a fost
acesta a dat născare la un non conflict în­ tote oerourile domnesoe deprimare, jale şi fârte suocâsă în tote privinţele. Adevărat,
tre Unguri şi Croaţi. Croaţii adecă voeso desnâdejde şi acâsta nu numai din princina că esoursiunea micilor ooriştl nu s’a putut
Şl ei să fiă representaţî la congres in mod nenorocirilor politice, de oare a fost lovită faoe întoomai cuoi se prevă4use în pro­
de sine stătător. Medicii maghiari văd în Greoia, der mai ou sâmă, din prioina mise- gram, deârece din oause neprevă4ute corul
aoâsta o vătămare a „ideei de stat ma­ n’a putut pleoa ou tramvaiul la orele 8y .
2
1
ghiar * şi au protestat la guvern. Ei voesc riei materiale oe domnesoe pretutindeni. Astfel ajungând prea târ4iu la Râşnov,
adecă, ca singuri să represente na numai Oomerciul stagnezi, creditul negustorilor e n’au putut să cânte în biserică, unda s’ar
Ungaria şi Transilvania, oi chiar şi Croaţia. redus la minimum posibil. Familii bine fi oferit atât de bună ocasiune poporului,
Pofta acâsta îusă a şovmiştilor unguri se situate altădată, se găsesc acum în oea mai de-a au4i cu toţii cântările acestui oor,
pare, că de astă-dată nu li-se va împlini. groznioâ stare de sărăcie. Străinii, cari în pănă acum singur în felul său în părţile
1
După cum este informat „Magyaorszgâg* , alţi ani, visitau în massâ Greoia, anul nostre. Cu atât mai ceroetat a fost însă
însu-şl ministrul unguresc de interne şi cel aoesta n’au venit mai de loc. Sute şi sute
al instruoţiuuei publice s’au văcjut siliţi să sunt nenorociţi, cari îs nevoiţi să recurgă oonoertul oe e urmat după amâ4î. Sala era
plină, aşa oă nu mai era un singur scaun
dedare medioilor maghiari, că pe terenul la mila publioâ. In Atena la fiă-care 4eoe liber, trebuind mulţi să stea în pioiore.
instruoţiunei şi salubrităţii publioe Croaţia paşi — spune corespondentul unui mere
este autonoma şi astfel guvernul ungureso 4>ar străin — dai de oaliol oare-ţl implor Printre oei presenţl se vedeau şi fârte
nu ve pute impedeca pe Croaţi de a-şl ajutor. Magazinele oele mai elegante sunt mulţi Români braşoveni; mare era însă ou
trimite representanţii lor deosebiţi la con­ gole. Pe 8trâ4l nu mai domnesoe aoea deosebire numărul âspeţilor din România,
nu numui dintre oei staţionaţi peste vară
atât, er soţii lor şoviniştl îi îmbărbătâză să străin in visita mai tuturor oraşelor orien­ în Râşnov, oi şi dintre cei aflători actual­
mente la Braşov. Prestaţiunile corului au
satisfăcut forte mult publicul, oare nu .mai
voia să înoeteze cu aplausele după fiă-care
şoviniştii unguri atât de scârboşi şi neto­ tea înoântătâre, de pe oâsta mărei, la ju­ nu mai puţin ca patru dintre piesele din
mătatea drumului dintre Atena şi Pirea propram a trebuit să fiă repetate. D-l pro­
* are un aer lugubru. Ce e drept, nobilimea fesor Popoviol, zelosul dirigent şi inteme-
Ca o oaraoterist'că a raporturilor de şl-a dat şi în aoâstă vară rendez-vous la îâtor al acestui cor, a fost viu aolamat din
amiciviâ dintre România şi Turcia, „Neue Phaleron, dâr musioă nu caută îşi petreoerl partea publicului. Drept răspuns, d-sa a
fr. Fesse publică următârea telegramă, ce nu se dau. Lumea a venit mai mult pen­ mai esecutat ou corul şi un frumos cânteo
u
tru odihnă. înafarâ de program. După conoeit d-l Po­
Inlie n.: „Raporturilor de amiciţiă, oe au Caracteristică e totuşi atitudinea poviol a foat felicitat din partea multora.
unora din 4’ are e Societatea zidarilor români din Braşov
f de provincie. Ele conti­
nia şt Turcia, li-s’a dat espresiune prin dis- nuă a alimenta şovinismul şi ambiţiunea. s’a inaugurat erl. Membrii sooietâţii au