Page 87 - 1897-07

Nr. 161.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

lor de intimitate resultâ, oă la 1895 Ana Vasiliev primi porunca să fiă îmbră­ St. D-le, desooperindu-ml oinstitu-ţl nume oare să exeoute diverse fantasii de operete
Szimon a năsout o fetiţă.. Ingrigindu-se cat săra în haine oivile; pe birjarul Novelioî nu voib pregeta obiar în persână a Vi-le pănă în momentul oând Martinez va fi ple-
mult de oopilul ei, ea îşi negligâ cariera îl oomandase să stea săra la opt ore, îna­ arăta din oarl vă veţi convinge, oă nu 60 oat pe calea veolnioiei.
da cântărită, mergea neregulat în Chan- intea casei sale; mai deoarte porunci gen- fi., oum presupuneţi, ci 42 fl. 60 or. au 0 n6uă limbă universală. A murit Vo-
+ant şi astfel direotorul stabilimentului ÎT darmnlui, să mârgă la Boioev şi să aduoă fost încassările.
lapuk, trăâsoă Esperanto! esolamă eruditul
denunţă contractul. Boioev nu se înerigea bani ca să se plătâsoă soootâla Auei de la Nu mă supăr, oi din contră vă sunt
doctor rus Zamenhof. Aoesta combină o nâuă
dl loo de ea şi de copil, şi deoâte ori ea hotel Khodope. tare reounosoător de observarea, oe ni-o limbă universală, pe oare o numi Esperanto
era nevoită să oâră bani, se certa. In anul Oând sosi birja la opt âre, Novelioî făourăţl, oăol ferindu-ne pentru viitor de Deja aprâpe pe întreg pământul este lă­
următor Ana mai avu un copil ou Boioev, rjise oătră birjar să se duoa aoasă, căol p.oest rău, p6te vom pute ferioi noi mai
ţită limba Esperanto, deâreoe după oons.
care însă a fost năsout mort. Ou tote oă o n’are lipsă de vizitiu; e vorba de-o afacere bine ţâra lui Radu Vodă, ca antecesorii
tatarea limbistioilor e fârte lesne de în­
oerta mereu, Boioev îl promise, oă o va poliţienâsoă, oăruţa i-o va trimite el aoasă. noştri ?!
văţat. Tâtă gramatioa limbei Esperanto
lua de nevastă. In Martie 1896 el o trimise Birjarul pleoâ, Vasilier se uroâ pe oapră In fine, dâoă în timp de trei ani am
oonstă din 12 regule; a dâuă uşurinţă e,
împreună ou oopilul la Budapesta la tatăl şi merseră la hotelul unde se afla Aua oomis, fără voiă, aoâstă greşâlă, mă rog
oă ouvintele sunt o ooleoţiune din rădăoina
ei, căreia îl sorisese, că nu va părăsi pe Szimon, oa s'o aduoă; plătiră soootâla de de ertare şi Vă asigur, St. D-le, atât pe
cuvintelor din limba latină, germană, fran-
fata lui şi-şi va împlini îudatoririle ca ofieer. 30 fr. dela hotel, şi după oe îl înoăroară D-Vâstră, oât şi pe Oa. D-nl oontribuenţl,
oesă şi englesă. Din câte o rădăoină a unni
Pănâ oând a trăit mama lui Boioev luorurile în trăsură, pleoară împreună ou oă pe viitor nu voih mai oădâ îu astfel
cnvent ou 30 formaţiuni se oompune şi 50
tot a mai putut’o duoe Ana Szimon, dâr Ana Szimon. de păoate. La dorinţa On. oontribuenţl de
de ouvinte. Un vers al lui Heine îu limba
după mortea ei raporturile Anei cu Boioev La cimitirul oatolio îl aştepta Boioev a-şl vedâ fiă-oare numele şi suma contri­
Esperanto s’a tradus astfel:
au deveuit de nesuferit. Pe lângă aoâsta în uniformă, dâr ou-o manta oivilâ, şi No- buită*), vom şi faoe-o îndată oe oolega va
Diru, mia kel-ang’elo
o oopleşa sărăcia. In 1897, Boioev îi închi­ veliol, ârăşl în uniformă înlă fără manta. fi întors. Diru, e’u ne estas vi
ria o loouinţă ou două odăi în Sofia şi o Amândoi se uroară în trăsură; Boioev şe­ Andreiu Stroia, Dolc’a revo, song’o bela
visita mai de multe ori; dâr nu-i dedea dea la drâpta Anei, Novelioî în faţa ei. învăţ. gr. cat. De poeta fantazi’?
nioî bani şi niol ohiria nu i-o plătea, aşa De-odată Ana sări din trăsură şi oădu jos, Iu Europa şi America esistă deja o
că de multe ori n’avea ce să mănânoe. Boicev îl dete să mirdse în trăsură o sticluţă, ULTIME SOIRI. literatură întrâgă în limba Esperanto, în
Cu ’n an mai nainte, Boioev cumpă­ în care se afla 'probabil cloroform. Pe jumă­ Viena, 1 August. De vre-o doue oare s’a tradus Homer, Sobakespeare, Goe-
rase în oompanie ou alţii o moşiă, pe oare tate ameţită ea ounosou pericolul şi voi the, Byrou, Heine şi Puskin. Esperantiştii
rămase mult dator. Pentru a soăpa de să “fugă. Vasiliev opri trăsura. Cei trei c}i!e din t6te părţile Austriei sosesc au şi o fâiă în limba lor întitulată: „Lingvo
aici mereu cele mai întristătdre sein
datorii a deois să se oăsătorâsoă cu o bărbaţi se dădură jos şi ridicară pe săr­ Internaeia . ţ)iarul parsian „Etranger pu-
44
44
despre devastaţiunile în urma inun­
fată bogată. El se logodi, ou ea. Ana mana femee ârăşl în trăsură, apoi pleoară dărilor. Dunărea şi canalul ei cresc blioă şi artioull în limba Esperanto.
era desperată. El o mângâie d’ceudu-i, mai departe. Ana striga oa o desperată în neîncetat, asemenea şi rîurile. Co­ Pneumalophor este numele unui nou
oă se însbră numai din interes si oă trăsură. Atunoî Boioev porunoi lui Vasilev municaţia e întreruptă pe multe linii. aparat de respiraţia în loourî pline de gase
ea în cele din urmă, totuşi va deveni să oprâsoă. Booiev se uroâ aoum însuşi pe Oraşul Ischl e mai tot sub apă. T6te vătămătâre şi recomandat mai ou sâmă
oapră, şi lui Vasiliev îl porunoi să şecjă
soţia lui. In adevăr însă Boioev oăuta de comunele din Austria de sus, din pompierilor şi lucrătorilor din diferite mine
mult, să se scape da ea si acum, vrând să lângă Ana şi să-i ţină sticluţa mereu sub jos de Mauthausen, sunt inundate. (oone). Desooperitorii aoestui aparat sunt
sa însore, ea îi sta în cale. nas. Astfel ajunseră la podul de peste Ma- D-nii: director de Wachler, profesorul Dr.
riţo, unde se ‘opriră 10 paşi dela ţărm.
Şâse dila înainta de nuntă, oare s’a G. Gărtner şi oomeroiantul G. Benda din
Cei trei inşi luară fata, care era deja fără
făcut la finele Ini Ianuarie 1897, v«ni la Viena. In oonstrast ou aparatele respeotive
consoiinţă, din trăsură, şi-o aşecjară pe pă­
Sofia fratele mai tînăr al lui Boioev, Nioola. de pănă aouma, cărora trebuia furnisat aer
mânt. Servitore moderne. In Kolmar, în Ger­
In Martie 1897, Boioev merse la FiliDonol, oomprimat din afară, pneumatopborul face
Boioev şi Novelioî se sooborîseră să mania, se duse o damă la biroul de servi­
unde se afla pe atunci şi prinoipesa Bul­ pe individ independent de aoâstă pompare
caute bolovani; Vasiliev rămase îndărăt; tori pentru a-şl angagia o slujnică unde şi
gariei si scrise de aoolo Anei să vină cu a aerului adesea nesigură şi înlesnesoe in­
el observa în trăsură o mioă geantă, în găsi una oe-i oonveni şi o luâ ou densa
frate-său Nioola la Filipopol, Aceştia şi so­ trarea în loourile imbibate de gaze, fum şi
care află 3 inele de aur, un ao si-un oea- spre oasă. Pe drum, servitârea întrebă pe
siră la 25 Martie si descinseră la hotelnl tot felul de aer strioat. Detailurile aoestui
sornio. Obieotele acestea le luâ la sine. stăpâna dâoă mai este mult pănă aoasă.
Feler. Nioola se însorise în cartea de la Mai avem puţin şi ajungem, răspunse da­ aparat, sunt greu de explioat, întrebuinţa­
hotel „N. Stoianov ou soţia“. Intr’o di Ni­ Curând sosiră Boicev şi Novelioî ou’n bo­ ma. Mai mergând înainte, d’odată se opri rea lui însă este fârte simplă şi praotioă.
oola sosi la hotel beat şi-a voit să violen­ lovan mare şi ou unul mai mio. Ei sugru­ servitorea şi ofta cj'eend : Dâmnă, eu nu In general el se oompune dintr’o aşa
mară apoi amorţita, probabil ou-o funie
teze pa Ana; aoesla lua un lemn şi lovi merg aşa departe, peutru-oă am aici un pungă de respiraţia, o sticluţă ou oxigen,
oe-o aduseseră dela Filipopol. Apoi îi ri-
într’ensul. Nioola riposti. In urma soanda- amorez, pe care nu-1 pot lăsa, sermanul, un aparat pneumatio, un presoar de nas,
lului, a fost silit să părăsâsoă hotelul şi s’a dioară oadavrul, şi Vasiliev lega de el oei se faoă în fiă-oare cR un drum aşa de l un oobielar presoruativ şi o gântâ, oare
mutat la hotelui Khodope. Aio! Ana ră­ doi bolovani. După aoeea, tot el prinse lung. Căutaţi-vă o altă fată. Adio! — paobetată are 38 oentimetri lungime 29
mase fără bani. Ea voia să se întelnâsoă oorpul de oap şi de mâni, Boioev şi No- Damei nu-i rămase deoât a se întâroe âr omt. lăţime şi 10 omt. grosime. In prao­
ou oăpitanul Boioev, oa să-i oâră bani. De veliol de pioiore; astfel, duseră pe mârta la birou şi a lua alta. Nici nu ajunsese tioă, oxigenul din stioluţă se întroduoe în
aceia merse la oastel şi oeru intrare. Gen- pănă la pod, şi de-aiol o aruncară în rîu. plămâni prin deschiderea unei ventile. Oxi­
bine aoolo şi âtă oă se deschide uşa şi în­
darmul nu voi s’o lase să între. Atunoî Ana Uoigaşii se întârseră apoi ou trăsura genul este sufioient omului pentru 30 mi­
tră 2 fete în oostum de sport oă
Szimon fă ou mare gălăgie pe stradă si soena în oraş. Boicev se dete jos în piaţa bise- nute cel puţin, fără conseoinţe, fiind subţiat.
vin pe velooiped dela Sehlettstadt spre
aoâsta o mai repeţi şi altă-dată. Boioev ricei şi se duse la oasa unde locuia ou so­
a şi găsi un loo de servioiu. Aoâstă se Barba profetului, pilele aoeste s’a prăs-
venind din Sofia si audind despre aoeste ţia sa. Pe oăpitanul poliţiei îl duse Vasi­
44
păru damei, că este prea „modern şi re­ nuit în Constantinopol cea mai mare săr-
•scene, oarl îl obmpromiteau, hotărî să de- liev aoasă. Geamantanul ou hainele uoisei
nunţă la o servitâre velooipedistă, şi se bătâre religiâsă, oe esistă la Turol. Sulta­
lăture definitiv, eventual să omore pe ibov­ a fost depus în salonul căpitanului poli­
hotărî se aştepte pănă va găsi o slujnică nul Abdul-Hamid a voit să faoă o buouriă
nica sa. In 6 Aprilie el ohemâ pe căpita­ ţiei. Pe la 12y din nâpte, Vasiliev duse fără ibovnio şi fără becioletă. loouifcorilor oelor mai fanatici din Turoia
2
nul poliţiei Novelioî la adjotantura prin­ trăsura îndărăt proprietarului ei.
Escentricităţî americane. — La Flo- asiatică, Dervişilor din Bokbara. Le fâou
ciară şi-l provoca să depărteze pe fată, (Va urma.) adeoă un dar, în posesiunea oăruia ei de
dâoă nu altfel, ou sila. Novelioî primi în­ resville (Texas) în Stat6le-Unite un Mexi­
can, Maximo Martinez, a omorît pe lo­ sute de ani doriau să ajungă, aoest dar
sărcinarea, şi aoum înoepură să faoă planul godnica lui, pe părinţii acestuia, după oe este un fir de păr din barba marelui pro­
•omorului. ‘ Corespondenţa „Gazetei Trans.“
chinuise în tot felul pe nenorooita vio- fet Mokatned. Dervişii din Bokbara trimi-
înainte de aceia, Boioev visitase ou Făgăraş, 31 Iulie n. 1897.
timă. Pentru tote aoestea a fo9b oondam- seră la Constantinopol o deputaţiă splen­
principele şi prinoipesa insula Rogoş. Acolo (Răspuns d-lui n. s. t. din nr. 155 a. c. al ,,Gaz. nat la mârte prin ştrâng. Condamnatul a didă, oa să primâsoă ou mare pompă re-
in rîul numit Mioa-Mariţa, el a desooperit Trans.")
rugat pe Soberiff (gâde) oa în momentul liquia profetului. Deputaţiunea merse îu
sub un mic pod de lemn oe daoe la in­ Stimate D-le „w. s. t. f La provooarea, exeouţiunei să i se pună o musioă, oa să i mare prooesiune la Yildis-Kiosk, unde Sul­
tt
sulă, un loo de-o deosebită afuncjime. Aiol oe din interesul, oe arătaţi faţă de soâlele cânte, şi oa petreoerl pupublioe să se or- tanul şi ou miniştrii săi o aştepta. Sulta­
hotărî el, să aruuoe pe Ana Szimon. Pen­ nâstre aţi binevoit a ni-o faoe în nr. 155 ganiseze în tot oraşul, cu aoâstă ooasiune. nul luâ ou mâua sa outia, unde se păs-
44
tru acest scop câştigă pe poliţiştul dela din 15 (27) Iulie c. al preţuitei „Gazete ,
Ua comitet s’a format numai decât pentru trâză barba profetului şi-i dete oonduoăto-
palat, Bogdan Vasiliev. Apoi trimise pe în absenţa colegului meu, sabsorisul mă şi
a organisa o mică serbare, la oare să ia rului deputaţiunii un fir de păr din barbă,
un birjar, Petru Alexov, oare staţiona lângă grâbeso a Vă satisfaoe dorinţei.
parte şi Martinez, bine înţeles, sub o bună âr aoesta primi preţiosul dar cu mare re-
palat la Ana Szimon ou o sorisore, în oare Eu sunt de trei aut învăţător în Fă­ pasă, înainte de a merge la spâncjurătâre. verinţă, plecat pănă la pământ. Sultanul
îi spunea, că în diua următore va trimete găraş, înoă la primul „maial din 1895 am Comitetul a deschis o subscripţie, oare a însu-şl, în fruntea unui oonduot, duse îna­
44
după ea o birje, oare s’o aduoă pănâ la întrebat nu numai pe oolegul meu, dâr şi produs 50 dolari şi cu aoesta sumă el a poi la locul său barba profetului. Condu-
podul de peste Mariţa; aici o va aştepta pe alţii domol, ba am obiar stăruit să anun­ oătorul Dervişilor puse reliquia primită
ca să mergă cu ea la moşia sa. Ana era ţăm suooesul „maialului pe oale publică, angajat musioa cea mai bună din oraş, îutr’o outiă frumâsă din mărgăritare, ru­
44
veselă de acostă sorisore, şi-o oomunioâ răspunsul a fost „fiind venitul mai tot-dâuna *) Nu-i vorba aiol da dorinţa d-lor oon- bine, smaragde şi alte petri soumpe. De­
prietenelor ei. neînsemnat, (ca d. es. în aoel an 36 or.) tribuenţl „de a-şî vedâ fiă-oare numele şi putaţiunea Dervişilor, oerend dela Sultan
14
suma contribuită publioată prin d’are; oi
In cj’ua următâre aştepta înzadar, oăol du s’a îndatinat niol-odată a se mai pu- pază militară, duse aoasă preţiosul dar,
vorba e de-o justă aşteptare a publicului
nu veni nici o trăsură. Ea făoii ârăşl soan- blioa“, eu oa „noviţiu“ a trebuit să oedez. făcând aoâstă oălătoriă pe jos.
sprijinitor, de-a i-se da lămuriri asupra în-
dal la palat, şi atunoî un funcţionar de Condamn, oa şi D-ta, aoâstă pro­ trabuinţărei banilor şi a resultatului obţinut. Umbra sunetului. E luoru cunosout, oă
aoolo ii promise, oa s’o liniştâsoă, oă va cedură, ba cutez a afirma, oă o erâre mare In oasuri mai mici şi cu totul looale, aoâsta
sunetul oonstă dintr’o vibraţiune, oe stră­
regula afacerea ei ou Boioev. Boioev îi s’a comis prin aoeea, oă nu s’a dat sooâtă se pâte faoe nu numai prin <ji are » °i §i în
vre-o adunare ooasională, ori anume con- bate prin aer în formă de unde; la aoeea
sorise a doua sorisore, în oare îi spuse, oă publică. Căol fiă-oiue e în drept a pretinde
vooată a oelor interesaţi. Modalitatea din însă nu s'a ougetat nimeni, oă şi aoeste
MierourI în 9 Aprilie săra îi va trimete să se scie, oe s’a făout ou filerul său.
urmă de multe-orl pote să fiă şi mai con­ UDde pot să aibă umbră. Aoâsta a oon*
birja, care o va dnoe la podul Mariţa unde Pentru liniştirea D-tale, St. D-le, oâb venabilă. Observăm de-altmintrelea, oă d-1
u
el o va aştepta. Şi aoâstă scrisâre Ana o şi a On. D-nl oontribuenţl îmi permit a oorespondent s. t. n’a tras la îudoâlă statat’o învăţatul engles C. V. Boys. Um­
bra sunetului se marobâză în formă de
comunică amicelor ei, oare dau din oap Vă aduoe la ounosoinţă, oă suma oontri- niol printr’un cuvânt oonsoienţiositatea în inele, oarl îşi sohimbă Iooul ou o celeritate
44
•şi-o stătuiau să nu mârgă la podul Mariţa. buirilor benevole la „maialul din acest an admiuistrare a d-lor învăţători dela Făgăraş,
oi pentru înourajarea viitdre a publioului forte mare şi eresoe din oe în oe.
xo 9 Aprilie la 4 âre p. m,, Novelioî şi a fost 42 fi. 60 or., âr spesele au fost 41
sprijinitor a esprimat numai dorinţa, de-a
Bogdan Vasiliev merseră la podul Mariţa fl. 32 or. Venitul carat 1 fi. 28 or. Dovadă se da acestuia posibilitatea să ounâsoă re-
să inspeoteze iooul fatal, care avea să fiă listele orig. şi ohitanţele de solvire, pe oarl sultatul aoelor contnbuiri şi modul între- Proprietar: Ml*. Aurel îlluicşiauu.
.mormântul Anei. ori şi oui le pun la disposiţiâ, âr D-Vâstră buiuţârei lor. — Red. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.