Page 89 - 1897-07
P. 89
-1
Ssâictlnflea. iiniiistntlutffi „Saseta iese io flî-care di.
ii Tipoirtfi | Abonamente pentrn Austro-Ungaria:
îlfeajov, piaţa nara fifr. 30. Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nrfriuacaue sa sa
primoBD, — Mwmsonpt» na as N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
tsirimat. Pentrn România st străinătate:
INSERATE sa primesc la Adml-
nletrsţluea tn Braşov şi la ttt- Pe un an 40 franof, pe şăee
mătârole Birouri da anunolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Yiena: if. Mat, Rtinrick N-rii do Duminooă 8 frsnol.
Stkaltk, Rudoif Mont, X. Opptlikt Se prennmoră la tâto oficieie
Naonfolger; Xntoa Opptlik, J. poştale din lntrn şi din arară
Dannebcr, In Budapesta : X. f. şi la dd. ooieotori.
9olibtrgerg, XckxUin Btmal; In ibnnameitnl pentru Brasor
Buouresci: Xfmct Ratat, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
cursale de Koumanie; In Ham târgul Inului Nr. 30 stagiu
bar j,: Karoiyt <f Utbmann,
I.: pe un an 10 fl., pe şeae
Preţul Intarţlunllor: o seria Ioni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
farmond pe a oolonă 8 cr. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o publi j£l. InT TJ Xu X-3S. 12 fl., pe 6 Ioni 6 fl,, pe trei luni
care. Pu'Blioări mai dese după 8 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tarii a si Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beolame pe padina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 162. Braşov, Mercurî 23 Iulie (4 August) 1897.
„Libertate şi dragoste". se vor făli dâr Maghiarii şi Săcuii carl ar fi însă resultatul acestor nouă şi putem aminti despre o parte a Saşilor din
din Ardeal cu acea faimdsă devisă a ultime înoercărl, „Reiohsrath“-ul, după cum Braşov, oarl au trimis o telegramă oăldu-
La Sighişbra s’a serbat Sâm genialului lor poet, ce este săpată cu se asigură, va fi oonvooat la finea lui Sep- râsă oomitetului eseoutiv. Telegrama este
băta trecută inaugurarea monumen litere de aur pe monumentul lui, temvre, Atunol se va vedâ, dâoă şi întru aoâsta:
tului poetului maghiar Petofi. pe câtă vreme în inimile lor nu oât mai p6te funoţiona parlamentarismul „Eine gemuthliohe săxisobe Gesell-
Acest monument s'a ridicat la este întipărită, decât polta de dom- în Austria în aotualele împrejurări. sohaft erlaubt siob an der bobon Peier des
iniţiativa răposatului fişpan Bethlen nire, despotismul, ura şi intoleranţa grossen Diobters im Geiste tbeilzuuebmen,
Gabor. Sculptorul secuiu presentă pe faţă cu naţiunile conlocuitdre. Mitropolitul Antim. nnd ein vielfaches Hoob darzubringen. Hooh
PetQfi în uniformă de honved, rea Petofi, Ebre seinem Andenken.“
44
mintind astfel ultimele momente ale „L’Indâpendanoe Roumaine — oare (Pe românesoe: O societate săsâsoă
poetului, care, înrolându-se între os Situaţiunea în Austria. a trimis pe primul ei redaotor la Constan- veselă îşi ia voia a partioipa ou spiritul la
taşii generalului Bem, a pierit pe Tot mai mul*- se înoaroă lucrurile în tinopol şi în Maoedonia pentru a studia înalta serbare a marelui poet şi a striga
situaţia la faţa looului — spune că să avem
câmpul dela Sighişdra, împreună cu Austria. Acjl nu mai Germanii, ci ohiar un repeţit „eă trăâsoă Petofi! Onârememo
bune speranţe într’un apropiat triumf al 44
soţii sei urmăriţi de cazacii muscă- şi Cehii au început să aranjeze meetingurl riei sale! )—Ceea oe faoe mai mult haz însă
lesei ai generalului Luders. de protestare. Cei dintâi protestâză în con oausei Românilor maoedonenl mai ales dm este, că aoâstă naivă telegramă „îşi iau
Sunt deci momente însemnate, tra Germanilor. punct de vedere religios. voiă“ a-o subsorie oa „Saşi din Braşov
44
înfăţişate prin acest monument, de ■ ; Sâmbăta trecută comitetul eseoutiv al Mitropolitul Antim n’a fost şi nu este şi un Iânos Ignatz şi E. SzdJcelyi, pe lângă
natură a însufleţi obştea maghiară, Cehilor tineri a presentat, în numele Boe- reounosout de nimeni, dâr autorităţile tur alţi oâţl-va inşi cu totul neounoscuţl, oa
şi ni-se pare fbrte naturală însufle miei „triple , un protest locţiitorului boem cesc! îl recunosc de fapt şi-l protegâză oât Alois Albriob, Kraus, P. Heller, Franok,
14
ţirea, ce a domnit la serbarea amin Coudenhove şi s’a hotărît tot-odată, oa să pot în oontra perseouţiunilor şi intrigilor I. Reiner, K. Salmen şi Adolf Dăiibel.
tită. se redacteze un memorand în oontra Ger greoesol.
44
Mai puţin firăscă este inse con- manilor. Tote acestea se vor aduoe la ou- „L’lndâpendance spune, oă o biserioă Mamelucii lui Banffy la înălţimea chiă-
secenţa, ce o trag Maghiarii şi Se nosoinţa. lui Badeni printr’o deputaţiune. română în Maoedonia, oficial reounoscută mărei lor. Membrii clubului partidei „libe
44
cuii din serbarea lor pentru conlo Protestul, de oare am vorbit, a fost de Turcia, ar fi de un folos enorm pentru rale , mai oorect efis mamelucii lui Banffy,
cuitorii nemaghiarî. presentat prin deputaţii Adamek şi Pod- Românii de acolo. au venit la bazliă ideiă, să eterniseze mu
In deosebi trebue se bată la lipny în edificiul Jooutenenţei din Praga. piarul franoes mai adauge, oă Sul tra stăpânului lor printr’uu bust de mar
ochi spiritul agresiv şovinist, ce s’a tanul are multă bunăvoinţă pentru Români, moră. Bustul l’au şi comandat şi încă —
: In el se oere ajutorul looutenenţei în oon- câ să nu desperăm de reuşita oausei lor, cum spun foile guvernamentale — fără soi
manifestat nu numai în preseă, ci j; 44
ţ tra „blăstâmăţnior Germanilor, cari aoum
chiar şi la serbare. Şi acesta cu atât probă Bulgarii cari au aşteptat ani de cfile rea lui Banffy. Piind bustul terminat, ma-
nu luptă numai în contra ordonanţelor
mai mult, cu cât monumentul din pană oe şi-au văcfut biserica reounoscută. meluoii botărîseră să-l instaleze în sala clu
pentru limbă, oi şi în contra „unităţii 44 bului cu mare pompă şi eeremon’ă. Der să
cestiune s’a inaugurat sub devisa: de drept de stat a Boemiei . de Turcia. „L’lndâpendanoe sfârşeşte sfă
44
„libertate şi dragoste , — devisă, ce tuind pe totă lumea să se ferâsoă de o vec|l minune! Chiar şi pe Banffy, cum se
44
Se spun, în adevăr, luorurl ne mai maoe- vede, l’a cuprins ruşinea de atâta slugăr
şi-o alese poetul maghiar. agitaţie intempestivă în chestia
In patru-spre-4ece limbi s’a re pomenite despre vehemenţa, ou oare Ger donânâ. nicia, oăol a poruncit mameiuoilor, să l-să
produs acăstă devisă pe monumen manii pbrtâ aoâstă luptă. Aşa de esemplu se T6te bune, — observă faţă ou aoeste renunţe la orl-oe serbare. Astfel mameluoii
spune, că pănâ la aşa grad ar fi mers fu „Drapelul — dâr situaţia de acjl nu se au aşeejat Sâmbăta trecută bustul în aşa
11
tul lui Petbfi, între cari şi în limba
ria Nemţilor, înoât în Boemia, unde Cehii mai potrivesoe ou situaţia de aoum trei- numita sală de marmoră a olubuiui fără
nbstră românescă: „Libertate şi dra
goste, aceste ’mî trebue mie . sunt în majoritate, Cehii, numai fiind-că cfeol de ani, când Bulgarii au putut să aş niol o serbare. Ce-i mai mult, l’au aşezat
44
Cât pentru libertate, nici că vorbeso limba cehă, nu sunt toleraţi de tepte vreme îndelungată pentru a-şl vedâ alături de bustul lui Iuliu Andrassy. Inohi-
Germani în niol un ofioiu de al statului; biserica recunosoută. Ac]l evenimentele se puiţi-vă: mutra lui Banffy alături de bus
mai voim se pierdem vre-un cuvent.
Este o ironiă a sorţii, că astăzi stră- nici chiar în biseriol se cţioe, că Germanii precipită, Bulgarii şi Serbii fao progrese tul lui Andrassy!
oât numai pot îi împedecă pe Cehi de-a se
luce pe câmpia Sighişărei, pe un uriaşe pe ruinele greoismuiui în peninsula Esundări. Ploile din săptămâna tre
ruga lui Dumnecţeu în limba lor.
prbspet monument, în patru-spre- baloanioă, şi dâoâ nu dobândim cât mai cută au fost, aşa cţioând, generale în tâtă
44
4ece limbi cuventul „libertate ! In faţa acestei situaţiunl e de mare curând dela Turoia tot oeea oe avem drep Europa oentrală, făoând să se reverse apele
D6r, decă nu pote fi vorba în interes o broşură anonimă, oe a apărut (fi tul şi interesul să dobândim, va veni un şi oausând imense pagube. NioâirI însă pa
acăstă ţeră a4l de libertate, cum lele acestea în Viena. Autorul broşurei se moment — forte apropiat — oând orl-oe gubele n’au fost aşa de mari oa în Aus
stăm atunci cu dragostea, ce a pro vede, oa un bărbat ou vederi largi poli- reforme oe ni-s’ar acorda vor fi prea târcfii, tria. Aiol esundările au fost aprope gene
povăduit’o înainte cu 48 de anî poe tioe. El pledâză pentru o definitivă resol- căci ne vom isoi de puterea prea supenârâ rale. Comune întregi au fost nimicite, oa
tul maghiar? vare a cestiunei de naţionalitate în Austria a Slavilor. Publioul trebue să rămâe oalm sele dărîmate, podurile în forte mare parte
Etă cum: in aşa ahip, oă pentru fiă-care ţinut să se şi guvernul să fie înţelept; de aoord. Dâr distruse. Comunicaţiunea în urma aoâsta
Un Secuiu dela Odorheiu, care decreteze oa limba oficială în tote oficiile este în calm şi în înţelepomne o energie, s’a sistat pe fârte multe linii ale oăii fe
purta un stăg mare unguresc, când publice, limba aoelei naţionaliţl, oare con- oare aduoe foiose mai mari decât energia rate. Artioulii de oonsum s’au soumpit în
au întrat sutele de dspeţî secui în stitue majoritatea poporaţiunei. Fiă-care gâlăgiosâ. Acâstâ înţelepciune unită cu mod fârte simţit în ţinuturile bântuite de
Sighişora, ajungend înaintea „var- naţionalitate să-şi aibă câte-un parlament energie, o cerem guvernului român — oât esundări şi olassa mai săracă a poporaţiu
44
meghiei (prefectură) a strigat: „Aţâţi cultural propriu al eău, er in fruntea tutu mai e vreme. nei e ameninţată de fâmete. De vre-o 2
Maghiari n’au fost nicî-odată în Si- ror acestora să stea un parlament oentral, 4ile ploile au încetat şi în urma aoâsta în
ghişdra, der nici nu vor mai fi! — în oare celelalte parlamente să fiâ repre- Austria apele a început să soadă, ou es-
44
u
„Ba 4© vor mai ti! răspunse unul sentate prin delegaţi eto. Planul întreg se S C i e i L E D I L E f l . oepţiunea Dunărei, oare la Yiena e încă
44
44
dintre dspeţî. — „Dâr câud? — basâză în fond pe federalism.
— 22 Iulie. în oresoere; e mare temerea, oă mai ales
„In curând, după ce se vor maghia- La aoest loo avem de amintit înoă şi
Corone eterne. Din inoidentul morţii Dunărea are să se reverse aoum în părţile
risa şi Saşii! răspunse cel întrebat. o soire telefonică, oe se oomunioă uneia mai din jos, în Ungaria. Pojunul deja e
44
Conversaţia acesta, ce-o comu din foile budapestane. După aoâstă soire, D-nei Zoe Pop, ni-s’a trimis de D-l Teodor
Spudcrca, oa ginere, în looul unei cnnunl forte ameninţat. Maiestatea Sa a dăruit
nică raportorul unui 4i din Pesta, minisbrul-preşedinte Badeni înoă tot mai
ar
peritâre, 5 fl. v. a. drept oorână neperi- 30,000 fl. pentru locuitorii din Boemia pă
ilustreză spiritul, ce a domnit la speră, oă-i va suooede de-a aplana contro gubiţi prin esundări, âr pentru oei din
Sighişdra faţă cu popdrele conlocui- versele dintre partide în vitârea dietă târe, oontribuţiune la „fundaţiunea iubiţilor
răposaţi* în folosul şcolarilor români sdraci. Rohl 1000 fl. Impărătâsa insâ-şl a iniţiat o
ua
tdre nemaghiare în cji de 31 Iu boemă. La finea acestei săptămâni, Badeni, colectă în favorul oestor dm urmă.
lie. Ea esplică şi imputările pline se cfioe, va pleca la Ischl pentru a pre- Se chiteză aoâstă sumă în aoest mod şi se
de iritaţiune, ce le face pressa ma senta monarohului un raport asupra situa- arată, oă s’a adaus la numitul fond. — Cadavru aflat. Dumineoa treoută a
ghiară şovinistă Saşilor din Sighi- ţiunei înteriâre şi a cere tot-odata aproba Braşov 22 Iulie 1897. Comitetul parochial fost aflat în rîul Ghimbăşel oadavrul soţiei
român gr. ort. din Braşov-Cetate.
lădra, pentru-că de fapt n’au luat rea regulamentelor lucrate de guvern in zidarului Constantin Dârstaru din Braşo
parte la serbare, şi, în urma unei scopul de-a împăoa partidele. Badeni cu- „Saşii din Braşov şi Petttfi *. Sub aoest vul veohifi. Nenorocita femeiă dispăruse
4
botărîrî luate de majoritatea con nosoe greutăţile, oe-i vor sta în oale, der titlu oetim în „Bud. Hirl . dela 2 August: aprâpe ou două săptămâni înainte, fără să
44
gregaţiei comitatense, n’a luat parte speră totuşi să potâ delătura aceste greu „A fost bătătâre la ochi purtarea nepatrio se fi dat pănâ aoum de urma ei. Se sus
ţine, oă e vorba de-o sinuoidere, prioinuită
in mod oficial nici comitatul Ter- tăţi prin aoeea, că va provooa să păşăscâ tică a Saşilor din Sighişora ou ooasiunea
navei mari. în acţiune persâne din fruntea partidelor, serbărilor de erl (adecă a serbărilor înau- din oausa răului traiă din oasâ. Cadavrul
nenorooitei a stat aprâpe două săptămâni
Libertatea şi dragostea nu vor cari pănă aoum n’au figurat în aoâstă oes- gurărei monumentului lui Petofi). Primarul
pute să prindă rădăcină în acest pă tiune. Persâneie aoestea vor avă apoi să oraşului s’a asouns dinaintea serbărilor, şi în apă, fiind abia aoum aflat.
mânt pe câtă vreme vor fi copleşite facă o nouă încercare de împăcare pe nici locuitorii ou sentimente germane n’au Socialiştii na se astemperă. Se oredea,
de buruena otrăvitdre a şovinismu oale paolmoă, — împăciuire, oare însă forte arătat mol un interes faţă de desvălirea că după grevele înscenate de socialiştii din
lui şi fanatismului maghiar. Inzadar anevoiă se pote spera, să succâdă. Orl- monumentului. Cu atât mai mare laudă „Alfold pe timpul seoerişului, cei puţin
u
