Page 9 - 1897-07
P. 9
MeM, AfeistFitim, .,8aieta“ iese în na-care tti.
?i TipomBa Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
Hrajov, piaţa mar# Nr. 30. Pe un un 12 11.. pe şbae luni
6 11., pe trei luni 3 fl.
Soriaori aefrttvioat* na s,t
Jifmejn, — Jf&ttttccmpi» na 9» N-rii de Duminecii 2 fl. pe an.
2«trixaci. Pentru România si străinătate:
ÎNSERATE a« primono la Adnal- Pe un an 40 franot, po şăso
clatrapuna In Braşov pi la or- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătârole Birouri do nnunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
tn Viona: Jf. DuUl, Bextrick
Schauk. Rudoif iiotst, 4. Oyptliki Se promimfiră la t6te ofioielo
Naohfolger; in ton Opptlik, J. poştulo din Intru şi din atară
JDanncbcr, In Budapesta: 1. V. şi la dd. ooleotori.
&aldbergerg, Ickxtein Bimat: In a imamul pentru BrasoT
Bncnreaoi: Agenct llamx. Sno- administraţiunea, piaţa mare,
erusale de Roumanie; tn Hem- tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
boii,: Karoiyi dt Lubmann. I.: pe un an 10 11., pe şese
Preţul InaerţluRlIor: o eeriâ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
pormond po e ooidnă 8 or. ni Cu dusul în casă: Pe un an
UOor. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publioări moi dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ai învoială. bău 16 bani. Atttt abonamen
Reoiame pe pagina a S-a o tele cât şi inserţiunile Bunt
floria 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 145. Braşov, Joi 3 (15) Iulie 1897.
mesce foia guvernului obstrucţiunea, lament terorismul" şi încă grabnic, sourt, situaţiunea guvernului devine tot
ce ia tot mai mari dimensiuni — cu mijlâcele cele mai energice. mai critică. Se vorbesoe, că guvernul în
N o u a b o n a m e n t ameninţă se submineze vacja şi au Argaţii lui Banffy mai au obra faţa aoestor împrejurări are de gând să
toritatea parlamentului unguresc. Ba zul de-a vorbi de terorism şi de facă propunerea de-a se introduce şedinţe
la
ceea ce se resimte mai dureros în chiămarea lor de a-1 înfrânge. Par’că paralele, adeoă aşa, oa să se ţină în fiă-oare
Gazeta Transilvaniei tabera mamelucilor, acel potop ame nu terorismul ar fi piedestalul, pe (fi câte două şedinţe: una înainte de
ninţă posiţia şi esistenţa chiar a care este aşezată tâtă guverna amâcjl, în oare să se desbată proiectul pri
Cu 1 Iulie 1897 st. v.
„marei partide liberale", care dis rea lor! vitor la darea pentru zahar, âr alta după
s’a deschis nou abonament la care pune acji de-o majoritate de două Apponyiştii au ajuns ârăşî în- prâncj, în oare să se desbată proiectul pri
invităm pe toţi amicii şi sprijini treimi în cameră. tr’o posiţiă strîmtorată. Nu pot vitor la procedura penală. La tâtă întâm
torii fdiei nâstre. Acesta este înţelesul alarmei, merge cu guvernul, dâr nici n’ar plarea, situaţiunea e destul de critică pen
Poetul abonament uluia ce se dă. Ministrul-preşedinte Banffy vrâ să sprijinescă pe faţă curentul tru d-nii deputaţi, cari în loc de-a petrece
Pentru Austro-Ungaria: a plecat erăşî la Viena, unde se obstrucţionist. Ei predică deci gu pe la băi, ori de-a zăce unde-va la umbră,
pe -u.xx am. .............................. 12 £L. 4ice, că se vor lua hotărîrî forte im vernamentalilor să nu pericliteze sunt siliţi să pârdă timpul aoesta călduros
pe şese 1-u.m.x ...................................... © f l . portante privitor la încurcăturile şi totul prin incăpăţinarea lor şi să de vară în parlamentul din Budapesta!
pe trei 1-u.m.î .............................. 3 fL
la crisa parlamentară din Austria şi caute a oşi din impas printr’un com *
Pentru România şi străinătate: Ungaria. Banffy va trebui se le promis, printr’o înţelegere cu opo-
pe 13.33. a,XX .................... 40 fx&33.CX spună celor din Viena, că nu se pote siţia. Din Eger (Boemia) se mai anunţă,
pe şese Ivlxxx.............................. 20 „ ţine de cuvent şi că pănă la finea Publicistul conte Nicolae Beth- oă Luni consiliul comunal de-aoolo a ţinut
pe txei 1-u.xxx ............................. IO „ şedinţă extra-ordinară, în oare s’a decis
lui Iulie legea privităre la impositul len, cunoscut încă de pe vremile lui
Abonarea se pote face mai uşor Deak, îi ţine asemenea, în f6ia ger a se face următârea manifestare: să se
prin mandate poştale. pe zahar nu p6te întră în vigdre. stabilâsoă într’o broşură tâte caşurile de
Ce va aduce ministrul-preşedinte mană apponyistă, o predică lui Banffy,
Administraţiunea unguresc dela Viena? Va aduce el căruia îî face complimentul, că este maltratare a trecătorilor paclniol ou ooa-
„Gazetei Transilvaniei* . siunea întrunirei Nemţilor de Dumineoă;
5
6re de acolo ramura de pace a com dibaciu în apucături politice şi că
acâstă broşură să se aşternă printr’o depu
promisului cu sburdalnica oposiţiă, are şi bune intenţiuni, der îî lip-
tăţia, pro memoria, împăratului; să se oâră
ori va cere şi va primi plenipotenţă, sesce un orisont mai larg, din care proouraturei urmărirea celor vinovaţi. Con
Incăpăţinarea lui Banffy. de-a purta resbciul pănă la sfirşit causă e şi fărte încăpăţinat. siliul a aprobat protestul primarului în con
în contra obstrucţiunei, cu intrebuin- v Banffy , cjice Nicolae Bethlen,
u
Este aici şi cjiua de 15 Iulie n. ţarea tuturor mijlăcelor, ce stau la „judecă situaţia lumei situaţia parlamen tra aduoerei poliţiştilor din Praga. Pănă
şi camera ungară încă tot n’a ter disposiţiunea guvernului, eventual tară şi parlamentarismul în genere din acum s’au anunţat peste 20 persâne, oarl
minat desbaterea generală asupra chiar printr’o înăsprire a regulamen punctul de vedere al junlcerilor (nemeşi au fost vătămate prin lovituri cu patul
proiectului de lege privitor la im- tului camerei? lor) ardeleni, cari de-asupra tuturor, de pusoei şi cu sabia. Vuluerările sunt mai ou
positul pe zahar. Au ajuns dâr, în Acestea sunt întrebările, darî asupra libertăţii şi a liberalismului pun sâmă uşâre. Numai unul are o rană grea
urma „obstrucţiunei moderate", ce agită acjî spiritele ocârmuitorilor noş regularisirea Românilor şi tâtă politica la oap în urma unei lovituri ou sabia. Po
o practică de-ocamdată oposiţiunea tri. După semnele, ce se arată, ei esternâ şi internă o judecă din acest liţiştii călări cehi, cari veniseră din Praga,
stângei estreme, lucrurile la un punct, sunt dispuşi ia luptă şi făia guver punct de vedere s’au întors Luni după amâtjl. La gară s’a
care silesee pe guvern de-a lua o nului admonieză partida dela putere, Quod erat demonstrandum ! adunat multă lume germană, oare şi-a dat
posiţiă hotărîtă în faţa periculului, ca se desvălte totâ energia posibilă pe faţă amărîoiunea faţă ou poliţiştii cehi.
pe care însu-şî l’a provocat. spre a combate obstrucţiunea fără *
Trîmbiţele guvernului sună deja a se gândi măcar la o eventuală di- CRONICA POLITICA. Un redaotor al 4i aru u
l > „Italie" din
alarma. Nu mai e de glumă, nu mai solvare a camerei, căci un apel înoit — 2 (14) Iulie. Roma spune, că ar fi avut un interview cu
merge cu pasivitatea, ce a obser- ia alegători ar fi „identic cu abdica In camera ungară se oontinuă obstruc d-1 Stoilow ; asigură, oă aoesta a declarat,
vat’o pănă acuma guvernul cu ma rea partidei liberale" maghiare, ar ţiunea. Din partea oposiţiei mai sunt înoă ca neîntemeiat sgomotul despre intenţia
joritatea sa faţă cu acţiunea obstruc fi „mărturisirea incapacităţii şi a fa insinuaţi la cuvânt câţî-va inşi, aşa că abia prinoipelui Eerdinand de a se proclama
ţionistă a oposiţiunei. Cel mult in limentului ei". dâoă se va putâ termina pănă, la finea Rege. In oeea ce privesoe conflictul greco-
luna lui Septemvre a. c. trebue se Nicî-odată, c}i oficiosul, nu va acestei săptămâni desbaterea generală asu turo, d-1 Stoilow spune, oă Europa va soi
ce
se desbată asupra prolungirei pro- mai ajunge partida liberală la pute pra proiectului de lege privitor la darea să aduoă o pace definitivă. Bulgaria, a
visorice a pactului cu Austria, căci rea acesta coverşitore în cameră, ce pentru zahar. Va începe apoi desbaterea spus d-1 Stoilow, nu este o vasală a Ru
la din contră nu se vor pute în o are astăcjî! Prin urmare nu disol- pe paragrafl, care ârăşî va da oposiţiei siei, der caută pretenia acesteia, precum o
truni delegaţiunile şi întreg pactul varea camerei pâte să bă cuvântul ooasiune de-a mai amâna votarea proieo- fao puterile de primul rang. Devisa Bulga
p6te se fiă compromis. Mai mult înse: ei de ordine, ci devisa-i trebue să fiă tului. Fiind-oă terminul, pănă la oare aoest riei este: Bulgaria să fiă a Bulgarilor. De
„potopul parlamentar", — cum nu- a „înfrânge prin parlament şi în par proiect trebue să devină lege, este fârte asemenea relaţiunile Bulgariei ou ceilalţi
FOILETONUL -GAZ. TRANS." comunicativ cu colegii săi, cari vedeau şi scriere a sa, o elegiă, compusă înainte cu „Vita bonum commune quidem est :
recunosceau într’ânsul pe Nestorul lor şi câte-va cŞil® de câsul morţii, întitulată: bene vivere solus
învederiau stima şi iubirea lor, numindu-1 „Elegiă la mormântul iubitului meu frate, Novit, qui ingenii dona beata colit*).
Un admirabil tip caracteristic: toţi cu toţii „tata Almăşanu". Protopresbiterul Ioan Almăşanu" din Alma, „Numai că aceste versuri nu le-am fă
David Almăşanu Obiectul său de predilecţiune era limba tatăl vrednicului advocat din Cluşiu, Va- cut eu, ci medievalul latinist italian Pon-
latină. Cu trup şi suflet era el devotat stu sile Almăşanu. tanus; şi acâsta este mare deosebire între
Schiţă biografică de Ioan Popea.
diului său. De câte-orl mergea cineva la Etă cum Lessing al Românilor, Titu d-1 David Almăşanu şi al său devotat şi
(3) (U r m a r e).
el, îl găsia eu cartea în mână. Titu Liviu Maiorescu, apreciază geniul poetului lati recunoscător. T. Maiorescu
Almăşanu ca profesor şi scriitor.
şi Sallust dintre prosaiştî, âr dintre poeţi nist David Almăşanu:
Etă cum Academia Româ năîl ono-
Almăşanu era esemplar de acurateţă, Virgil şi Horaţiu erau autorii săi predilecţi. BucurescI 19 (31) Decern. 1896.
râză în răspunsul său:
de ordine şi de punctualitate, şi nu odată Scriitorii aceştia ’i cetia Almăşanu în ori „Mult stimate domnule Almăşanu!
fu el adus de directorul gimnasiului 'Dr. I. ginal, fără lexicon. Atât de perfect era el „Am primit „Gazeta" cu minunatul BucurescI, 1892 Martie 10.
Meşotă, ca model al acestor frumose vir în cunoscinţa limbei latine. Mai mult. El „Carmen", nu minunat fiind-că se adresâză „Venerabile Domn.
tuţi dăscălescl. nu numai cetia, dâră şi vorbia perfect şi nevrednicului de mine, ci minunat, fiind-că „Academia a ascultat cu cea mai vie
e compus de d-ta, venerabilul bătrân, care
Etă cum se esprimâ odată acest di compunea în limba clasică latină. A pus plăcere frumosa salutare, ce aţi binevoit
şl-a păstrat tinereţea ingeniului şi stă întru
rector într’o scrisore a sa adresată lui Al lumea românâscă în uimire cu odele sale acâsta ca un esemplu de imitat înaintea a-i adresa în versuri exametre latine, pen
măşanu din incidentul serbărei iubileului latine clasice: ode la unii dintre capii bi- nostră a tuturor. tru împlinirea unui pătrar de secol de la
a ei înfiinţare, care s’a serbat în primăvara
lui de 70 de ani: sericei române, odă lui Eerdinand şi prin „Din mijlocul celei mai impetuose nă anului trecut.
„Doresc scumpului nostru iubilar, d-lui cipesei Maria cu prilegiul căsătoriei lor*); văliri, de lucrări urgente (una o trimit în „Avem onore a Vă exprima mulţămi-
David Almăşanu, iubitului coleg şi mult lui Titu Maiorescu, cu prilegiul alegerei alăturare), mă îndâmnă inima să-ţi scriu rile cele mai vii ale Academiei pentru sim
stimatului amic, încă un şir lung de ani sale de Rector Magnificus al Universităţii cel puţin aceste rânduri de mulţămire şi ţămintele de simpatie şi pentru urările ce
în deplină sănătate, ca se mai fie încă esem- bucurie, d-tale, căruia bine i-se aplică vorba
din BucurescI; odă Regelui Carol şi Regi lui Franciscus Octavianus: faceţi pentru viitorul acestei instituţiunl
plu strălucitor în chemarea sa . de cultură naţională.
u
nei Elisabeta, ce avea s’o publice mai târcjiu, „Magna tenet, quem parva juvant*j.
Dr. Ioan Meşotă,
director gimnasial. când s’ar fi ivit vre-un prilegiu ore-care „D-tale, despre care în adevăr se pote dice:
sărbătoresc, şi în sfîrşit cea mai din urmă *) Vieţa este, ce-i drept, un bun comun:
Ou şcolarii săi Almăşanu era sever, *) Stăpân se face peste mari, cel ce se mul- a vieţui însă bine scie numai acela, care cultivă
dâr bun, şi tot astfel era el prietinos şi *) Pănă acum nepublicată. ţămesce cu puţin. fericitorele daruri ale ingeniului.
