Page 90 - 1897-07

J
Pa^iua 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 162—1897

acum, după 00 secerişul 9’a terminat, ei se pănă la 1889, oând a fost numit medio pri­ 36. După naţionalitate: 262 RomâDÎ, 6< jur, cart au fi Iii de administrat. Magazine­
vor astâmpăra. Dâr nu este aşa. Munoitorii m a r . — Dootorul Kremnitz luase parte la Maghiari. (Pe Jidani şi aiol i-au mânoat rul, ca să-şi facă partidă oontra mea, a
sooialiştî, oarî nu vor să se angajeze la răsboiul franoo-german din 1870, când primi vâroolaoii.) Din numărul total al şoolari- umblat ou liste» prin sat şi-a ţinut adunări.
maşinele de treerat fără a primi oel puţin Cruoea de fer. In România el deja oa me­ lor au vorbit numai românesce 39, numai Eu m’am plâns la Ven. Ordinariat. De aci
1 fl. 50 cr. la cţi, au devenit ârăşl agresivi dio secundar dobândise o numărâsă clien­ unguresoe 26, au soiut vorbi şi ungu­ s’a dispus oa protopopul traotual să iasă
şi atacă pe toţi ceilalţi munoitorl, oarî yor tei^. Pe lângă oultura medicală, dootorul resc© 289. să-mi dea leotioalul, a venit singur, dâr fără
să se angajeze la luoru pentru câte 1 fl. Kremnitz p.osedţi vaste ounosoinţe şi în li­ Societatea de lectură a studenţilor a suooes. Intrând apoi în post am renunţat la
30 or., ori şi mai puţin la 4'- mulţi teratură. Era plăcut în oonvorbire şi glu­ stat sub oouduoerea d-lui prof. loan Keri. pretinderea le.oţioalului meu de pe 1896.
proprietari au oerut soutul gendarmilor, ba mele lui uşâre provooau tot-dâuna rîsul. Membrii ai ei au fost studenţii din olassa Intr’aoeea treoând săptămână de săp­
se 4io0) oă vor cere chiar şi miliţiă. De soţiă avea pe vestita literată, d-na VII şi VIII gîmna8. în total 45. S’au ţinut
tămână ajungem şi în săptămâna patimilor,
Mitte Kremnitz, (de religie protestantă oa 19 şedinţe ordinare, întotdâuna Dumineca,
oând dela marele proprietar din loo, Flo-
Scirî din România. şi el, născută tot în Germania), oare a tra­ având de obieot deolamărl, oetirea oritioe- rian Jânos, B’au furat nisoe puroei. Aoesta
dus în nemţeşte cele mai multe din poe- lor asupra operelor intrate eto. Şedinţe fes­
Mâriea doctorului Kremnitz. Mârtea su­ a adus gendarml, oarl venind în Nuşfalău,
siele lui Eminesou. Rămâne ou doi oopii, tive s’au ţinut 5. au primit — de unde şi oum nu soiu — „in-
bită a doctorului Kremnitz, ce s’a întâm­
amândoi băeţî, dintre cari unul a luat anul Internatul Pavelian a împlinit al 6-lea
plat Sâmbătă chiar în castelul prinoioelui formaţiunea*, oă eu şi unii ouratorl bise-
treout baoalaureatul la Kiel, âr oelalalt, an dela desohiderea sa. Alumnii internatu­ ricesol am ţinâ „adunări contra statului*,
moştenitor din Sinaia numit „Foişor* a
mai mio, urmâză cursurile lioeului din aoe- lui s’au înmulţit din an în an, mulţămită deol pe mine şi înoă oâţl-va suspecţi ne-au
produs aoolo oa şi în tâtă ţâra o durerâsă
laş oraş. Cel mai mare îşi faoe aoum sta­ bunelor întoomirl ale internatului în t6te
impresiune. Dintre medioii curanţi ai prin­ citat la oasa satului. Când a venit juratul
giul în armata germană. privinţele. I. P. S. Sa d-1 episoop dieoesan,
cipelui, rămăsese numai doctorul Kremnitz, Jakab Jânos după mine, eu mă reîntor-
Regretatul medio era rudă prin alianţă generosul întemeiător şi patron al institu­ oâm sâra dela biserioă, unde asoultasem
oa să îugrijâsoă pe convalescent; d-rii Can-
ou d. T. Maioresou, a oărni primă soţiă era tului, în anul acesta a ridioat numeral fun- mărturisirile fidelilor, la 20 Marte. Pome-
taouzino şi Buioliu au pleoat în străinătate
soră ou dootorul. daţiunilor 24 la 29, plus fundaţiunea „Da-
pentru recreare. Despre mârtea dootorului nindu-ml de gendarml, m’a surprins. In-
rabanţană*, la olaltă 30 funaaţiunl â 150
Kremnitz, vedem în foile de dincolo ver­ — Duminecă s’a serbat ou o mare făţişându-ne în oasa satului gendarmii au
fl. pentru alumnii, cari se d’sting în studiu rflat de năopsul nostru, au însemnat pe un
siuni diferite. O versiune spune următorele: solemnitate patronul regimentului de arti­
şi purtare. Cu totul au fost în internat 110 bilet oâţl-va omeni, pe oarî i a arătat la
De diminâţă se angajase o partidă de lerie din Bacuresol. Cu aoâstă ooasie s’au
tineri. Dintre aceştia. 52 au fost ou plată pretură, unde la timpul său li-s’a spus, oă
la-wn-tenis pe peluza din faţa castelului dat două banohete: unul pentru gradele
(solvind 12 fl. la lună plus 32 fl. la an pen­ fiară licenţă mai mult nu-i iertat să ţină
Foişor, partidă la care luâ parte şi Prin- inferiâre şi pentru soldaţi, altul pentru
tru uniformă), 27 au fost gratuiţi, 5 de adunări, că vor fi pedepsiţi . Cu acâsta s’a
11
oipesa Maria. Mai multe persâne de dis- ofiţeri.
asemenea gratuiţi pentru servioin, âr 26 finit afaoerea ou gendarmii. Că luorul s’a
tinoţiune, printre cari şi răposatul dootor, D. general Maoaroviol a ridioat în­
ou preţul de jumătate. Generosul patron, întâmplat aşa am martori, preoum şi o ade­
urmau ou atenţiune peripeţiile jooului. De tâiul toast în sănătatea Regelui şi Reginei
I. P. S. S. episcopul Mihail Pavel, în con­ verinţă dela Antistia comunală şi una dela
odată, pe la orele 10 şi jum., d-rul Krem­ şi în a Prinoipelui şi Principesei României. tinuu aduce jertfe mari şi multe pentru
nitz duse mânile la oap şi 41 : „Je — Esportul vitelor în Rusia. Legaţiu- buna întocmire a internatului. Anul aoesta pretură din Beolean, aşternute la Ven. Or-
me
se
sens mal“ (Mie rău!) Se plângea de ame- dinariat dieces. Drept aceea aousă, oă eu
uea rusâsoă a înounosoiinţat ministerul afa­ a provăflut internatul ou o fântână arte- aşi fi adns geudarmii pentru eseouareB leo-
ţâlă. Fu ajutat să se urce în oamera ce
cerilor străine, oă guvernul din Petersburg siană cu apă fârte bună, precum şi ou un tioalului meu în săptămâna patimilor o
ocupa la Foişor, alături de oamera Prin-
permite esportul în Rusia al vitelor din looal separat de baiă pentru tinerii ou bole
oipelui Ferdinand, şi aci, ouloându-se ceru resping dela mine oa pe invenţiune ma-
Moldova, ou oondiţia oa vitele să aibă oer- oontagiâse. Pe lângă looalul şi hrana bună litiâsă.
să i-se facă un ceaiă; dâr abia sorbi din
tifioate speciale de sănătate. Timp de două şi higienioă, ţinem să aooentuăm în deo­
ceaiul, oe i-se aduse în grabă şi fu ouprins De când s’a sancţionat legea pentru
luni esportul în Rusia al vitelor din Mol­ sebi salutara disposiţiune, de-a se putâ
de convulsiunl. In timpul aoesta se trimi­ ridicarea salarului învăţătoreso la 300 fl.
dova a fost oprit. scălda elevii tot la 2 — 3 săptămâni atât
sese după d. dr. Romalo, aflător în Sinaia, plus quinquenalele, am avut şi am ou unii
iârna, cât şi vara, având pentru aoest
âr Prinoipesa Maria se uroâ în camera ne­ — Un pomelnic de peste 400 de ani din oredinoioşii mei, cele mai grele lupte,
scop întocmit un looal separat pentru
fericitului dootor, căutând prin tâte mij- D. Gr. N. Mânu, fost direotor general al pentru-oă în Nuşfalău am apucat salar nu­
baiă.
lâoele să reţie viaţa în corpul acelui oare Regiei Monopolurilor, a descoperit în Oo- mai de 60 fl. şi a 3-a parte din oanonioa
Din fundaţiunea de pâne Vulcaniană
căutase ou atâta sîrguinţă pe augustul ei nele mari, în biserioa din mahalaua Afu­ preoţâsoă de 19 jugăre, fiind învăţătorul şi
au fost împărtăşiţi 20 tineri ou oâte 20 fl.
Soţ; l’a fricţionat ou mâna ei ou apă de maţi, un pomelnio de peste 400 ani, po- cantor. M’am luptat însă oât numai am
în loc de pâne, âr fundaţiunea „Jigăânâ*
Colonia. Tote au fost însă zadaruioe, oăol melnioul boerilor oă4uţI sub Radu de la putut am îmbunătăţit salarul în bani pănă
au fost împărtăşiţi 11 tineri cu oâte 13
oăte-va minute după p'-jea, când sosi d. Afumaţi, în luptele în contra Turcilor. la 100 fl., oanonioa am soootit’o în 180 fl.,
fl. 02 or.
dr. Romalo, nu putu oât să constate oă măoar-oă nu s’a putut esarenda deoât ou
Falsificatori în Capitală. Asâră s’a des- Din „actele mai însemnate dela Di-
ajutârele soiinţei deveniseră inutile: teribila 43 fl. Am soootit stolele oantorale în 20 fl.
ooperit o bandă de falsifioatorl. Doi din reoţiunea superiâră* avem de notat provo­
bâlă îşi făcuse opera ei de destruoţiune; şi aşa pe hărtiă am făout 300 fl., cum apare
ei, Ion Ştefan Catasită şi Ion Booea din carea, oe s’a adresat direoţiunei gimna-
doctorul Kremnitz, oare suferea de insufi­ din documentul original aprobat de Ven.
şoseaua Pandurilor, bu fost arestaţi. La siale, de-a relata, că în ce limbă se redac-
cienţa aortei, suoombase, inima, înoetând Auotoritate şoolastică gherlană sub nr. 7591
oasa lor au găsit tipare de oinol lei şi mbi Uză testimoniile scolastice? — In 12 Martie
de a mai funoţiona. — „Timpul*. din 1895. Aievea dâr tot salarul abia a
multe monede false. Complioii au dispărut. ministrul ung. de culte şi instruoţiune pu­
Cealaltă versiune oe-o vedem în „Dra- atins suma de 143 fl. şi aşa stăm şi as-
n Intre complioii dispăruţi e şi unul, care se blioă „impune, ca testimoniile fără escepţiune
pelul* spune; Venit din ajun la Sinaia, tăfll. De aoi înoolo aouse oontra mea pen­
numesoe Niţă Nioolau, care de şi a dis­ să fiă scrise în ambele limbi: cea română şi
în diminâţă cailei de Sâmbătă dr. Kremnitz tru repartiţiă la autorităţile oonfesionale,
părut din Capitală, e fârte ounosout de po­ cea maghiară*!!
au mers la oastelul Foişor. Intrând la Prin- la pretură în Beolean pentrn-că sărăcimea
liţia Capitalei, de âre-ee era urmărit de Fondul de pensiune al profesorilor
oipele Ferdinand, după o sourtă convor­ voia să se faoă repartiţia după darea di­
mai mult timp. Aceşti falsifioatorl au pus ou finea anului treout a fost de 28,447 fl.
bire Alteţa Sa Regală observă o sohimbare rectă, cei ou stare mai bună după clase.
în oiroulaţie o mulţime de monede false» 36 cr.
neobiolnuită pe figura dootorului şi-l în- Am trecut peste aoeste neplăoerl şi m’am
oarî abia cu mare anevoinţă se deosebeso La scâla elementară a funoţionat oa
trâbâ deoă nu simte vr’o indisposiţiune. — apucat să-mi oaut învăţător, oăol oare a
de oelelalte. direotor d-1 protop. Augustin Antal; învă­
Puţină ameţâlă, Alteţă; de aceea îmi veţi fost se pensionase după servioin de 40
ţători : Paul Vostinar, Dem. Fekete şi Ion
permite să mă retrag pentru oâte-va mo­ Scâlele române din Beiuş. Ghelan. Numărul elevilor însorişi în tâte ani. Hai la Gherla, hai la Teure, hai la
mente. — Cum nu, doctore: poftim, pof­ adunări pănă în fine îmi oapăt un dascăl
patru olassele: 89 ; esaminaţl la finea anu­
tim ! Şi dr. Kremnitz întră în oamera des­ A apărut: „Programa gimnasiului su­ bun şi oinstit în persâna d-lui Cicerone
lui 79. Dintre aoeştia din urmă 37 au fost
tinată medioilor, unde se aşe4ă pe canapea perior gr. cat. şi a soâlelor elementare din Murăşan, oare a servit aoi în 1894/95 şi
gr. oat., 33 gr. or., 9 rom. cat.
şi oeru o oafea ou lapte, oare i fu adusă. Beiuş pe an. şool. 1896—97. Redactată de 1895/96. Cunosoându-ml împrejurările l’am
După 20 minute, servitorul intrase loan Butean, direotor şi profesor*. In par­ uat şi i-am dat eu cost şi ouartir. Lichi­
să întrebe pe dr. Kremnitz deoă i-a deju­ tea primă programa conţine: „Ortografia 0 î n t î m p i n a r e . darea salarului lăsând însă fârte mult de
nul la Palat sâu la oine-va în oraş. Miş- română în actuala sa stare de desvoltare*, dorit, adese-ori a voit a-şl părăsi staţiunea,
fi
cându-1 puţin, oa să-l deştepte din somn, un interesant şi valoros studiu, apărut şi în In nr. 117 al fâiei nâstre am publioat dâr i-am 4i : „luptă vei întâmpina d-le în­
vă4u că nu răspunde; îl sgudui, dâr înza* broşură separată, al căruia autor este d-1 o corespondenţă datată din Mândruloo, în văţător ori unde; murim dâr nu ne dăm*.
dar. Atunci se vesti M. S. Regele. Nimănui srof. V. Dumbravă. Urmâză apoi: Proiec­ oare d l loan Botean, preot în Nuşfalău, După mai multe incidente, curatorul,
nu-i venea să orâdă, că dr. Kremnitz pro­ tul oorpului profesoral dela gimnasiul din era indireot adus în suspiţiunea, oă ar fi oare îl scotea salarul, a fost bătut. Luorul
nunţase ultimele cuvinte şi că, retrăgându- Beiuş asupra ortografiei române după in­ mănat apa pe mâna adversarilor noştri a ajuns la judecătoria din Beolean. Aoi
se din oamera princiară, se retrăsese şi din troducerea literelor străbune, propus în şe­ pentru nimioirea şoâlei române confesio­ unul din aoei Români pe oarî d-1 „El* îl
viaţă. Natural era să se presupună o sin­ dinţa literară din 6 Oct. 1860; apoi mo­ nale din comuna sa, şi că ar fi adus gen- numesoe deştepţi şi ou inima verde ro-
copă (leşin). Deci o trăsură a Curţii, în dele de scriere română, tot de V. Dum- darml în oomună pentru a-şl scâte dela mânâsoă a declarat, oă el să aibă o olae
grabă trimisă la vila Margareta, aduse pe jravâ. popor oonpetenţa sa preoţâsoă. La aoea de bani nu va da niol un oruoer la das­
dr. Romalo (medio seouudar al dr. Buioliu In partea a doua urmâză datele şoo- oorespondenţă d-1 Botean ne trimite o lungă călul oe-1 româneso, fără îşi va da oopii! în
la spitalul brânooveneso şi amic cu dr. are, din oare însemnăm următârele: întîmpinare, oare o pubfloăm aci ou şoâla ungurâsoă, oă şi aoolo învaţă legea
Kremnitz), oare, când sosi, constată înce­ La gimnasiu au funcţionat în oursul unele prescurtări, pe oarî am fost nevoiţi lui Dumneieu, oa la români. Atunol ju­
putul rigidităţii oadavenoe şi prin urmare anului treout următorii profesori: loan Bu­ a-le faoe din oausa lipsei de spaţiu. Etă dele investigator, d-lui Szâkely Kâroly, un
mârtea. tean (direotor), Georgiu M. Marinescu, Vas. întîmpinarea: om oinstit şi drept judeoător, i-a răspuns
Dootorul Kremnitz s’a născut la Ber­ Stefaniou, Cor. Ardelean, Vas. Dumbrava, Nuşfaleu, Iulie 1897. românesce: „Adevărat, măi, că şi acolo în­
lin, în anul 1841. Tatăl său era profesor Tr. I. Faroaş, Dem. Fekete, Viotor Borlan, Servind eu de doi ani şi în Rusul su­ vaţă legea lui Dumnecţeu, dăr nu in limba ta!!
la faoultatea de litere a universităţei din Teod. Bule, I. Tersigan, Dr. Fl. Stan, Dr. perior, oine şi cum a infiltrat idea în oa- Martori Iaoob Albu, Simion Aleza şi d-1
Berlin. După trecerea dootoratului în aoest Ant. Cighi, I. Keri, Nio. Fabian, Eliă Stan. pul magazinerului biserioei din oomuna Cioerone Mureşan. Cu tâte aoestea, după
oraş a fost numit medio în armata pru- CateoheţI: Nic. Diamandi pentru elevii gr. mea, să nu-mi dâe leotioalul, deoât numai mai multe oapacitărl. era să ne rămână
sianâ. or., apoi unul pentru rom. oat., altul pen­ de jumătate: pe motivul, oă eu nu-s pă­ învăţătorul şi pe an. 1896/97, dâr tot diutre
Pe la sfîrşitul guvernului conservator, tru tinerimea elvetioă şi. altul pentrn is- gubaş, deâreoe oât îmi detrage dânsul în aoei „Români deştepţi*, câţl-va inşi într’o
1874—75, d. T. Maioresou fiind ministru raeliţl. contra hotărîrii ouratelei biserioescl — atâta adunare mai mare de popor şi în presenţa
de instruoţie publioă, dootorul Kremnitz a Şcolari înscrişi la gimnasiu 347; esa- oapăt din Rus. Eu la aoâsta nu m’am pu­ d-lui învăţător, oare întotdâuna ofioiul şi-l'a
fost adus de aoesta îu ţâră şi numit medio minaţl la finea anului 327. Dintre aceştia tut învoi, pentru-oă: a) îmi este inter4is purtat oum să cade, i’au insultat pe acesta
secundar la spitalul Brânooveneasa. Dr. din urmă: 147 au fost gr. cat., 114 gr. or., prin ordinaţiunile episoopescl; b) pentru-câ, aşa, că disgustat de atâtea şicane ou data
Kremnitz a funcţionat în aoâstă calitate 25 rom. oat., 5 ev. reformaţi şi israeliţl oedând, fâoeam vrajbă şi la colegii din de 3 Septemvre 1896 şi-a dat abejioerea în