Page 92 - 1897-07
P. 92

Pagina 4                                                                    GAZETA TRANSILVANIEI                                                            Nr. 162.—1897.

                     In  Tipografia  „Aurora“  A.  lodoran  din       Cursul pieţei Braşov.               cu  vadiu  de  5°/   din  suma  oferată       mare  şi  mai  multe  bănci  şi  balus­
                                                                                                                              0
               Gherla  a  apărut:  Ortografia  Română  în                 Din 3 August 1897.              au de a se ascerne pănă la amintita           trade  pe  promenadă  s’au  stricat  cu
               actuala  sa  stare  de  desvoltare,  de  V.  Dum­                                          oră  oficiului  orăşenesc  economic.  In
                                                             Banonota  rom.  Oucnp.  9.46  Vend.  9.48                                                  intenţiune  rea,  de  aceea  se  escrie
               brava,  profesor  la  gimnasiu  român  din                                                 ofert  este  de  a  se  aminti  în  cifre  şi
                                                             Argint  român.  Cump.  9.43  Vend.  5.45                                                   pentru  fiacare  cas  un  premiu  de
               Beiuş.  Conţine:  Prefaţă;  Istoria  Ortografiei;                                          litere scăc[ementul oferat.
                                                             Napoleond’orl.  0  mp.  9.50  Vend.  9  62                                                 10—50  fi.,  acelui  care  va  fi  în  stare
               Regule  ortografice  şi  observări  ortoepice;                                                   Spesele  construcţiei  a  acestei
                                                             Galbeni        Cump.     5.55  Vând.  5.60                                                 se  arate  pe  un  astfel  de  individ,
               Interpuncţiunea  eto.  —  Acest  studiu,  scris                                            şosele  sunt  preliminate  cu  3366  fi.
                                                             Ruble  Rusesc!  Cump.  126.—  Vend.  —.—                                                   care strică amintitele obiecte.
               într’o  limbă  clară  şi  uşoră,  e  mai  ales  în                                         8  cr.  Din  consideraţiune  ca  şoseaua
                                                             Mărci  gemane  Cump.  58.60  Vend.  —.—                                                         Tot  cu  acesta  ocasiune  se  re­
               împrejurările  nbstre  de  a<jl  cât  se  pote  de                                         este  deja  provisorice  construită  şi
                                                             Lire  turcescl  Cump.  10.60  Vend.  —.—                                                   comandă  scutului  cetăţenilor  şi  flă­
               bine  venit.  El  este  cum  se  cfice  în  prefaţă                                        unele  lucrări  în  parte  finalisate,  de
                                                             Scris.fono. Albina 5% 100.75 Vend. 101.75                                                  cărui  om  cult  promenăcţile  şi  par­
                            1
               un  „îndreptar *,  menit  o  regulă  —  Pentru                                             aceea  lucrările  aceste  se  vor  sub-       curile.
               trebuinţele  şcolei  şi  pentru  noul  privat  —   Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.        trage  din  amintita  sumă,  tot  de-a-            B  r a ş o v ,  24 Iulie 1897.
               scrierea  în  starea  la  care  a  ajuns  astădl  în                                       semenea  se  vor  subtrage,  pentru
                                                              Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
               evoluţiunea  ortografiei  nostre.  Nu  e  vorba                                            plantaţiunile  acestei  şosele  260  fi.,       1336.1—2 Magistratul orăşenesc.
               aici  de  vre-o  ortografia  nouă,  ci  de  orto­  Nr. 1424-1897.                          de6re-ce  plantaţiunile  aceste  se  vor
               grafia,  ce  se  practică  de  cătră  majoritatea                                          îngriji  de  cătră  oraş.  Condiţiunile
               covîrşitore  a  Românilor  şi  care  în  fond             PUBLICAŢIUNE.                    de  licitaţiune  se  pot  examina  în  de­
               este  ortografia  Academiei  Române.  Autorul      Ia  sensul  §.  75  art.  de  lege  cursul  drelor  de  oficiu  la  amintitul             e află de vendare,
               arată  în  acest  studiu  principiile  şi  regulele   XII  din  anul  1894  se  provdcă  toţi  oficiu,  observându-se,cumcă  oferentul
               după  cari  se  pbte  urma  cea  mai  corectă   proprietarii,  car!  posed  mai  mult  are  de  a  dechiera  în  otert,  că  aceste                    din mână liberă,
               dintre  ortografiile  adoptate  acjl  de  usul   de  100  jugere  pe  hotarul  Braşovu­    condiţiunî  ’i  sunt  cunoscute  şi  că  se                un magazin de
               comun  şi  a  căror  basă  este  ortografia  Aca­  lui,  s6u  parte  din  jugere  pe  hotarele  supune lor necondiţionat.
               demiei  Mai  ales  pentru  Românii  dela  noi,   comunelor  vecine  cu  oraşu,  sbu  vre  o      B  r a ş o v ,  24 Iulie 1897.          mărfuri coloniale, văpselerii
               de  dincoce  de  CarpaţI,  studiul  acesta  pote   proprietate  îngrădită  în  extravilanu    1335.1-2 Magistratul orăşenesc.            şi cu deosebire bumbacurî,
               servi  ca  un  îndreptar  de  mare  folos.  Un   oraşului  respective  grădină  se  de­
               esemplar costă 40.                            clare  în  scris  pănă  în  15  August  a.  c.  Nr. 11463 —1897.                           ce  există  pe  piaţa  Braşovului  din
                                                             la  oficiul  primăriei,  decâ  Jie  anul                                                   anul 1827.
                  Cursul la bursa din lfiena.                1§98  vor  a  ţine  pe  seina  lor                     P u b l i c a ţ i u n e .                Doritorii de al cumpăra sunt
                                                             un păzitor ele câmp (jitar).                       Din  incidentul,  că  în  timpul  rugaţi a se adresa la firma.
                            Din 2 August 1897.
                                                                  Acei  posesori,  care  îşi  ţin  jitar  din  urmă  nu  numai  plantuţiunile
               Renta ung. de aur 4% .  .  .  .       151 70                                                                                                 1-3 loan Teclu şi fiiu.
                                                             propriu  nu  sunt  obligaţi  a  contribui  promenă4ilor  şi  a  parcurilor,  deră
               Renta de eorbne ung. 4% •      •  •  100.20   la  susţinerea  jitarilor  oraşului,  der  şi cascada din jos de reservarul cel
                                         1
               lmpr. căii. fer. ung. în aur 4 / %.   122.20 sunt  obligaţi  în  sensul  §.  77  a  sus
                                          2
               Impr. căii. fer. ung. în argint 47 °/o   101.35 numitei  legi  pe  jitariî  cualificaţi  sei
                                            2
                                                             presinte  la  Primăriă  spre  a  depune
               Oblig.  căii.  fer.  ung.  de  ost.  I.  emis.  121.50
                                                            jurăment  la  cas  contrar  vor  fi  obli­      [«]
               Bonuri rurale nngare 4% •      •  •   97.75                                                              FRANZ HA DPTV0GEL
                                                             gaţi  se  contribue  la  plata  jitarilor
               Bonuri rurale oroate-slavone   .  .   98.—
                                                             oraşului,  cari  vor  păzi  şi  proprie­       sa
               Imprum. ung. cu premii .       .  .  153.75                                                                          succesorul A. K r o p a t s c h .
                                                             tatea lor.
               LosurI pentru reg. Tisei  şi Segedin.   141.—
                                                                  B  r a ş o v ,  29 Iulie 1897.            I
               Renta de hârtie ausţr. .   .   ,  .  102.10                                                               Magazin de croitorie
               Renta de argint austr. .  .  .  .     102.20    1334.1-2             Alesius m   .    p  - ,  [HJ
               Renta de aur austr................................ 123.30             locţiitoru primarului.                   Braşov, Strada Mfhail-Wets 3tfr. 33.
               LosurI din 1860 ................................. 146.—                                                 Se recomandă pentru confecţionarea de haine bărbătesc!
                                                             Nr. 11491—1897                                 sa
               Aoţii de-ale Bănoei austro-ungară.   941.—                                                         după cea mai din urmă m      o d ă   ş i   f a s o n  .
                                                                       P u b l i c a ţ i u n e
               Acţii de-ale Băncei ung. de   credit.   396.50                                               sa         Garanteză executare perfectă.
               Acţii de-aleBăncei austr. de credit.   369.—       In  10  August  a.  c.  înainte  de        iî               Mare asortiment de stofe englezeşti.
               Napoleondorî........................9.51 */   prântj  la  10  ore  ae  va  ţinea  la  ofi­    ţi
                                               2                                                                       Principiul meu este serviciu prompt, preţuri fără concu­
               Mărci imperiale germane .      .  .   58.65   ciul  orăşenec  economic  0  licitaţiune             renţă, eftine, însă dever mare.
               L> 'don vista..........................119 45  minuendă  a  predărei  construcţiei  unei                                                                  Cu stimă
               P i vista......................................... . 47.57V  şosele cătră locul Honterus.
                                                      2                                                           1325,7-10                                 FRAMZ HAUPTVOfîEL.
               Rente de corone austr. 4%      .  .  101,35            Ofertelo scripturistice, sigilate,
               Note italiene............................................. 45.40  provecţute cu timbru de 50 cr. şi
                                                                                                           Sosirea si jucam trenurilor fle stat m  ung. ia Braşov.
                                    T  r a m  w  a y u  l   d  i n    B  r a ş o v .

                     (Mersul trenurilor dela 1 Maiu.) — Dela 1 Maiu st. n. s’au mărit şi modificat
                                                                                                                                     Valabil clin 1 Maiu st. n. 1897.
               comunicarea trenurilor tramwayului din Braşov în modul următor:
                        PLECAREA TRENURILOR:                          SOSIREA TRENURILOR.                     Sosirea trenurilor în Braşov:               Plecarea trenurilor din Braşov i
                     Din  piaţă  la  gara  Bartolomeiu  plecă                                                       Dela Budapesta Ia Braşov:                     Dela Braşov la Budapesta:
                                                                  Dela  gara  Bartolomeiu  în  piaţă  so­
               trenurile  la:  6  ore  54  min.  dim.  —  8  ore   sesc  trenurile  la:  3  bre  48  min.  dim.  (se   I.  Trenul aooelerat (peste Arad) sosesce  I.  Trenul nvxt la 5 bre 8 min. dimmbţa
               31  min.  dim.  —  9  ore  50  min.  a.  m.  —   opresce  la  capul  promenădii)  6  bre  51  min.   la 5 bre 7 mic. diminbţa.                  (aoest  t>-en  merge  până  la  Cluşiu  oa
               11  bre  4  min.  a.  m.  —  12  ore  1  min.  a.   dim.;  7  bre  48  min.  dim.;  9  bre  31  min.   II.  Trenul de persone la 8 bre dim.     tren  mixt,  br  de  acolo  mai  departe
               m.  —  12  bre  35  min.  —  2  ore  43  min.   a. m; 10  bre 59 min. a. m.; 11  bre 58 min. a.   III.  Tr. aooel. peste Cluşiu la 2 b. 9 m. p. m.  ca tren de persOne).
               d.  a.  —  4  ore  14  min.  d.  a.  —  5  ore  29   m.  1  oră  35  min.  p.  m.;  2  bre  36  min.  p.   IV.  Trenul mixt la 10 bre 26 min. sbra  II.  Tr. acoel. (peste Cluşiu) la 2 b. 45 m. p. m.
                min.  d.  a.  —  7  bre  33  min.  sbra  şi  la  9   m.;  3  bre  .41  minute  p.  m.;  5  bre  6  min.   (acesta dela Budapesta până la Cluşiu  III.  Trenul de pers. la 7 bre 48 min. sbra.
               ore  sbra,  plbcă  apoi  dela  capul  promenăcj'i.   p.  mer.;  6  bre  34  min.  sbra.;  8  bre  39  min.   e tren de persbne, br dela Cluşiu pănă  IV.  Tr. accel. (peste Arad) la 10 bre 26 mm..
               (Rudolfsring) ultimul tren la 10 6. 45 m. sbra.  sbra.                                            aici tren mixt) *).                           sbra.
                     In  Dumineca  şi  sărbători  mai  plecă  un                                                     Dela BucurescI la Braşov:                    Dela Braşov la BucurescI:
               tren  dela  capul  promenăclii  la  gara  Barto­   In Dumineci şi sărbători sosesce un tren
               lomeiu la 9 ore şi 53 min.                    la 12 bre 35 min. p. m.                         I.  Trenul mixr,, oare ciroulâ numai Vinerea  I.  Trenul de persbne la 3 bre 55 min. d..
                     Din  piaţă  la  gara  Braşov  plbcă  tre­    Dela gara Braşov în piaţă sosesc trenu­         dela Predeal, la 7 bre 8 min. dim.     II.  Trenul aooelerat (ce vine dela Arad>
               nuri  la:  3  ore  28  min.  dim.  (acest  tren  rile  la:  4  bre  26  min.  dim.  şi  la  5  bre  23   II.  Trenul acoel. la 2 bre 18 min. p. m.  la 6 bre 14 min. dim.
               pomesce  dela  capul  promenadei  „Rudolfs-  min.  (se  opresc  la  promenadă);  7  bre  28   II.  Trenul mixt, la 5 bre 20 min. p. m.   III.  Trenul mixt la 11 bre a. m.
               ring“,  cele  urmâtore  pornesc  din  piaţă);  min.  dim;  8  bre  28  min.  dim.;  8  bre  48   IV. Trenul de pers., la 9 bre 8 min. sbra.  IV.  Trenul accelerat (oe vme pe la Orad'a-
                7  6re  31  min.  dim.;  —  7  bre  51  min.  dim.  min.  dim.;  10  bre  18  min.  a.  m.;  12  bre   V. Trenul accel. la 10 bre 19 min. sbra.  Cluşiu) la 2 bre 19 mm. p. m.
                —  8  bre  61  min.  dim.  —  10  bre  23  min.  32  min.  p.  m.;  2  bre  40  min.  p.  m.;  5.   Dela Ifezdi-Oşorheiu la Braşov:            Dela Braşov la Kezdi-Oşorheiu :
                a.  m.  —  1  oră  38  min.  d.  a.  —  4  bre  52  bre  50  min.  p.  m.  7  bre  30  min.  sbra  şi  9   I.  Trenul  de  persbne  la  8  bre  25  m.  d.,
               min.  d.  a.  —  6  bre  37  min.  sbra.  —  8  bre  bre  30  min.  sbra.  Cel  din  urmă  tren  so­  (are  legătura  în  St.-GeorgI  cu  Ciuc-   I.  Trenul de persbne la 5 bre 19 min..
                                                                                                                                                               dim.  (are  legătură  ou  Tuşnad-Ciuo-
               41 min. sbra şi 9 bre 33 min. sbra.           sesce  la  10  bre  45  min.  sbra  (se  opresce     Szerda).                                     Szereda).
                     Din  p'aţă  pănă  la  Satulung  (Săoele)   la promenadă).                              II.  Trenul  de  persbne  la  1  bră  61  m.  p.  m.
                plbcă  trenuri  la  7  bre  14  min.  dim.  —  la   Dela  Satulung  în  piaţă  sosesc  trenurile   (dela  prima  Iulie  păn’  la  31  August   II.  Trenul mixt la 8 bre 50 min. a. m.
                9  bre  34  min.  dim.  —  la  2  bre  p.  m.  —  la:  7  bre  11  min.  dim.;  9  bre  47  min.   va  avb  şi  acest  tren  legătura  cu  St.-  III.  Trenul  de  pers.  la  2  bre  65  m.  p.  m..
                la  5  bre  63  min.  sbra  —  la  8  bre  6  min.  dim.;  12  bre  16  min.  p.  m.;  4  bre  50  min.   Georgi ou Tuşnadul).                 (are  legătură  cu  linia  Tuşnad-Ciue-
                sbra  (trenul  acesta  din  urmă  pornesce  numai  p. m.; 8 bre 67 min. sbra.              III.  Trenul mixt, la 7 bre 3 min. sbra, (are       Szereda.
                din gara dâla promenadă.)                          Numai  dela  Derste  în  piaţă  sosesc  tre­   legătură ou Ciuc-Szereda).
                     Numai  pănă  la  Nou-Dârste  plbcă  ur-  nurile  la  1  oră  51  min.  p.  m.;  4  bre  11
                                                                                                           Dela Zeruescî la Braşov (G. Bartolomeiu).    Dela Braşov Ia Zet nescl (G. Bartolomeiu),.
                mătorele  trenuri.  Din  piaţă:  la  12  bre  18  min.  p.  m.;  6  bre  40  min.  sbra  (se  opresce
                                                                                                             I.  Trenul mixt 6 bre 24 mm. dtm.            i. Trenul mixt la 9 bre şi 5 min. a. rn.
                min.  p.  m.  —  la  2  bre  41  min.  p.  m.  —  la  promenadă)  şi  8  bre  3  min.  seră  (se
                                                                                                            II. Trenul mixt la 1 bră 4 min. p. m.         II. Trenul mixt la 3 bre 18 min. p. m.
                la  3  bre  65  min.  p.  m.  —  la  5  bre  10  min.  opresce la promenadă.)
                sbra. Dela promenadă: la 6 bre 54 min. sbra.       In  Dumineci  şi  sărbători  sosesc  dela   111. Trenul mixt la 8 bre 6 min. sbra.   III. Tren mixt la 9 bre 15 min. sera.
                     In  Dumineci  şi  să bătorl  mai  plbcă  ur-  Derste  încă  3  trenuri:  la  2  bre  48  min.   Dela Sinaia la Braşov **) :                  Dela Braşov Ia Sinaia**):
                                       y
                mătbrele  trenuri  dela  promenadă  pănă  la  p.  m.;  la  5  bre  69  min.  p.  m.  şi  la  9  bre  Trenul de persbne la 7 bre 40 min. dim.  Trenul de persbne la 6 bre 40 min. sbrâ.
                Nou-Dârste:  la  12  bre  35  min.  p.  m.  —  la  60  min  sbra  (tote  trei  se  opresc  la  pro­
                                                                                                                *) V. Un alt tTen mixt, care eiroulă numai Vinerea dela Augustin (Agoston-
                3 min. bre 22 p. m. — la 7 bre 24 min. sbra.  menadă.                                      falva) la 7 bre 4 min. diminbţa.
                                                                                     Tipografia A. Mureşianu, Braşov.
   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97