Page 93 - 1897-07

StiiefiuitL iiniiistntiUK, „6a;eta“ iese îi M-care Ji.
ii Tipografii Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BfffcşpVr ?iaţ» sar# Rv\ 30. Pe un an 12 fl.. pe şese iuni
6 fl-, pe trei luni 3 fl.
Sorfuori u«fr&KAnta au za
priîiJoss. — VjuiuBonpt* uu mo N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
.VWll£««U Pentru România si străinătate:
INSERATE »e primeau la Adml- Pe un an 40 franol, pe şdse
nlutraţlunaln Braşov şi la ur- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
mât6rols Birouri de «minatori: N-rii de Dumineoă 8 franol.
tn Viena: X. Duku, Btinrich
3<haUk, ttudolf Moşit, X. Opptliki Se prenumără la tâte ofiaiele
Naohfole«rţ Xnton Oppelfx, J. poştale din Intra şi din atară
Danntbcr, Sn Budapesta: X. 7, şi la dd. eoieotori.
Soldberyerg, Zckttein Bemat; tn AJionameutul pentru Brasor
Buouresoi: Xgtnct Banat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
euroale de Kaumanie; In Ham- tărgul Inului Nr. 30 etagiu
bnr^: Barolyi <t Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul liuerţlunllor: o oeriă lunî B fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
iKarmond pe e colână 8 ar. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbra pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese dună 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ei învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Eeolame pe pagina a B-a o tele cât şi inserţiunile sunt
«eriă 10 or. «6u BO bani. a se plăti înainte.
Nr. 163. Braşov, Joi 24 Mie (5 August) 1897.

Prinţul Bulgariei la Sinaia. acestei generăse Românie, dela care , congres, constată, că arohiereii români vor pută fi numai mulţumitori oougresului.
Bulgarii n’au întâmpinat, decât nu­ ' uniţi ai metropoliei de Alba-Iulia au deois Căol ar fi pentru ei gravă lovitură, dâoă
Astăzi principele Ferdinand al mai bine. să nu ia narte la congres şi să râge pe congresul ar estinde autonomia numai asu­
Bulgariei va fi 6spele regelui Carol Să sperăm, că visita prinţului ministrul de oulte şi pe primatele de-a pra aoelor oatoliol, cari vor fi represen-
şi al României la Sinaia. Ferdinand la Sinaia are de scop prin­ mijlooi la Majestatea Sa oonehiemarea unui taţl în el, pe Românii gr. oat. însă i-ar
Visita acesta în împrejurările de cipal, de a şterge impresiunea cea congres gr. oatolio român deosebit. lăsa în plata sorţei, oe-o merită**.
ţaţă este de-o netăgăduită impor­ rea, ce au făcut’o în România acele Spune apoi, că acâstă prOoedere nu Negreşit, numai oa să explioe afirma­
tanţă politică şi orî-cum s’ar esplica intrigi. Prinţul de Coburg va sci să e nouă. De pe la 1870 s’au adus aceleaşi ar­ rea de mai sus „P. Lloyd** ne spune mai
ea, fiă ca un act de curtoasiă şi de apreţieze el însu-şî mai bine faptul, gumente şi bănuell, de cari se conduc ade­ departe, că autonomia va avă să reguleze
bunăcuviinţă, emanat din propria că intrigele şi aţîţările în contra renţii politicei de abstinenţă de ac}l. Ci- şi multe oestiani materiale. De aoeste se
iniţiativă; fiă ca o datoriă împlinită, României nu es din sinul poporului tâză pe episcopul Oltean (ficend, că la ţin şoălele şi în primul rând oongrua, a
deşi cu 6re-care întârcjiare, faţă cu bulgar, ci vin dela aceia, cari vor 1870—71 aoesta ar fi dovedit „în mod oâreia soluţiune pretinde bani, mulţi bani.
1
statul român vecin, întotdâuna amic să se folosescă de el ca uneltă a eclatant * netemeinicia acelor argumente şi Aiol numita făiă vrâ să sparie puţin
Bulgarilor; fiă în fine, — la vre-un politicei lor. bănuell. Olteanu să fi dovedit între altele, pe Românii uniţi cu miseria ce i-ar aş­
semn dat — ca resultat al politicei S’a imputat prinţului Ferdinand, că primatele Ungariei ca legatus natus al tepta, dâoă oongresul oatolic ar regula nu­
marelor puteri şi în deosebi al în- că el însu-şi a deviat dela cărarea papei, e deplin îndreptăţit de-a lua dispo- mai congrua preoţilor romano-catoliol, său
ţelegerei dintre Rusia şi Austro-Un- trasă de antecesorul său întru atâta, siţiunea, ca să ooncheme direot şi pe epis- dâoă veniturile fundaţiunilor catolice le-ar
garia cu privire la cestiunea orien­ încât a devenit aprăpe o păpuşă în oopii greoo-uniţl la întrunirea generală ca­ folosi numai pentru şcălele romano-oatoli-
tală : Românii trebue se se bucure mâna politicei rusescî. Intru cât este tolică. cilor; âr gr. oatolicii ar rămână avisaţî la
de ea şi se-o privescă ca o satis- îndreptăţită acestă imputare, se va Mai susţine „Pester Lloyd**, că pri­ proprieie lor oontribuirl.
facţiune pentru purtarea leală şi în vedâ încă de aci încolo. matele în caşul de faţă mai procede şi ca
Aoâsta ar uşura, oe e drept, problema
adevăr binevoităre a României faţă In interesul celor două popăre, plenipotenţiar speoial al monarchului, aşa
cu Bulgaria. cari din vechime an stat în cele mai oă împotrivirea în oontra disposiţiunilor soluţiunei oestiunei oongruei şi a şcâlelor,
dâr oe s’ar întâmpla cu Românii uniţi?
Şi dăcă vom cugeta, că în tim­ strînse şi amicabile legături, şi în sale este mijlocit egală ou o inobedienţă
Grija asta grozavă nu lasă acum să dormă
pul din urmă tocmai guvernul bul­ interesul desvoltârei lor pacinice ar faţă ou monarohul. Aoestuia insă nimeni pe patrioţii perciunaţi dela „P. Lloyd**.
gar a fost, care a deviat dela înda­ fi de dorit, ca faptele să desmintă nu-i pote prescrie, în oe mod să facă a se De pe acum ei varsă şirâie lacrimile de
torirea de perfectă lealitate şi bună­ părerea acelora, cari susţin, că vi­ pregăti autonomia întregei biseriol oatolioe. crooodil, din oausa orbirei ou care Ro­
voinţă faţă de statul român, ocroti­ sita prinţului bulgar la curtea ro­ Mai departe, Z* numita foie, ar­
00
torul şi apărătorul nisuinţelor de li­ mână este numai o simplă formali­ ohiereii gr.-oatoliel sunt de părere, oâ uniu­ mânii uniţi „luoră în contra interesului lor
material şi cultural**. Făia guvernului în­
bertate şi independenţă ale Bulga­ tate, că s’a făcut numai la sfatul nea se mărginesoe la punotele dogmatice,
cheia însă cu speranţa, oă chibzuind lu­
rilor, — atunci trebue să atribuim Rusiei; ar fi de dorit, ca acâstă vi- pe când Românilor gr. oat. li-s’a dat cu
crurile bine, Românii uniţi „totuşi vor pre­
o însemr^ite şi mai mare actuală sită să inaugureze o reculegere a privire la afacerile exteriâre biserioesol şi feri a stabili Uniunea după care au nisuit
visitei pn ului Ferdinand. politicei bulgare în raporturile ei cu disciplinare şi pentru viitor deplină auto­
ambele părţi (??) şi pe acest teren!?!
Cu tota negarea şi cu tăte scu- statul român vecin, redeşteptând în nomie; aoâsta însă s’ar vătăma, dâoă ar fi
sele guvernului din Sofia nu s’a pu­ Bulgari cu noua putere consciinţă regulată de-odată şi în acelaşi mod, oa au­
tut şterge pănă acum pe deplin reua marelui interes comun, ce legă sta­ tonomia catolioilor de rit latin.
impresiune, ce a tăcut’o asupra în- tul lor cu cel român. Faţă ou aoâsta „P. Lloyd** se înoâroă Controlul financiar şi Grecia.
tregei Românie agitaţiunea tară ârăşi să dovedâsoă, că aici nu e o oestiune Greoii nu se pot nicidecum împăoa
consciinţă a unei părţi a pressei bul­ Urmările compromisului. In 2 de credinţă şi oâ la Români se traoteză cu ideea unei oontrole europene asupra

gare în contra Dobrogei şi a stăpâ- August, oamera uugurâscă a primit, şi în de naţionalitatea lor. La din contră, ei finanoelor Greoiei. ţliarele din Atena ape-
nirei române de-acolo. desbatere speoială, proieotul de lege privi­ (Românii), preoţi şi mireni, nu s’ar măr­ lâză din nou la simţul naţional al Greoilor
In caşul cel mai bun pentru tor la înpozitul pe zahar. Acestea t6te în gini numai a stărui în favorul metropoliei Zicând, oă introducerea controlului finan­
d-1 Stoilov, decă adecă am admite, urma oompromisului. Guvernul Banffy pote române, oi s’ar îngriji şi de ceilalţi ade­ ciar este un atao în contra independenţei
că densul nu a consimţit, ci numai deci să-şi împlinâsoă încă la timp angaja­ renţi ai ritului lor, adecă de Ruteni. Mo­ regatului, din care se poc nasce tot felul
a tolerat acea agitaţiă mişelescă, mentul luat în interesul fabricanţilor de mentul, oare faoe pe Români să vadă în de complioaţiunl. Se lăţesoe faima, că re­
trebue să stigmatisâm acestă nepă­ zahar. Statul îşi va putea inoassa impo- congres şi în hotărîrile sale o nouă ame­ gele pentru caşul, când s’ar primi oontro-
sare ca un act de mare ingratutu- sitele fără scădere şi fabricanţii se vor pu­ ninţare a propriei lor naţionalităţi îl for- lul, va faoe o deolaraţiune de o impor­
dine cătră România vecină, căreia tea bucura de premiile mai mari prevă­ meză temerea de-o administraţia comună tanţă extra-ordiuară. Se orede, oă prin-
Bulgarii au a-i mulţămi atât de zute în acel proiect. a afacernlor lor cu oatolicii de naţionali­ tr’asta voeso să anunţe eventuala abdioa-
mult. tate maghiară. Numai fanatismul în contra ţiune a regelui Gheorge, oa un fel de ame­
Cu drept cuvent se accentueză Privitor la congresul bisericesc Maghiarismului a putut să-i orbâsoă pe Ro­ ninţare îndreptată mai ales la adresa ourţi-
într’o corăspondenţă din Bucuresci al Şerbilor ,,Koln. Zcg.“ primesce din mâni într’atât, încât ei să nu potă fi mul- lor europene, cari sunt înrudite ou curtea
a lui „P. Lloyd“, că succesul final Budapesta o telegramă, în oare se spune, oorniţl nici ohiar prin dorinţa monarchului. regâsoă a Greoiei. Se pune în vedere, că
al luptelor pentru independenţa Bul­ oâ monarchul n’a primit proiectul ministrului „P. Lloyd** se silesoe apoi a arăta, în urma abdioaţiunei regelui ar isbuoni o
gariei se datoresce în mare parte preşedinte baron Banffy de a disolva congre­ că ritul, liturgia, limba biserioâsoă, disci­ revoluţia îndreptată în oontra dinastiei.
ospitalităţii, pe care Bomânia, cu sul, oi şl-a reservat să hotărască însuşi în plina şi tâte celelalte cestiunl, cari pri­ Se mai Zio©) °â regele George ou re­
risicul de-a intra în conflict cu Tur­ oausă. Comisarul guvernial br. Nioolioi, vesc oaraoterul ritului ar sta în afară de gina, ou prinţul moştenitor Constantin şi cu
cia suzerană, a acordat’o refugiaţi­ care a presidat şedinţele congresului, a cadrul autonomiei. prinoesa de oorână Sofia vor pleca dela
lor patrioţi bulgari în modul cel chiămat la Ischl pentru ca în personă să Dâoă totuşi s’ar afla în oâdrul aoesta Atena la Copenhaga şi vor încredinţa re­
mai larg; că din România s’a or- raporteze Maiestăţii Sale despre starea lu­ unele puncte, faţă ou cari Românii gr. gatul turburat ministrului-preşedinte Rally,
ganisat pleiada bulgară, care la im­ crului. Se scie, că oongresul a fost numai oat. nutreso dorinţe speciale, atunci dru­ oa să oonducâ oa regent, cu ministeriul,
boldul acestor refugiaţi şi cu acti­ suspendat. Ministrul-preşedinte unguresc, mul ales de ei — adecă protestarea şi ab- afacerile. Se vede, oă regele George nu se
vul concurs al unor ămenî avuţi, oum se vede din aoâstă telegramă, a oerut sţinerea dela congresul oatolio unguresc — împacă ou ministeriul Rally, oare a ajuns
cum era răposatul bancher Gheor- dela monarch disolvarea congresului, — nu este apt de-a aduce realisarea lor. Nu­ la cârmă compus fiind de oposiţionail, după
ghiev, a pregătit marea răscălă din luoru, ce cum se vede nu-i va suooede mai decă aceste dorinţe vor fi aduse îna­ catastrofa dela Tirnovas şi Larissa. Depăr­
1876. aşa uşor. intea congresului va fi posibil, oa în statu­ tarea regelui înainte de înoheiarea păoii
Dăcă vom avă în vedere, cum tul de orgauisare al autonomiei să hă luate însâmnă, oă vrâ să lase răspunderea nu­
la acesta s’au mai adaus, la 1877— 0 voce guvernamentală despre Ro­ disposiţiunl, oarl să ţină sâmâ de aoeste mai guvernului. Regele Gheorge a decla­
78, jertfele de sânge, ce le-au adus dorinţe. Aşa ceva s’a pus în vedere şi la rat, oâ primindu-se controlul finanoiar asu­
Românii pe câmpiile Bulgariei, şi mânii uniţi. 1870—71, dâr Românii fug de orl-ce co­ pra Greoiei, analog oontrolului ce s’a fost
pentru liberarea naţiunei bulgare: „Pester Lloyd** se ocupă ârăşi de oes- muniune cu Maghiarii. introdus în Egipt, printr’asta s’ar nimici
atunci avem icăna desăvîrşitâ a ma­ tiunea autonomiei biserioeşcl şi de atitu­ Ei bine, „ei (Românii) pot fi oon- independenţa Greoiei.
relor servicii, ce le-a adus inima ge- dinea Românilor uniţi faţă ou congresul vinţl, că protestul lor de-aoum va rămână Anglia, în eonferenţa de pace de Sâm­
nerosa a României causei liberărei oatolic unguresc, ce se va întruni la tot aşa fără efect, oa acela, pe oare l’au bătă, s’a opus proieotului Germaniei privi­
şi independenţei Bulgarilor. tâmnâ. ridicat cu aprăpe 30 de ani. Congresul va tor la controlul finanoiar. Germania a răs­
Cu atât mai urît şi trist este După ce arată, că statutul, pe basa organisa şi fără de ei autonomia pentru puns, oă atunci să rămână Tesalia în mâ-
tabloul intrigelor, ce se ţes în Bul­ căruia se fac acum alegerile pentru con­ întrâga biserică catolioă din Ungaria şi va nile Turoiei, pănă va plăti Greoia despă­
garia de un timp încăce, cu tolera­ gres, dispune, ca şi dieoesele greeo-oato- ave, firesoe, în vedere numai interesele ge­ gubirea de răsboih. Anglia a oerut însă
rea guvernului din Sofia, în contra lice să-şi aibă representanţii lor in acest nerale. Şi pentru aoâsta Românii gr.-oat. evacuarea imediată a Tesaliei. Puterile nu