Page 94 - 1897-07

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 163—1897

s’au putut uni şi Porta a făout unele obiec- Tuşnad, oe va pleoa Dumineoă în 8 August mată şi de d. comandant al regimentului al bandei îl treceau drept diar al guver­
ţiunl la textul tratatului. E deci încă ne­ st. n. de aici şi îndărăt va oiroula direct, Prahova. Onorurile militare vor fi date de nului şi tâte soirile false privitor la oomer-
sigur, când se va subsorie tratatul. fără debordare. o oompanie din regimentul Prahova cu oiantii români, erau considerate oa luorurl
drapel şi musioă. La gara Sinaia, garda de ofioiale. Prin aoeste mijlâoe — spune „Dra-
Elevi români la Finme. Se anunţă din
onâre va fi compusă diu un asoadron al pelul** — banda samsarilor de falimente
Viena, oă guvernul român a dobândit de
Pressa serbescă despre congresul reg. 4 de roşiori, cu drapel şi musioă. La
ia guvernul oomun austro-ungar, ca ou în­ reuşea să inducă în erâre pe fabricanţii
din Carlovet. Castel, onorurile vor fi date de o oompanie din streinătate, obţineau representarea îu
> ceputul anului viitor şcolar (16 Sept.) mai
• n din batalionul 2 de vânători ou drapel şi
Intrâga pressă sârbâsoă, na numai din mulţi tineri români să fiâ primiţi oa ele7l diferite falimente, de unde trăgeau folâse
Ungaria, oi şi oea din regat, se ocupă ou în Aoademia Marinei din Piume. AoeştI musioă. Prinoipele Ferdinand al Bulgariei considerabile şi de la oassele străine şi de
va pleca din ţâră Vineri, priu Giurgiu.
cestiunea suspendărei congresului naţional academici sunt destinaţi, oa după absolva- la nenorociţii oomeroianţl, cari cădeau îu
al biserioei sârbesol. rea de patru cursuri la numita academie să — Marţi fiind aniversarea naşterei ghiarele aoestei bande. Tribunalul a oon-
Aşa de esemplu organul semi-ofioios întregâsoă oorpul ofioerilor români da ma­ Prinoesei Maria a României şi a Duoesei firmat mandatele de arestare a oelor doi
j,Odjelc din Belgrad c}ioe, că deşi congresul rină, care acjl oonstă din 76 ofioerl, 25 in­ de Saxen-Coburg, s’a oficiat la mănăstirea samsari şi Griimberg şi ‘Weintraub au şi
u
n’a putut orea nouele regulamente, el cel gineri şi 20 meoanici, pe oând numărul din Sinaia un Te-Deum. Au asistat d-nii fost depuşi la VăoăreştI. Dânşii au cerut
puţin a apărat onârea poporului sârbesc. Con­ vaselor de răsboiQ române de la Dunărea miniştri, oorpul diplomatio şi persânele liberarea pe cauţiune.
gresul cjioe mai departe „Odjek**, n’a fost de Jos şi de la gurile Dunărei este de 22, ofioiale. — Crimă în Bucurescî. In strada ţ)eoe
de sine stătător, ci a fost numai eseouto- pe lângă 6 baroase ale poliţiei fluviale.
— La marele stat-major al armatei se Mese, la No. 23, locuia un zugrav anume
rul voinţei guvernului. A fost un timp, Lsopold Weinberger, oare avea o femeiă
Alfred de Arnetb, direotorul arohivului luorâză la un proiect pentru orearea a înoă
când şi patriarohul a recunosout, oă gu­ destul de frumuşică. Femeia, oare se nu-
ourţei de stat din Viena, preşedintele aca­ trei bataliâne de vânători, oa să fiă oâte
vernul unguresc a ştirbit autonomia ser- roesoe Caterino, îşi neglija bărbatul şi în­
demiei de sciinţe din Vieoa, a răposat acolo unul de fiă-oare divizie de infanterie.
bâscă, dâr acum s’au sohimbat împrejură­
în 31 Iulie. In 2 August a fost înmormân­ treţinea relaţiunl amorâse ou un vecin
rile şi la oongres numai Ştefan C. Popo- — înmormântarea doctorului Krem- anume Sohmikslevsky. Bărbatul observa
tarea, la oare a luat parte arohiduoele Rai-
vioî a cutezat să facă răsponsabil guvernul nitz se va faoe în BuourescI, pe oheltuâla aoest lucru şi din causa aoâsta, mai în fiă-
ner, mai mulţi miniştri, generali şi membrii
pentru aoeste lupte. Guvernul a voit să M. S. Regelui. Cadavrul va fi dus acjl Mier­ oare di se întâmplau certuri. Asâră, Leo-
de frunte din cercurile scienţifioe, a func­
pună congresul înafară de scutul legilor, curi in oapitalâ. pold Weinberger se întorse pe la ârele 8
ţionarilor înalţi, a cji işfc9 ®to. Arneth
or
ar
încă chiar la deschiderea lui, dăr nu i-a suc­ acasă, pe oând nu era aşteptat şi îşi găsi
s’a distins oa istoric; el a scris istoria Mă­ — Succesiunea Evlogliie Gheorghieff. In­
ces ; amestecarea în luptă a personei dom­ femeia în braţele amantului. Se începu o
riei Teresiei. Un merit mare al lui a fost, ventarierea everei defunctului Evloghie
nitorului înoă a avut de resultat o batjo­ cârtă mare şi vecinii alergară să vadă oe e.
oă a desohis arohivele statului oelor oe vo­ Gheorghieff s’a terminat atât în Capitală
cură, deârece oongresul a stat pe basa le- De odată însă cei de afară aucjiră o detu­
iau să facă studii istorice. oât şi în judeţele Olt şi Brăila. Rapârtele
gei şi prin aoâsta a stors reounosoinţa po­ nătură şi un ţipăt. (JâţI-va âmenl intrară
de inventariere vor fi înaintate oasieriei
porului sârbesc. Archiducele Augustin Iosif pentru „Kar- în casă, âr alţii preveniră pe oomisarul sec­
pentru peroeDerea taxelor. In curând d.
Malo Novine**, o altă fâiă din Bel­ pategylet**. Ou multă buouriă anunţă foile
n Gheşoff va cere punerea în posesiunea ave- ţiei 48. Când acesta veni, găsi pe bărbat
grad, de-asemenea aousă guvernul ungu­ şoviniste unguresol, oă archiducele Augus­ trântit pe scânduri, plin de sânge; femeia
rei. Averea lăsată se urcă la 24 de miiiâne,
resc pentru eserciarea unei presiuni anti­ tin Iosif nu numai a primit patronatul so- moştenitorul aoestei averi, d. Gheşoff, mi­ era în casă şi un sergent de stradă aducea
constituţionale. Baronul Banffy, — cjice oietăţii de maghiarisare numite „Karptegy- nistru de finanţe al Bulgariei, a cerut gu­ pe Johan Schmikslevsohy. Femeia răspunse
foia sârbâscă — deşi a sciut sâ-i joce pe let“, dâr a oferit cu oea mai mare plăoere la interogator, oă Iohan soosese din bu­
vernului nostru autorisaţie de a depune la
Bomânî, nu va pută însă sâ-i despâie pe sprijinul său societăţii şi a lăudat activi­ zunar un revolver şi trăsese în bărba­
Cassa de depuneri şi consemnaţiunî, suma
Sârbi de drepturile lor. Asouns la spatele tatea ei. A primit să provadă ou iscălitura tul său. După comiterea aoestei orime, lo-
de 2.400.000 lei, taxa aproximativă asupra
regelui, el a voit să-şi ducă în deplinire sa listele pentru subsorierea de membrii, a han, profitând de un moment de zâpăoâlă,
moştenirei. Guvernul a încuviinţat aoâstă
propria sa voinţă, dâr voinţa ’i s’a frânt cerut să ’i se trimită în tot-dâuna actele se strecurase afară şi se asounsese într’o
cerere.
de sentimentul constituţional al Sârbilor. mai însemnate ale societăţii pentru a-le privată unde îşi aruncase revolverul; un
El s’a provocat la regele; ei bine, las’ dâr subscrie şi el, ba a fost cel dintâih, oare — La băile Sculenl s’a întâmplat Sâm­ sergent de stradă îl văcjuse şi l’a prins
să hotărasoă regele, oare nu va suferi, ca s’a înscris printre membrii fundatori cu bătă o nenorooire, oare a impresionat ■'du aoolo. Nenorooitul Leopold a fost dus la
in Ungaria de mâcfă-cfi să se aprindă flacăra 500 fi. Nu de geaba cjio foile unguresol, pe toţi locuitorii de aoolo. D-şâra Elena spitalul Colentina într’o stare târte gravă.
revoluţiunei din 1848. El îşi va aduce aminte că acest arohiduoe este fiiul arohiducelui Petroviol, absolventă a şcâlei normale de Glonţul revolverului, de un calibru mare,
de fidelitatea supuşilor săi sârbi şi va fi oelui mai maghiaron. institutâre din Iaşi, pe oând făcea bae, îi trecuse prin maxilarul stâng şi se înfip­
drept. Urmarea va fi retragerea ministru- ameţind a oăcjut la adâncime şi s’a înecat. sese în oel drept. Atât oriminalul Iohan
De Ia băi. De la băile din Gleiohen-
lui-preşedinte. Mama nefericitei d-şâre, oare se afla cât şi Caterina au fost arestaţi şi vor fi
berg ni-se sorie, oă de vre-o opt cjile tim­
l na-
In asemenea mod scriu şi cji ar6 0 pul pe aoolo e rece şi nepriincios pentru pe mal, în desperarea ei se arunca în va­ înaintaţi parchetului.
u
ţionale s“- esoI din patriâ. „Bramlc urgi- âspeţl. Dintre Români se află la acele băi lurile apei spre a-şl soăpa oopila; 4 âmenl — Un monstru de 4 ani. Loouitorul Stan
u
tâză amâ. ea sâu disolvarea congresului, oe se aflau pe mal 9’au repedit în apă de
din Transilvania abia unul (d-1 Ioau de Călin, din oătunul Buoiumei, din judeţul
deârece — cjice acâstă fâiă — guvernul au soăpat’o cu viaţă. După tâte oeroetările
Barbul, staţionat aotualmente în Agram), Ialomiţa, mergând ou femeea sa la munoă
fiind bătut, nu pâte face altfel. Cu volni- făcute înoă pănă acjî nu s’a putut găsi ca­
din Ungaria vre-o 6, âr din România la câmp a luat şi pe cei doi copii ai săi.
oia-i obicinuită însă disolvarea o pâte încă davrul d-şârei Elena Petroviol. Mama ei
vre-o 20. Cel în vârstă de 4 ani fiind lăsat lângă că­
face. De-asemenea aduc mari laude atitu- seâsă din Prut, cjioe „Evenimentul**, a fost
ruţă ou cel de ţîţâ, la un moment dat, a
dinei congresiştilor şi diarele naţionale sâr- Concert. Mâne, Joi va oonoerta mu- adusă la Iaşi. D. dr. Oos chemat în grabă
luat uu oărbune aprins din foo şi duoându-
besoî din Croaţia. „&rio6raw“ cjioe, că mem­ sioa orăşenâscă în grădina dela „Pomul a dat d-nei Petroviol primele ajutâre.
se la fratele său, oare dormea într’o albie
brii congresului pot să se reîntorcă liniştiţi Verde**. Dâoă timpul va fi nefavorabil, va — Samsarii de falimente. In urma ares- i-a aşecjat cărbunele pe frunte. La sbuoiu-
la mandatariii lor, deâreoe s’au purtat oons- oonoerta în salonul de sticlă.
târei samsarilor Weintraub şi Griimberg, mările pruncului cărbunele a oăcjut în albie.
oienţios şi nu s’au supus forţei.
proprietarii „Monitorul Comercial**, parohe- Cârpele din albie au luat foo şi oopilul a
Scirî din România. tul a făout o perohisiţiune la redaoţia nu­ încetat din viaţă în cele mai grozave du­
— Frincipele Bulgariei la Sinaia. Atjl mitului cjiar unde s’a confisoat mai multe reri pricinuite de arsuri.
Miercuri, sosesoe la Sinaia principele Fer- corespondenţe, din care resultă o mulţime
— 23 Iulie. dinand al Bulgariei. El va fi primit la Pre­ de esorooherii ale bandei samsarilor de fa­
Comunicaţia restabilită. După ce s’au deal de ministru de răsboifi, de d. ministru limente. Intre altele s’a dovedit, că sam­ Semne ale timpului.
reparat stricăciunile oausate în urma ploi- al lucrărilor publioe, de d. general Băioo- sarii făceau operaţiunile cele mai soanda- Nu de puţină sensaţiă este soirea, oe
lor liniei ferate a Ciuoului, trenul separat la ianu, de d. comandant al oorpului 3 de ar­ lâse în străinătate, âr „Monitorul Comercial“ o aduoe fâia ungurâscâ „Magyar Ertesită“

FOILETONUL „GAZ. TRAN6.* greu de ouprins din câte i-se întâmpla „De unde scii tu aoâsta?** spun, oă mă înşâlă în modul oel mai ne-
ouiva**. 1 „Bărbaţii totdâuna au oonferenţe in­ ruşinat**.
„Insă oopilă...!** îi reproşa dâmna de teresante, când voesc a-şl înşela nevestele. „Atunci ar fi mai bine... însă nu,
Apucătura lui Beaumartin. Bonrepos. „Cum poţi vorbi astfel. Toţi Şi al tău e tot oa şi oeilalţl**. apucătura e învechită...**

(O istoriâră de carneval de Anatol Eoubay.) omenii înşâlă. Crecjl tu, oă bărbatul tău e „Da o oonferenţă interesantă pentru „Ce crecjl? spune... vorbesoe!**
oel dintâih, care face aoâsta? Şi aoâsta înfiinţarea unei societăţi pe acţii. In buzu­ „Eu, aşi orede, oă şi tu ai putea
„Adelina de Beaumartin — ounosoeţl
trebue să o suportăm, oum suportăm ori narul hainei sale...** merge aoolo a’ţl petrece aoolo cu el, a’l
pe mioa frumâsa Adelina, ou pomposul păr
şi ce rău necesar: ou demnitate şi cumpă­ — „O, o!“ replică Dâmna de Bonre­ încătuşa, a’l prinde şi când veţi fi tâte-â
auriu, cu ochii cei mari albaştri cu fi-
tare". pos, ai ajuns pănă la buzunarul hainei. tâte a’i arătă cine eşti**.
gura’i mică dâr sveltă, oare d’abia anul tre­
„Eu nu-o voi suporta niol-odată, nu, Vei fi găsit un billet doux... trăsuri de „Şi atunol?...**
cut s’a măritat după Adolar de Beau­ nu, nu...“ mână delicată de damă... Parfum de vio­ „Ei atunci de sine se înţelege, a ierta
martin ?**
„Tu astfel vei faoe un soandal?** rele ... corână fără monogram. păcătosului**.
Adelina de Beaumartin sâu Adelina „Dâoă îl nnmesol aşa, atunol da, atunol „Nu, ceva mult mai necinstit. O cartă, „Aoâsta nu-o voi faoe niol-odată**.
după oum vrâu să o numeso se întâroe oă- voi faoe ...“ mână energioă de bărbat: „Astăcj la Operă. „Yei face-o. Insă, oum am cjis, apuoă-
1
tră amioa ei, baronesa de Bonrepos şi es- „Şi nimeni nu’ţî va da dreptate. Nu, Dorim să fim ârăşl veseli oa şi în tinereţe**. tura e prea învechită, prea folosită**.
olamă: nu. In fine şecjî lângă mine, spune’ml tâte: „Şi deci?** „Ai veni şi tu cu mine?** întrebă Ade­
„Henrietto ! Henrietto ! e totul gata, de unde scii, oă Adolar te înşâlă? Nu oa „Şi deci — astăcjî e bal masoat la lina fără a lua în sâmă observarea nltimă
tâte s’au sfirşit. Bărbatul meu mă înşâlă!“ şi cum m’aşl îndoi, din contră o oonsi- operă şi Adolar nu stă aoasă. Se duoe ne- a amicei sale.
„Aşa?**, întrâbă baronesa de tot rece, der ca un fapt împlinit, însă una mă pune ruşinatul** — şi voeea dâmnei Beaumartin „Depinde dela aoeea, dâoă ai fi ou-
1
„şi pentru aoâsta tu te enervezi? * în mirare, oă bărbatul tău, oare în adevăr se înâoă în laorăml, — pentru... a fi ârăşl minte...“
„Bărbatul meu mă înşâlă, nu pricepi, ounâsoe din timpul pe oând era burlac voios, ca şi în tinereţe**. „Yoi fi cuminte**.
el mă înşâlă**. tâte oăile secrete — se lasă să fiă prins „Aoâsta, înoă nu este nici o înşelare. „îmi promiţl**.
„Dâr da, da, da.... şi mai departe**. de neesperta sa nevastă**. — Se pâte petrece inocent şi într’un bal „Iţi promit**.
*
„Mai departe?“ întrâbă Adelina de „De unde soia? Simpla de acolo, că masoat**. * *
Beaumartin, „Mai esistă ore ceva, ce e Adolar astăcjî du va sta aoasâ**. „Nu, nu, atunci nu’l ounoscl, Adolar Adolar era de mult dus la balul mas­
mai rău, ce e mai îngrozitor, ce e mai „El are o conferenţă interesantă**. niol-odată nu şi-a petrecut inocent şi îţi oat ou amioul său Brissao, a căruia viâţă