Page 95 - 1897-07

Nr. 163 —1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

cu privire la o nouă mişcare pornită în au fost aspru criticate ou prilejul prooesu- răşanu direct, traotual d-1 învăţător Maxim pe pagina primă a broşurei. Un esempla

sînnl preofime aug. evangelice. E vorba lui Boicev. din Beudiu oa referent la esamen şi toţi oostă 30 or. şi se pâte prooura dela ad­
adeoă, că „preoţii sărao!* ai aoestei confe­ „Boicev — a (jis d-1 Stoilov — este ceilalţi asistenţi. ministraţia cj'arului nostru.
4
siuni oer prefacerea oficiului preoţesc în oficiu într’adevăr fiul unui bandit mort în înohi- Intr’ăoeea, în Vinerea sâcă mă întâl­ *
de stat In scopul acesta s’a pus în oirou- | sâre, der a făcut studii eminente în şobla nesc© inspeotorul şcolar din Deeş în Ru­ Pentru cei ce voiesc să jâce teatru am
00
laţiunc un apel cătră preoţii săraol, care I militară din Turiu, a fost un ofiţer esce- sul superior şi-mî cji : „Pe d-ta te-au pâ- scos în broşură separată frumâsa comediă
are, oum spune numita fâiă, oam următo­ lent şi a devenit astfel adjutantul prinţu­ rît 6menii d-tale, că ai esecuat satul de în trei acte Săpătornl de bani, localisată
u
rul ouprins: lui. Bulgaria e o ţâră fără deosebire de 300 fl. şi n’ai âmblat la şo61ă , âr d-lui în­ de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă,
„Ajută-te pe tine însu ţi!“ Acesta e olase. Curtea a făcut tot posibilul pentru văţător din Rusul superior îl jioe: pe d-ta uşâră şi fârte potrivită pentru popor. Bro­
4
„ou atât mai necesar pentru preoţii săraci, a se soutura de Boioev îndată oe fapta sa te-a părît preotul din Rusul de jos* . şura conţine 42 pagine şi se află de vân-
„deârece aoeştia au putut să vadă destul a fost ounoscotă. A fost conoediat din ar­ A treia cji de S. Pasci, oând eu aveam ejare la Tipografia „A. Mureşianu*, în Bra­
„de bine, că episcopii, inspeotorii şi preoţii mată şi predat autorităţilor. In sohimb am .8ă servesc în biserioă, aveam să fao sfinţire şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin
„mai bogaţi atât la sistemisarea salariilor oredut oă trebue să mă opun cererilor con­ de oasă, âr pe 9 6re a. m. pertractare, la postă 14 cr.
„preoţilor şi la regularea alegerilor de sulului austriao de a asista la interogatoriu. judeoătona din Beolean, ca aousat, pentru-
„preoţi, oât şi la stabilirea pensiunilor au Am deolarat consulului oă nu oonsider în- oă am apărat averea biserioei române din ULTIME SOIRI.
„în vedere numai şi numai interesele lor“. trega nobilime ungară oa ooruptă, pentru Rusul de sus, d-1 inspector îmi visitâză
După oe apelul va fi subscris de ma­ oă baronul Noposa a fost aousat în Parla­ şoâla la 9 ore diminâţa. Eu eram dus la Sinaia, 4 August n. Astăcjl este
joritatea preoţilor aug. evangelioî, printr’o ment de mediaţiune ruşinosă. Austria nu pertractare în Beolean, pentru-că de şi ce­ aşteptat aici principele Ferdinand al
deputaţiune se va înainta o petiţiă guver­ trebue să fiă aşa de susceptibilă pentru rusem înscris amânarea pertractării nu mi Bulgariei la 6rele 3 şi 40 minute d. a.
nului, în oare se va oere pentru preoţii oele întâmplate în Bulgaria. In Galiţia s’au s’a dai. Şcolarii aveau vacantă de S. Săr­ Gara este grandios împodobită. Pre­
aug, evangelioî se fiă consideraţi ca funcţio­ întâmplat istorii forte urîte. Decă Boioev, bători. De aci, oei oe au îndemnat âmenii tutindeni fâlfăe stindarde române şi
nari ai statului, cu reserva următorelor oon- usând de violenia sa ţărânâsoă, a oâutat să să mă aouse la inspector, li-au împărţit bulgare.
diţiunî: se aoopere ou prinţul şi a făcut alusie la bani câte 1 fl. la unul, să mergă să mă
1) Guvernul să lase neştirbită auto­ nisoe ordine ale prinţului, pâte că prinţul pârasoă şi la Yen. Ordinariat. Aşa s’a năs-
w
nomia de pănă aoum a biserioei; împreună a dat chiar ordinul oa Ana Szimon să fiă out şi „deputaţia , care în anul trecut a
cu libertatea alegerilor; dreptul de candi- depărtată din faţa Palatului, unde făcea lucrat ca unâltă plătită în mâna oelor min­
Ironia SOrtei. — ţliarele franoese fao
dare însă să-l reserve statul pentru sine. 2) gălăgie; Boioev a usat apoi de aoesta, în cinoşi contra învăţătorului, âr astăcjl con­ mare haz de o întâmplare hazlie a Mon­
Minimul salarului preoţesc să flă fixat ou modul lui faţă de Noveliol. Tendinţa de a tra şoâlei şi a preotului.
seniorului Monnier, episoop de Lydda, aju­
1000 fi. la an şi statul să îngrijâscă pe amesteoa Curtea în întâmplarea aoesta por- Isprava aoestor lupte este, oă minis- tor al archiepiscopului din Cambrai. Mon­
lângă aceea, în mod corăspuncjător, de nesce din cercurile austriaco şi se explică teriul instruoţiunei publioe cu data de 22 seniorul Monnier presida mai cjilele treoute
cuinouenaliile şi de pensionarea preoţilor. prin relatiunile încordate ce esistâ între Bul­ Martie o. ne îmbiă ajutor dela stat pănă oeremonia religiâsă a înmormântărei unuia
In ce privesoe autonomia, se mai cjice garia şi Austria“. la 400 fl,, âr Yen. Ordinariat dieoesan ne din cei mai buni prietini ai iui, abatele
în circulară, că „ea este vorbă frumosă, provocă, să facem salar de 300 fl. aievea
Pruvost, din Hazebruok. La urmă episoopul
„dâr pănă aoum nici poporul, nici preoţii şi să ne aduoem dascăl cualifioat, 6menii a pronunţat o oăldurâsă oraţie funebră, stă­
săraci n’au avut parte de avantagiile auto­ 0 î n t î m p i n a r e . însă nu voesc nici a primi ajutorul nici a
ruind asupra marilor sentimente oaritabile
nomiei, oi ea a servit numai, ca pretext — Fine. — da mai mult salar ea în trecut, fiind po­
ale deoedatului, oare, intrat sărac în tagma
preoţilor mai bogaţi şi ou rang mai înalt porul mic şi serman, cam 450—500 suflete
Piindu-ml fârte greu să servesc ca preoţâscă, murise şi mai sărao, după ce
pentru a-şl face trebşârele lor“. ou mici ou mari. Astăcjl mă lupt să fao
preot în două sate, şi şi ca învăţător în împărţise, în tot timpul vieţei lui, mioile
Pornirea aoesta caraoterisâză un spi­ salar de 300 fl. şi voiă publioa de nou
Nuşfalău, şi văcjând, că după oonoursurl nu lui venituri ou oei nenorooiţl şi îndureraţi.
rit anarohio şi distructiv forte bătător la concurs.
se insinuă nimenea, în 11 Faur 1897 am Ce se vec}l însă. A doua cji după înmor­
ochi. Mi-ar trebui oâle întregi, ca să pot
ţinut o adunare biserioâscă de popor, în mântare, desohi4endu-se testamentul aoestui
44
44
oare am ales doi inşi, pe oarl i-am trimis descrie tâte peripeţiile luptei... Le-am „generos sărao , se oonstată că „săraoul
Pressa austro-germană şi Bulgaria. ârăşî le Gherla. Răspunsul a fost: „preotul spus aceste pe scurt, oa să judeoe lumea, lăsase prin testament panegeristului şi ami-
D-vostre de 2 ori a deschis concurs pentru de sunt năimit ori preot oonsciu de da- oului său suma de 450,000 lei, pe lângă
O întrevorbire cu ministrul-preşedinte Stoilov. torinţa sa. alte, legate de oâte 150,000 lei, lăsate oelor
Procesul Boicev şi pressa austro-ungară. staţiunea Nuşfalău; decă nu s’a insinuat
44
nimenea, preotul are să îngrijâsoă de şcâlă loan Botean, şâse fraţi sâu nepoţi ai acestui „sărac .
Am înregistrat erî protestul diarului precum s’a îugrijit şi pănă aoum.“ preotul Nuşfalău lui. In total generosul „sărac** agonisise din
4
•vienes „Fremdenblatt* în contra aserţiuni­ Eu am ţinut prelegeri regulat şi nu­ „mioile lui venituri o avere de 1,350,000
14
lor oe le-a făcut ministru-preşedinte bulgar mai atunol am absentat, oând am avut NECROLOG. D-na Zoe Popp n. Zaharie lei. Şi pe aoest „sărao Monseniorul Mon­
14
Stoilov, privitor la atitudinea pressei ger­ funcţiuni preoţesol. Aceste absentărl adese­ a răposat erî în Braşov în etate de 95 ani. nier îl dădea, în ajun, clerului oa exemplu
mane şi austro-ungare faţă ou prooesul ori le-am suplinit prin cjilel© de Mier­ înmormântarea se va face mâne, Joi, în din oausa sărăciei lui voite şi a imensei
Boicev. curea. Martor protopopul traotual oa direc­ oimiteriul din Grâverl. Pe răposata o jă- lui carităţi,
Astâ vom da amănunte asupra in-
H tor. Pentru aoest serv'ţiu am primit pănă lesoe: Constantin Popp oa fiiu, cu soţia sa
trevorbirei, oare a dat nasoere acestui con­ astăcjl 47 fl. 33 or., aşa că mulţi mi-au Teresia, Sofia Th. Spuderoa oa fiică cu so- 0 carte vechie, der bună. In biblio­
flict. luorat îngrădindu-ml din al meu, ograda ţul său Teodor, mai mulţi nepoţi şi ne- teca Boerhave se află între altele şi o
Când s’a cunoscut verdictul în proce­ paroohială şi aşa le-am soootit în plata pâte. — Dumnecjeu s’o odihnâscă în paoe! oarte forte vechiă, legată forte luxuos, des­
80
sul Boicev, pressa austriacă şi germană s’a dăscălâseă înoă astă pnmăvâră câte 35—40 pre care proprietarul cji , oă oonţine tâte
seoretele soiiuţei medioale. Gând omul
arătat surprinsă, oă s’au acordat circum­ or. Intr’aoeea oâţl-va credinoioşl agitaţi L i t e r a t u r ă . deschide oartea, găsesoe tâte foile ourate,
stanţe atenuante lui Boioev şi lui NovelicI, pentru-oă n’am voit să servesc oa preot,
nescrise, putându-se ceti numai pe faţa
a căror oupabilitate a fost perfect demons­ pentru 6 oupe leoţioal dela fum în loo de In tipografia „A. Mureşianu“ din
trată. Şi acâstă blândeţe esoesivă a jus­ 12 oupe, m’au aousat la Ordinariat şi aşa Braşov a apărut: „David Almăşanu, schiţe primă următârele şire: „Ţineţi oapul rece,
piciârele oalde şi stomacul sănătos; feoând
tiţiei bulgare a inspirat aoelor cj' ar0 oritice s’a început prooesul contra mea. Fiind biografioe de loan Popea, profesor* . Asu­
1
astfel, vei putâ liniştit să rîcjî de toţi me­
aspre. acesta un luoru de batjooură, Yen. Ordi­ pra acestei broşuri, atât de bine scrise,
dicii din lume**.
D-nul Stoilov vorbind la Coburg — nariat i-a provooat a-ml plăti leotioalul. oare presentă şi multe momente de însem­
unde însoţia pe prinţul Eerdinand — ou Aotorii m’au aousat apoi, oă am esecuat nătate istorioă, atragem atenţiunea mai
4
un redactor al cjiarului „Lokalanzeiger* , şi-a de pe popor 300 fl. şi oă n’am învăţat oopiil ales a număroşilor elevi de odinioră ai re­ Proprietar: Di\ Aurel Mureşianu.
esprimat surprinderea, oă în Germania gu­ nimic, deşi oopiil cari au freouentat şoâla gretatului David Almăşauu, ,,Nestorul pro­
vernul bulgar şi starea generală a Bulgariei soiu ceti şi scrie. Martori Rds. Dn. Făgă- fesorilor români**, al oăruia portret se află Redactor responsabil: Gregoriu Maior.

veselă, jovială, îl fermeoâ ou totul. Numai se întrerupse. „Iţi voi spune-o oând vom că oe sorie. El însă îndoi încet foiţa şi o „Cu nevasta mea .
44
4
oeva mai lipsea. O aventură în tâtă regula, fi singuri la supeu* . vîri în busunarul stâng al vestei sale. „Cu nevasta ta? 44
44
picantă. Tâte măscile femenine, oare îl „Şi oine îţi spune, oă voi merge ou „Nu, nu, întâi la supeu . „Da. 44
agrăeso „cher toutou , nu-i plac. Se ob­ tine la supeu? 44 In chambre separâe, stridiile sunt „Ea te-a surprins?* 4
44
servă la ele dela o sută de paşi, oă vânâzâ aici, şampania în gălâtă răoită şi Franşois Atunol faţa lui Beaumartin luă o es*
„Aşi, tu ai mai fost ou mine la su­
după un supeu. Brissao însă nu era aşa dispăruse. presiune prefăeută.
44
peu, de oe n’ai veni astăcjl? Masoa surise.
44
alegător, el de mult şedea cu o blondină „In fine singuri şi Adolar cuprinse „Nu, ea a voit să mă surprindă, dâr
Surîsul aoesta n’a fost prea delioat.
1
şi desfunda butelii de şampaniă. talia măsoii. Aoum demasohâză-te . apucătura mea m’a soăpat* .
44
„Bagă de sâmă , cj’ 80 0a - „Tu nu mă
u
Insă Adolar, după oum am cjis, n’a Masca însă se rupse din braţele lui. „Apucătura ta?“.
44
ounoscl .
aflat nimio după gustul său. Intr’aoeea îl „Da, aoâsta voi făoe-o miserabile tră­ „Da. Mergeam la supeu ou o masoă
„Eu nu te-aşl ounâsoe? Yoesol să pa- 44
agrăi un frumos Domino. Draoe, oe oohl. dător , strigă ea şi’şl luă masoa de pe faţa-i necunosoută, ţineam totdâuna în vedere,
riăm ?
De-odată tresări. Ochii aceştia par’că i-am furiâsă. că pâte să fiă nevasta mea. Atunol am
44
„Pe oe? . 44
mai văjut unde-va, însă unde, unde? Adolar însă rîse. „Trădătorule ? el rîse pariat cu dânsa oă o cunosc. Am scris pe
„O diademă de briliant pentr’un să­
44
„Numai aşa singur? întrâbă masca. din nou. Pentru, oe trădătorule? Nu ţi-am o foiţă: „tu esoî soumpa, mioa, jalusa mea
rut mai mult, oă eu te ounoso. Eşti în­ 44 8
„Aoesta nu este obiceiul tău. Sâu aştepţi spus, oă sciu oine eşti?! nevastă**. De nu va fi dânsa, mi-am cj’ ,
voită ?“ „Tu ai soiut? 44
,pe oine-va? 14 atunci am pierdut rămăşagul şi de va fi ea
„Prea bine, — suntem de aoord . „Sîgur, oetesoe ?“ Şi el luă foiţa de în realitate, atunol ou atât mai bine, atunol
44
„Da, te aşteptam pe tine!“
Şi îşi dădură manile. hârtiă din buzunarul vestei sale, âr Ade- ea va fi încredinţată despre fidelitatea mea
„Pe mine? Scia-i oă voi veni?* 4
„Ei, oum îmi vei dovedi, că mă ou- lina oeti : şi ruşinată de fapta ei. Voila toutP
u
„Sigur, altfel aşi fi aşteptat âre ? nosol? întrebă ea de-odată. „Frumâsă mască, eu te ounoso. Tu „Şi aoâstă apuoătură e a ta?“ întrebă
44
•replica el oa de sine înţeles. 44 44
„Simplu de tot. Iţi voi sorie numele . esoî scumpa, mica, jalusa mea nevastă ... Brissao cu admirare.
„Numai să nu te înşeli. Sci cine sunt? 14 ■„Şi adresa? întrebă ea. * * „Da,“ replică Beaumartin. „Insă ţi-o
*
44
„Sigur oă sciu . 44 dan ţie. Mie nu-mi mai trebuesoe. Nevasta
44
„Dâoă e da lipsă şi adresa , cji 80 0 1 „Spune’ml, îl întrebă Brissao în (jiu®
44
14
„Atunol spune’ml cine sunt eu?“ şi rîcjend rupse o foiţă de hârtie din „Notes următore „oum ţi-ai petreout asârâ? 44 mea aoum e convinsă de fidelitatea mea .
44
se postă în chip provooâtor înaintea lui. şi scrise câteva cuvinte. „Esoelent . Trad. de El-Zorab.
44
44
14
„Cine eşti tu? Tu eşti.... însă nu , Mica mască se uita peste umerii lui, „Oum, ou oine ai fost la supeu? .