Page 97 - 1897-07

lMutins, ÂâsixiKtntlutt, „fiaieta" iese în l-care di.
îi fipumfii Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Sjwov, piaţa mar® Ffr. SQ. Pe un an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrinorl nefraHeat* re aa
primase. — Maonuuoripto ut st, N-rii de Dumineci 2 8. pe an.
«Mfimafc. Pentru România si străinătate;
!HS£RAT£ 80 primesc la Adml- Pe un an 40 frsnol, pe şĂse
«litraţlcnoln Bruţov ţi la «- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
naătĂrele Birouri ds «nunoiurl: N-rii de Dumineoă 8 franol.
In Yiona: M. Duku, Bnnrtch
XcĂakk, Sudolf Mont, A. Opptlikt Se prenumără la t6te oficiale
Kachfolger; Anton Opptlik, J, poştale din întru şi din atară
Danntbcr, in Budapesta: A. 7. fi la dd. ooieotori.
Goldbtrgcrg, Xekitetn Bemat; în ihonaiBitul pentru Brasot
Bucureaoi: Agtnct Barat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
cursale de Boomunie; în Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
b ari,: Karoiyi <t Utbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Insorţlunllar: o seria luni 6 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
yarmond pe a colină 8 or. ţi Cu dusul în oasă: Pe un an
80or. timbra pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
turiiă si Învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Roolame pe padina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
ueriă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 164. Braşov, Vineri 25 Iulie (6 August) 1897.

Wilhelm II la Petersburg. consternare în Belgrad şi Sofia, când combatantă a lui Pazmandy. Ori d6ră să ou simţemintele marei majorităţi a pop o
au sosit acolo faimăsele depeşe ale nu fiă adevărată soirea adusă de „Magyar­ rului bulgar, oi au provenit mai mult din
Erî a plecat împeratul Wilhelm lui Muraviev şi când au nimicit orî orszâg" ? procedimentele nedibaoe ale unora din băr­
II dela Kiel, pe corabia „Hohen- ce speranţă, că vor pută continua Oonferenţa interparlamentară se în­ baţii condu oătorl.
zollern", la Petersburg, ca se înt6rcă şi în viitor jocul avantagios de du­ cepe în 6 August şi va dura pănă la 10 „Urăm din tâtă inima, oa prin întâl­
visita Ţarului Nicolae II. plicitate. August. Despre deputaţii grupului parla­ nirea ambilor Suverani să dispară orl-oe
(
Este remarcabil ceea ce scrie Intimitatea celor două împără­ mentar român n’avem soire încă, câţi au umbră de zizanie între două poporă, care
„Neue freie Presse" cu privire la ţii însă a fost din multe părţi fals pleoat la Bruxela. atât prin posiţiuuea lor geografioă cât şi
acostă visita a împăratului german. interpretată, mai ales din partea prin oomunitatea de interese, sunt menite
Acest cji ar are bune informaţiunî şi francesă. Pressa din Paris a salutat a trăi în bună armoniă."
este adese-orî şi inspirat în cestiu- visita împăratului Austriei în Peter­ Principele Bulgariei în România. „Drapelul* scrie tot din aoelaş inoi-
nile politicei esteridre şi, preste aces­ sburg ca începutul unei nouă ere în piarul „Tiinpul“ într’un artioul în­ dent următârele:
tea, mai este cunoscut ca fervent Europa. Ea a anunţat căderea grab­ titulat „6spele nostru"' salută sosirea pe „Urăm bună venire Suveranului unei
aderent al triplei alianţe. De aceea nică a triplei alianţe şi fantasa de-o pământul României a Suveranului unui po­ ţări, de oare ne leagă amintirile gloriose
credem a fi de interes a cundsce viităre alianţă austro-francesă-ru- por veoin, ou oare ne lâgâ multe tradi- ale unui trecut îndepărtat şi prietenia oăl-
părerile, ce le emite din incidentul săscă. ţiunl istorice. Arată cum după detronarea durbsă dusă păuâ la devotament, a anilor
amintit. Dăr şi în Germania a deştep­ violentă a prinoipelui de Battemberg, şi din urmă.

Cu tot dreptul constată mai în­ tat acea visită icî-colo ăre-care ne­ după alegerea prinţului Ferdinand de Co- „Prinoipele Balgariei oaloă pentru
tâii! f<5ia vienesă, că împeratul ger­ încredere, deşi acesta nu era basată. burg, opt ani de cjile a esistat in Bul­ întâia dată pe pământul unde s’a zemislit
man a căutat se prevină pe preşe­ Guvernul german nu putea să cadă garia o situaţiune de fapt, (nereounosoută renasoerea ţărei asupra oărsia domnesce;
dintele republicei francase cu visita în rătăcirea, de-a presupune într’o de Rusia şi de puteri) oare a dat loo la unde patrioţii Bulgari au găsit adăpost şi
sa la Petersburg. Mai departe con­ înţelegere a Austriei cu Rusia o ac­ tot felul de incidente, mai mult sâu mai mângăere în cjfie de restrişte, ajutor mo­
stată, că pressa rusescă deja a în­ ţiune îndreptată în contra Germa­ puţin violente şi mai ales la înceroărl de-a ral şi material în cjilele de Juptă în contra
ceput se apreţieze însemnătatea vi- niei ; căcî el de ani de (ŢI© s’a si­ răsturna ordinea de lucruri stabilita. (Com­ subjugâtorilor străini. Fiă oa visita Alteţei
sitei domnitorului imperiului german. lit a face posibilă acestă înţelegere. ploturi, asasinate, între 08rl acela al lui Sale să reducă âr veohea prietinie dintre
Dăr ’i se pare, că diarele rusesc!, De cjecî de orî au declarat cei Stambulow etc.) Arată mai departe cum oele două ţări vecine, prietenie oimentată
dând întelnirei lui Wilhelm II cu din Berlin, că tripla alianţă nu îm­ după 8 ani de svîroolirl interne se stabili în 1877 prin sângele a 15,000 de oşteni
Nicolae II mare importanţă pentru piedecă bunele raporturi ale Germa­ o situaţiune mai normală prin recunosoerea Români.
grabnica şi fericita încbeiare a tra­ niei cu Rusia. Dăcă ea nu le-a îm- prinoipelui Ferdinand de oătră Rusia, oare „România nu p6te privi decât ou drag
tărilor de pace în Constantinopol, pedecat pe câtă vreme esista di­ insă a urmat numai după ce prinoipele a progresele Bulgariei, şi t6tâ dorinţa nâstră
nu apreţibză, decât numai unilateral vergenţa între Austria şi Rusia în fâout primul pas spre îndeplinirea oondi- este să vedem ţâra pentru oare am purtat
importanţa călătoriei împăratului ger­ Orient, de ce să păta face imposi­ ţiunilor puse de Rusia — botezând pe fiul atâta interes, pentru oare am avut atâta
man. După „N. fr. Presse“, impor­ bile acum bunele raporturi ale Aus­ său în religiunea ortodoxă de răsărit. „Tim­ iubire şi pentru oare n’am cruţat niol o
tanţa acestei călătorii se estinde mult triei cu Rusia, de ce să pătă fi ea pul" urmâzâ apoi astfel: jertfă, se urmeze pe calea politicei paolnice
mai departe şi ea este a se consi­ sguduită prin aceste raporturî? „Noi Românii am urmărit cu băgare şi înţelepte inaugurată de marii patrioţi
dera ca o întregire a călătoriei de Călătoria împăratului german la de sâmă şirul faptelor oare s’au produs în Bulgari.
astă-primăvară a împăratului Fran- curtea rusăscă este mai mult o do­ Bulgaria de câţl-va ani înoâce, oăol cele „Bine ai venit la noi, Măria Ta, şi
cisc Iosif la Petersburg. Etă, pe scurt, vadă pentru tăria neclintită a triplei ce se petreo la veoinii noştrii de peste Du­ fiă oa vizita ce ne-o faci să aibă oa urmare
apreţiărele organului vienes: alianţe. Cu ăre-care siguritate ea lasă năre trebue să ne intereseze. legăturile oele mai strânse şi mai amioale
a se presupune, că împăratul Fran­ Peripeţiile prin oare a trecut poporul
Visita monarcbului austro-ungar între ambele ţări danubiene".
la curtea rusescă a produs o schim­ cisc Iosif, când a discutat cu tîne- bulgar în lupta sa pentru neatârnare au o
rul Ţar situaţia Europei şi eveni­
bare în situaţia generală europănă. mentele în Orient, n’a vorbit numai 6re-oare asemănare ou luptele susţinute în
Când s’a creat o alianţă germană- în numele seu, ci şi în numele alia­ acelaşi scop de naţiunea nostră, şi nu Bulgarii şi Românii.
austriacă, din care s’a desvoltat mai tului său, precum şi că împăratul putem sta indiferenţi faţă ou evenimentele Organul ofioios ,,La Bulgarie“ publică sub
târcjiu tripla alianţă, Austria, ca şi Wilhelm II, decă va veni acum la ce se produo în principatul veoin. titlul de mai sus următdrea revistă:
Germania, nu stăteau în bune ra- Petersburg, nu va representa nici­ „Românii au dat numerâse şi pipăite MerourI A. S. Prinoipele va fi âspele
poi^-'rî cu Rusia. De aci s’a lăţit decum numai unilateral interesele dovecjl despre acest interes in oursul is­ M. S. Regelui României. Aoâstă visită de
pa* . ja, că tripla alianţă ameninţă Germaniei, ci şi pe ale Austriei. toriei acestui secol al redeşteptârei naţio • bună vecinătate făoută şefului unei naţiuni,
pacea europănă, căcî a fost înche­ Călătoria sa în Rusia de sigur nalitâţilor. Pe pământul ospitalier al Ro­ de oare se legă atâtea interese şi atâtea
iată apriat spre apărare în contra că are şi scopul, de-a pune un con- mâniei patrioţii şi refugiaţii bulgari au găsit amintiri, nu pote de oât să eseroite oea mai
unui eventual atac rusesc. încet în­ tra-pond viitărei visite a preşedin­ un adăpost, mulţi din ei ohiar o a doua ferioită influenţă asupra relaţiunilor viitâre
cet însă opiniunea publica în Eu­ telui republicei francese, der alianţa patrie; de aol a pleoat în mare parte re­ ale ambelor popdre, t6te demonstrând că
ropa a început să cunăscă, că tripla ruso-francesă, graţiă efectului pacî- generarea intelectuală a Bulgariei; din li- aotualmente raporturile îutră ele sunt es-
alianţă este o alianţă de pace. Dâr nic, ce-1 esercită influinţa rusescă oeui bulgar dela Belgrad, tolerat de gu­ oelente şi, oât de fautesiste sunt soirile unei
raportul membrilor ei cătră Rusia în Paris, şi graţiă sebimbărei îmbu- vernul nostru şi astăcjl înobis, s'au format alianţe turoo-române contra Bulgariei.
nu era nicidecum identic. Germania, curătăre în posiţia Austriei cătra o pleiadă de tineri din oare au eşit mulţi S’a încercat forte des de-a se înfăţoşa
care n’are să apere interese nemij­ Rusia, nu mai are un caracter ame­ dintre bărbaţii cari conduo astăcjl destinele Bulgarii şi Românii ca nisoe oompeţitorl ge­
locite în Orient şi care întotdeuna Bulgariei. Un cjiar ofioios din Sofia, într’un loşi unii de alţii, disputându-şl cu tărie he­
ninţător.
a declarat acăsta, a stat cu Rusia Acestea sunt apreţiările făiei artiool apărut alaltă-erl, reounosce aceste gemonia în peninsulă, iremediabil separaţi
mult mai bine, decât aliatul său aus­ vienese. Păte în curând evenimentele servicii aduse oausei poporului bulgar de nu numai prin Dunăre, dâr prin aspiraţiunl
ar
triac şi rolul seu a fost întotdeuna vor dovedi, întru cât ele au fost ni­ cătră România; acest (fi uită însă a naţionale contrarii.
acela al unui mijlocitor între Viena merite şi juste şi întru cât nu. aminti partea luată de armata română la Adevărul o că nimio din t6te aoestea
şi Petersburg. Politica germană se răsboiul din 1877 — 78, oând arborele ne- nu e adevărat. Bulgarii şi Românii au,
nisuia să împedece, ca nu cumva atârnărei naţionale a Bulgariei a fost udat unii şi alţii, sfera lor de influenţă perfect
prin evenimente să fiă silită a îm­ La conferenţa interparlamentară şi de sânge româneso. distinotă, unde se pot mişca după do­
plini îndatoririle sale prevăcjute .în d' n Brux^la au plecat, — după cum anunţă „Visita pe care o faoe Prinoipele Fer- rinţa lor, fără târnă de a se ciocni oa
:
tratatul de alianţă. Nimeni nu o va „Magyarorszâg" — oa represeutanţl ai gru­ dinand al Bulgariei Regelui nostru este un adversari hotărîţl sâu oa duşmani antago-
dojeni din causa acăsta, pentru că pului deputaţilor unguri, d-nii Pazmandy aot de ourtenie datorit aoeluia oare a co­ niştl.
a servit astfel păcii. Dânea, Benke Gyula, Serban Abklos şi Hoclc mandat armatele ruso-române înaintea oă- Pentru a ne oonvinge de aoâsta e de
Călătoria din Petersburg a îm­ Jânos. Aceeaşi foiă spune, că deputaţii rora a oăcjut Plevna; ea este un semn oă ajuns să chestionăm asupra aoestui luoru
păratului Francisc Iosif a produs Szell şi JBerzeviczi, din causa importante­ bărbaţii de Stat bulgari au înţeles neoesi- pe cel d’întâifl Bulgar, oare-1 întâlneşti. II
însă o schimbare de decoraţiunî pe lor desbaterl în dietă, au renunţat de-a tatea în oare sunt de a trăi ou noi oabunl veţi surprinde mult dâoă-1 veţi faoe să aucjă,
scena politică. S’a dovedit de-odată, lua parte la oonferenţa interparlamentară. vecini. Subsoriem ou plăoere la oele sorise oă între Bulgaria şi România ar fi posibil
că vechii antagoniştî tocmai în ces- Intre represeDtanţii grupului parla­ de „La Bulgarie" cu prilegiul visitei Prinoi­ să se întroduoă frământări de discordie sâu
tiunea, care părea a-i despărţi pen­ mentar UDgureso vedem înşirat de astă- pelui Ferdmand la Curtea nbstră, mai ales de duşmănia.
tru tot-dăuna, s’au putut înţelege şi dată şi pe deputatul Arpaşului Nioolae când seim oă limbagiul fâiei ofioiâse bul­ El îşi aminteşte oă în vremuri de
că Orientul nu mai păte desbina pe Şerban. Aoest deputat rătâoitor a trecut gare îl este dictat de cătră guvernanţii din lupte pentru neatârnare, la BuourescI şi-au
Austria şi Rusia. Pote să fi produs prin multe metamorfose. Ou tote astea ne Sofia, oăol micele neînţelegeri oarl s’au dat întâlnire membrii comitetului revolu­
mare mirare, păte chiar şi ăre-care surprinde înoâtva a-1 vedâ aoum şi in câta produs între ambele State nu sunt oonforme ţionar, oă aoolo s’a organisat resistenţa şi