Page 98 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 164—1897

c ă în aoelaşl timp intriga ţâră a servit de Din BaloanI ârăşl sosesoe soirea des­ împăratul a fost de faţă la serbare, ungare resultă, că în cele 7 luni dintâ'ti
refugii! emigranţilor bulgari, tuturor aoelor pre doue omoruri politice. Unul s’a întâm­ împreună ou ginerele său prinţul Leopold ale anului ourent s’a îmulţit aurul bănoei
oarl au fost siliţi să caute în afară de pa­ plat în Belgrad, unde, după oum anunţă o de Bavaria ou fiioele sale prinoesa Gisela ou 70.8 miliâne florini, şi oă tot-odată de-
tria aservită, siguranţă şi proteoţiune. telegramă de aoolo, deputatul radical Sve- şi arohiduoesa Maria-Valeria, şi ou mai muţi visele s’au îmulţit cu 2 miliâne florini.
Etă oe no s’a uitat în BaloanI, şi dâoă tozar Dremiacovicl a fost omorît din partea nepoţi ai săi. Banoa dispune aoum peste 410 miliâne
oâte-va cuvinte neourtenitâre soapă câte adversarilor săi politici. Al doilea omor s’a împăratul a dăruit pentru cei inundaţi florini în aur efectiv şi ’n poliţe plătibile
odată din oondeiele câtor-va polemişti vul­ întâmplat ârăşl în Bulgaria, oare nu fără în Boemia 30.000 fi., în Austria de jos în aur.
gari, acestea sunt caşuri isolate, oarl nu va temeiî! a înoeput să fiă numită patria omo­ 20.000 fi., şi în Moravia 50.000 fi. din ca­
Balonul lui Andree. Din Stookolm se
putea întru nimic atinge religiunea aoâsta rurilor politioe. Anume s’a întâmplat, că seta sa privată.
telegrafâză: In Gothemburg a sosit o de­
de amintiri reounoscătâre. Şi n’a fost nu­ în Sofia s’au descărcat asupra bărbatului M. Sa voia să petrâcă pănă la finitul
peşă din Germania în Tova subsemnată
mai în oursul aoestei periâde, oare a pre- politio oposiţional TaTcev — pe când aoesta lui August în Isohl, de unde voia să mârgă
„Oile Brakke", de cuprinsul următor: „An-
oedat liberarea, oă Românii ne-au dat do- se preâmbla ou trăsura — 12—15 puşoă- direot la manevrele din Bistriţa (Transil­
drâe plutesoe în direoţiune sud-vestioă pe
vecjl de solidaritate şi prieteniă, în oâsurl turl. Din întâmplare însă, glânţele nu l’au vania). Aoum s’a decis însă să se întâroă
al 10-lea grad longitudine vestică spre
de grele încercări naţionale, dâr i-am vă- lovit pe el, ci pe un scriitor (poet), cu nu­ la Viena, unde a fost aşteptat erl în 4
Edhamsland". Aoâstă soire e fârte nevero­
dut întin4enda-ne o mână de ajutor şi ve­ mele Constantinov, care se afla în trăsură August.
similă, dioe „Neue Freie Presse" şi „Nor-
nind în sprijinul ţărei prin tâte mijlâoele, lângă Takev. Gumoă acest atentat înoă a Preoum se asigură, monarchul s’a de­
denskgold" dubitâză în exaotitatea ei. Ed­
oe le-au stat în putere. fost făcut din motive politice se conchide cis a’şî întrerupe petrecerea la Isohl, din
hamsland se află în Gronlanda.
Tot acest trecut de servioii prestate a din împrejurarea, că oăpitauul de poliţia causă că întreruperile comunioaţiunei poş­
permis d-lui Stolojan, ministru de domenii, al Sofiei, Piganov, după oum se telegrafeză telor şi telegrafelor în urma inundărilor, „Regele Spaniei" la Bruxelles. Acum
de-a esprima, aoum oâte-va cjile: de aoolo, nici n’a voit să raporteze oaşul îngreunau fârte mult oomunioarea regulată trei <Zile, o patrulă de poliţie din Bruxelles
„Nici odată în oursul istoriei nâstre, ministeriului Stoilov şi nici să primâscă el a împăratului cu ministerele şi ou autori­ a arestat în strada Tanneurs pe un individ
noi n’am avut o oârtă, un oonfliot ou Bul­ îusu-şl raport ofioial despre atentat. Foile tăţile superiâre militare; apoi mai era ne­ îmbrăcat într’un costum din cele mai fan­
garia". austro-ungare oonsideră şi aoest inoident liniştit în urma soirilor asupra perioolului tastice. Nebunul, povesti agenţilor, că el e
Şi ministrul adause: ca un semn de mare disordine în Bulgaria. de inundare ce ameninţa Viena, oare pe­ Dumnefieu şi oă a venit să scape âmenii i
„In vremuri de calamitate naţională, * ricol, după cum anunţă foile vienese, se apoi le Zise: „Veniţi la mine să vă bine­
ei au avut ooasiunea de a se convinge de pâte considera ca delăturat. cuvântez. Veţi putea spune din aoest mo­
Vorbind despre oausele, pentru cari
sentimentele nâstre de caldă prieteniă pen­ ment, oă raârtea este desfiinţată şi oă bu­
se trăgănâză încheiarea păcii turco-grecescl, Români la serbările lui Pelttfy? Mai
tru dânşii. Şoâlele nostre le-au fost larg nurile vor fi distribuite tuturor în mod
marohisul de Salisbury a declarat în ca­ multe foi ungurescl s’au plâns, oă cu ooa­
deschise; însăşi cariera funcţiunilor publice egal". Nenorocitul fu oondus la poliţie,
mera lorzilor, oă dâoă ar fi vorba numai siunea serbărilor înaugurărei monumentu­
nu le-a fost înohisă. Ei au găsit la noi tot unde pretindea oă este regele Spaniei şi
de mijlocirea unei învoell între învinşi şi lui lui Petof'y, Românii „au demonstrat"
sprijinul şi încurajarea aspiraţiunilor lor că a venit în Bruxelles să reoruteze o ar­
învingători, paoea de mult s’ar fi putut prin absenţa lor dela aoeste serbări. Faţă
naţionale. Deci nu va fi bun patriot, nici mată, al cărui şef va fi comisarul de poli­
încheia. Der fiindcă teritoriul, oe a fost cu aoeste plângeri, sân mai bine Zis înju­
Român, nici Bulgar, care va voi să vadă ţie oare ’l interoga. El se numesoe Jean
u
ocupat acum de Turci, se predase odiniâră rături, vine aoum „PoZ. JErtesitd şi susţine
născându-se zizania între două popdre care, Baptiste O., loouind în strada Vanderhaegen.
Greciei printr’o învoelă internaţională, aoum cu tâtă hotărîrea, oă „la serbările lui Pe-
după sfânta dreptate, n’au nici uu motiv Supus la un esamen medical a fost internat
mai au şi alte puteri cuvânt în aoâstă ces­ tofy dela Sighişâra au fost de faţă şi nu-
de a se certa între ele". la spitalul alienaţilor, Saint Jean.
tiune. Vorba e aoum, ca luarea Tesaliei măroşî cetăţeni ungari de naţionalitate ro­
Aoeste sentimente ale poporului român
din mâna Turcilor să se aduoă în conso­ mână, ba o plăoută surprindere a făcut Petrecere internaţională. Sooietăţila
pe oare ni le-a tradus ou atâta eloquenţă
nanţă ou drepturile Sultanului privitâre la fiă-oăruia, oă pe câmp s’au presentat şi oroitorilor, luorătorilor de fer şi metal, bru­
d. Stolojan, poporul bulgar le împărtăşeşte
asigurarea imperiului în contra unei înoăl- câţiva preoţi români în costum de paradă şi tari şi clubul luorătorilor din Braşov va
la rândul său.
oărl din partea Grecilor. Salisbury îşi es- mai târeţiu au luat parte şi la banchet". —
Ou atât mai mult că se ataşâză de aranja Dumineoă, în 8 August n. c. la
primâ credinţa, oă s’a obţinut dela Sultan Pentru dovedirea acestora, foia ungurâsoă ârele 3 d. m. în grădina restaurantului Nr.
acostă prieteniă reoiprocă o idee de mare
consimţământul său la acceptarea liniei se provâoă la toţi oâţl au luat parte la 5 în favorea cassei lor de subvenţiune, o
laudă pentru poporul, care este obieotul ei,
strategioe, adoptată de ambasadori, şi la aoele serbări. Cu tâte aoestea nouă ni-se mare serbare poporală, combinată ou posta
pentru oă profesâză în acelaşi timp, o sin­
remiterea Tesaliei regatului greo. Plata in- pare acâstă soire ou totul de neoreejut. Do­ internaţională a lumei şi sera dans. După
ceră admiraţie pentru progresele conside­
demnităţei de răsboiă însă presintă multe rim, ca Românii din Sighişora să lămu- prânej concert a completei oapele orăşe-
rabile pe oare România le-a realisat de la
difioultăţl. Guvernul turo a cerut a fi au- râscă oestiunea. nescl, preoum representarea pieselor comioe
dobândirea neatârnărei sale.
torisat să ocupe mai multe puncte strate­
Do la legislaţia sa, a instituţiunilor Maghiarisarea numelor funcţionarilor în limba germană, română şi maghiară.
gioe, pănă ce se va aohita oomplectamente
sale, a tuturor manifestaţiunilor esteriâre publici. Soim, oă din partea maghÎBrisato- Plecarea la serbare: la ârele 2 d. m. dela
indemnitatea de râsboiQ. Oestiunea asta e
a acestei înaintate civilisaţiunl, şi de oarl rilor s’a pornit o mişcare în soopul, de-a şoâla de fete ev. luth. în acompanierea ca­
disoutată însă de cătră puteri. Marohisul pelei orăşenesol. Inoeputul serbărei la ârele
Românii sunt atât de mândri, legislatorii sili pe funoţionarii publici să-şi maghiari-
de Salisbury nu crede, oă Europa ar avea 3 d. m. Bilete de intrare cumpărate înainte
bulgari au împrumutat cea mai mare parte seze în masse numele. începutul s’a făout
datoria a se ocupa de plata creditorilor 10 or. la oassă 20 or. Inoeputul dansului
a inovaţiunelor lor şi d. Guesohow, minis­ cu funoţionarii de postă şi telegraf. Direo-
germani, dâr pentru ca creditul Greoiei să la 8 âre sâra, intrarea 30 or. la cassă.
trul de finance, a avut de multe ori ooa­ ţiunea poştală din Budapesta a înaintaq
fiă menţinut pe pieţele europene, controlul
siunea de a sa inspira de politica finan­ pănă aoum 117 petiţiunl la ministeriul de Dâoă timpul ve fi nefavorabil, serbarea se
veniturilor Greciei, pare inevitabil. Nego- va ţinâ în Dumineca următâre.
ciară a României în schimbările profunde, interne pentru maghiarisarea numelor pro­
ciările privitore la acest punct nu sunt
care le-a adus în legile nâstre fiscale. prii ale funcţionarilor de postă şi telegraf
toomai înaintate, dâr se speră, că se va Ospeţii cari vin Ia Braşov pot afla
Amintiri de multe servioii aduse omagii! din Budapesta. Aceeaşi direoţiune superiâră
ajunge la un resultat. cele mai bune, mai curate şi mai higienioe
deoernat civilisaţiunei şi ingeniosităţei lor, de postă şi telegraf din Budapesta adună
* odăi la Villa Kertsoh, aflătâre pe prome­
acestea sunt sentimentele, oarl le nutreso petiţiunl de aoest fel şi dela funcţionarii
O telegramă din Londra anunţă, oă nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­
Bulgarii faţă ou Românii. Deci nu pâte poştali din provinoiă, âr după-ce va avâ
după un raport făcut în cameră din partea cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă
părea îndoială, că visita Suveranului nostru un număr mai mare de petiţiunl, le va
seoretarului de stat al ministeriului de es- nioî nu trebue b’rje. Odăi multe şi pe ales,
la Regele Carol I nu va fi o ocasiune de înainta ministrului de interne, cerând se
terne Curzon, numărul total al trupelor clădire în stil modern şi elegant mobilate,
demonstraţiunl efectuâse de o parte şi de aprâbe maghiarisarea lor. — Un lucru mai
concentrate în Creta din partea marilor pu­ ou aşternut nou mobile nouă, servioiu
alta şi un sohimb de înoredinţărl de caldă ingrat şi mai barbar ca aoesta nici oă se
teri se oifrâză astfel: 1700 ostaşi englesl prompt, âr bacşişuri nu se dau. In grădină
şi sinoeră prieteniă între ambele popâre. pâte! Bietul funcţionar de postă şi tele­
şi o bateriă de muDte. Celelalte puteri îm­ restaurant şi musioă mai în fiâ-oare 4'- Se
graf, care cu atâta greutate şi abnegaţiune
preună au numai 3800 ostaşi şi o bateriă pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
îşi agonisesoe pânea de tâte (Zilele, să fiă ua
de munte. Din Malta au mai pleoat la luna, cu săptămâna şi ou 4^ > costând
CRONICA POLITICA. Creta 400 ostaşi şi un ofioer. Ce privesce silit a se lăpăda ohiar şi de numele stră­ dela 1 fl. pănă la 4 fl. pe Z^
moşesc, numai ca să nu oadă în disgraţia
— 24 Iulie. resolvarea oestiunei Cretei, aoâsta încă n’are
mai marilor săi! Acâsta e răsplata muncei
In oerourile politioe ale marilor pu­ să se faoâ toomai ourând. După enunoia- drepte şi cinstite, oe se dă funcţionarului
teri, preoum se putea prevedâ, au produs ţiunea lui Salisbury, făcută în camera lor­ nemaghiar sub stăpânirea ungurâsoă!... Scirî din România.
mari nedumeriri înarmările Serbiei. Las’, zilor, marile puteri sunt actualmente de — Mârtea doctorului Kremnitz. Soţia
că guvernul otoman n’a putut şi nu pâte părere, oă ar fi ou totul zadarnic de-a în- Pentru graţiarea lui Bartha. Seim, că răposatului medio al principelui moştenitor
privi ou ochi buni aceste înarmări, din oeroa o resolvare definitivă a oestiunei Cre­ în Budapesta s’a constituit un comitet, se afla, când s’a întâmplat mârtea lui, în
care oausă guvernul Turoiei, cum se anunţă tei, pe oât timp nu se va resolva mai în­ oare a organisat o mişcare pentru graţiarea Salzburg (Austria). Din oausa întreruperei
din Belgrad, a şi împuternioit pe ambasa­ tâii! oestiunea înoheiărei păoii între Turcia lui Bartha Miklos. Mişcarea a avut resul­ comunioaţiunilor în urma inundaţiilor n’a
dorul turoeso să facă în aoâstă cestiune o şi Grecia. tat, că s’au adunat 202,000 subscrieri, ou putut sosi în Sinaia, deoât erl diminâţă.
energică somaţiune guvernului sârbesc, — der ou oarl va fi provă(jută petiţia pentru gra- D-na Mitâ Kremnitz, oare stă în relaţiunl
se dice, oă şi marile puteri au desaprobat S C I U S L E D I L E I . ţiare. Petiţia va fi presentată Maiestăţii de strînsă amiciţiă cu M. S. Regina, a oă-
atitudinea guvernului serbesc, îndemnate fiind Sale prin oontele Eugen Zichy, îndată ce reia oolaboratâre literară este, a fost în­
la aoâsta prin deelaraţiunile făcute de Si- — 24 Iulie. monarchul se va întâroe dela Isohl la tâmpinată de Regina la gară. Maj. Sa era
micî în Scuptşina sârbâscă. SimicI decla­ Dela curtea din Ischl. Alaltăeri după Viena. — Va să t^ioă s’a pus în mişoare o îmbrăcată în rochie de doliu. Despre în­
rase adeoă, că din oausa turburărilor Ar- amiacjî s’a arangiat în vila împărătâsoă din lume întrâgă pentru a scăpa din temniţă tâlnirea aoâsta se raportâză „Epocei" ur*
năuţilor guvernul sârbeso a fost silit să tri­ Isohl, o serbare de binefaoere pentru cei pe acel Bartha Miklos, care în tâtă viâţa mătârele: La ârele 8 şi 30, trenul expres
mită miliţiă la graniţă şi să împartă arme inundaţi. Deşi a plouat, au mers sute de lui numai temniţă a cerut pentru Români. intra în gară. M. S. Regina apare din sa­
poporaţiunei dela frontieră. In urma aces­ âspeţl în parcul vilei împărătesei. Cei oe Ce ţie nu-ţl plaoe, altuia nu face, oooâne lonul regal şi înaintâză câţl-va paşi spre
tei energice întreven'rl a puterilor, SimicI voiau să dăruiasoă ceva, mergeau în vesti­ Bartha! vagonul de unde descindea d-na Mite
se cjioe oă a adresat o circulară oătră am­ bulul vilei împodobit ou trofee de vânat, Kremnitz. Publioul stă la o distanţă res-
Cestiunea congresului serbesc In dieta
basadorii din străinătate ai Serbiei, provo- unde erau mari tabele rotunde de argint pectuâsă, toţi cu oapetele desooperite. D-na
croată. Intre Sârbi s’a pornit o mişcare în
oându-i să stărue a delătura nedumeririle aşeejate pe mese, îndărătul cărora se aflau Kremnitz, în mare doliu, ou paşi nesiguri,
scopul, de-a suleva în dieta croată eveni­
marilor puteri şi să arăte oă concentrarea dame ale ourţei, cari mulţămiau fiă-oărui înaintâză spre Regină. O scenă mişcătâre
mentele ivite în congresul dela Carloveţ.
armatei sârbesol la graniţă şi împărţirea de donator dând din cap. S’a adunat mul- se desfăşură. Regina, ou lacrimi în ochi,
arme între poporaţiune nu este încă fapt tioel, mai ales bancnote mari, dâr şi flo­ Acâsta se va face printr’o interpelare. îmbrăţişâză pe d-na Kremnitz, oare şi-a
împlinit, ci a fost numai un proiect. rini de argint şi corone, dâr şi piese de Aurul băncei austro-ungare. Din oea rădimat capul de umărul stâng al Suvera­
* 20 .bani. mai nouă dare de semă a băncei austro- nei. Regina a sărutat de mai multe or

♦