Page 99 - 1897-07
P. 99
Nr. 164.—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
fruntea devotatei văduve. Cinol minute a A. S. R. e primit de M. S. Regele. V a r i e t a t e . car oât de puţin femeii francase de aq[l*
durat aoâstă soenă, nu numai între o Re In salonul de reoepţiune se vor afla Cnm vor fi femeile în vâcul viitor? care a rămas aceeaşi timp de vâourl.
gină şi văduva unui dootor credincios, oi miniştri şi autorităţile civile şi militare. Laureatul poet al Prancesilor Franşois Femeia franoesă de acjl nu e prea
între Dito si Idem, între două prietine, M. S. Regina şi A. S. R. Prinoipesa Coppâe, reînsănătoşându-se după o înde învăţată, dâr e inteligentă; nu e aplioată
României vor Drimi pe A. S. R. la pala
pari soiu să simtă şi să împărtăşâscă du lungată bâlă, îşi dete şi el părerea asu spre romane, oi e bună şi simţitâre; ea
tul Peleş, unde se va afla o gardă de
rerile prin graiii oa şi prin scris. onâre din batalionnl al 2-lea de vânători, pra oestiunei emanoipării femeilor, oare soia mai pe sus de tâte oe e căsătoria, ce
După oincî minute de durerosă reve ou drapel şi musioă. niol-odată n’a fost atât de aotuală oa acum, o jurământul, pe care nu-i este iertat şi
dere Tdem se ridioă şi sărută ou profu La 6rele 8 sâra, prânz la palatul oând ohiar şi îu Japonia se înfiinţâză uni niol nu voesce să-l calce în pioiâre; îşi
ziune mâna Reginei. Nouă îmbrăţişări de regal. versităţi pentru femei, âr în vechia Eu ounâsoe datorinţa si de aci răsar mai târ-
dragoste durerâsă şi Regina împreună ou Joi 24 Iulie. La 6ra 1 p. m. dejun la ropă se discută atât de viu cestiunea edu- cjiu bucuriile ei. Se simte bine femeia fran
palat; la 7 âre sâra, prânz, şi la 9 o se oesă în căsătoria, oăoî se soie apărată; ea
d-na Kremnitz se uroâ în trăsură şi pleoâ oaţiunei femeilor la universităţi.
rată ou represeutaţie teatrală. cedâză cu plăcere soţului ei, deâre-oe soie,
spre mănăstire în paradisul oăreia, se află Trebue să reounâsoem, c^ioe Coppâe,
Vineri, 25 Iulie. La 6rele 10 a. m., oă în schimb pentru acesta câştigă asupra
■coştiugul cu oadavrul doctorului Kremnitz. că nouă nu ne prea place perioda, în oare
plecarea A. S. R. Principelui Bulgariei din
Intâitt era să fiă îmormentat Dr. Krem- Sinaia spre Giurgiu. ne aflăm, deâre-oe .nicl-odatâ nu ne-am familiei influinţa, oe ’i-se cuvine, âr cuvân
nitz în Buourescl. în urma una' dispositiunî Pe peronul gărei, o companie din ba ocupat, atât de mult ou cestiunea viitoru tul ei devine hotărîtor în sfatunla fa
a M. 8. Regelui, îmormentarea se va faoe talionul 2 de vânători, ou drapel şi mu lui, oa toomai acum. In fiă-oare cji aucjl, că miliare.
în cimitirul din Sinaia. sioă, va da onorurile militare. outare şi outare persână ounosoută primesoe Bine ar fi, dâoă apropiatul veao ar
A. S. R. va fi însoţit pănă la Giurgiu fiilnio ou posta epistole, în oarl li-se oer să-şi nasoe multe femei de acestea! Ele ar va
— Conflict cu consulul german? Cetim de d-nii miniştri de răsboiu şi de lucrări lora mai mult, decât tâte femeile dootore
în „Epooa“: Prin tâte cerourile juridioe se publice, de agentul diplomatic la Sofia, de arate părerea asupra seoretelor viitorului. din lume!
disoută ou multă sgitaţiă soirea, dată scjl d-1 general Băicoianu, d-1 director general Ce sârde va avâ religiunea catolică sâu —
u
diminâtă de „Epooa , despre sigilarea oa al C. P. R. şi d-1 prefeot al poliţiei oapi- oilindrele? Ce schimbări se vor mai faoe
talei. Dejunul va fi servit îu treu. în viitor în cercurile politice şi sociale ou
selor regretatului dr. Kremnitz de oătră ULTIME SOIRI.
Sosirea la Giurgiu la ârele 2.45 mi îutroduoerea trăsurilor automobile, âr în
1
consulul german, d-1 Riohard Kilian ’, aoâs-
nute p. m. Pe cheiu o oompanie a reg. Paris, 4 August. Ziarului „So-
+a în urma intervenţiei rudelor decedatu sfârşit vine la rând şi cestiunea femeilor.
Vlaşoa Nr. 5, ou drapel şi musioă, va da leil“ ’i se telegrafia din Petersburg,
lui. Omenit de drept văd în acest act al onorurile militare. Vor fi de faţă autorită Când primeso astfel de epistole, tot-
oonsulatului german o călcare şi nesoco ţile militare şi civile. dâuna gândeso, că sunt o babă bătrână, ca este proiectată o nouă triplă ali
tire a suveranităţii naţionale a României, * oare şede la masă cu un pachet de cărţi anţă. Acâstă alianţă ar avâ s’o for
meze Rusia, Germania şi Francia,
o insultă adusă magistraturei române, oăoî Trenul, ou care era să sosâsoă prin egiptene în mână. Şi dâoă răspund între în contra Angliei, oare sta cu totul
regretatul dr. fiind împământenit ou dis cipele Bulgariei la Sinaia s’a întârziat, ast bărilor, tot-dâuna trebue să-mi fac impu isolată. Rusia ar primi Bosforul şi
pensă de stagiu încă în 1891, d-sa nu mai fel că în loo să sosâsoă la ârele 6.40, a tări, oă ore pentru oe le scriu aceste în
putea fi soootit ca supus german. O ase sosit la orele 7 sâra în Sinaia. prosă de rând şi pentru-oe eu, oa poet, Dardanelele; Germania, dela care de
rivă planul, Olanda şi Belgia. învoi
menea intervenţie consulară nu s’a mai fâ- Peronul gărei Predeal este decorat cu n’ar trebui să-mi esprim profeţiile în ver
out dela 1866, nu s’a mai fâout nici când ghirlande de bracjl şi ou stâgurl bulgare şi suri simbolice, oum o face acâsta d-şâra rea Austro-Ungariei ar fi asigurată
România era sub suzeranitatea Portei, în române. Couâdou ? prin aceea, că acâstă monarchiă ar
1866 — 77. Advocaţii distinşi prevăd un La gara Sinaia aoeeaşl decoraţie, însă Mai rjilele trecute am primit următâ- primi compensaţiunî în Peninsula-
w
balcanică. „Soleil pune în fine în
oonfliot acut, în fliua în oare se va des mult mai bogată. Curtea gării e de ase rea întrebare: „Cum va fi femeia în vâcul trebarea: Der Francia ce folos va
chide succesiunea decedatului, între ma meni decorată ou ghirlande de bracjl şi de al XX-lea? u ave din noua triplă alianţă?
gistratura română şi între consulatul german, stejar. Mi-se pare, oă întrebarea acâsta nu e
La intrarea monăstirei şe înalţă un toomai bine pusă. De vâcul al XX-lea deja Praga, 4 August. Peste câte-va
— Yiitdrea stagiune teatrală. Viitorea numai 3 ani ne desparte, va să cjică adl- cŢile se vor întruni aici deputaţii die-
frumos âro de triumf împodobit ou trioo-
■stagiune a taatrului naţional din Buourescl mâne ne vom afla în secuiul al XX-lea. tal! germano-boemî. Se asigură, că
lorurile Bulgariei şi al României şi ou flori
se va deschide ou „fontâna Blanduziei“ de Anul 1900 aşa-dâr nu va aduce mari re ei vor decide a face obstrucţiuue şi
de munte.
Y. Alexandri şi „Mariâra“, dramă într’un forme şi pe basa aoâsta pot cjioe, oă niol în dieta provincială a Boemiei.
act de Carmen Sylva, tradusă din nem- Joi sâra se va da la Castelul Peleş, anul 2000. De sigur, şi atunol se vor afla
tesee de d-1 Haralamb Leooa. Nici o altă în onârea Suveranului bulgar, o serată tea fete ca vâmjătâre în atelierele de modă.
piesă originală nu s’a presentat pănă acum trală. Ţinuta dâmnelor invitate va fi nede Ehumseţea lor şi atuucl va dispărâ în cu
coltate, âr domnii în frac fără oordon.
direoţinnai teatrului naţional. Pentru drama rând, deâre-oe şi atunci vor avâ un traifi Cu ce se nutresce Andree? Acum,
Un mare număr de Bulgari din Ca
^Mariâra* s’a îuoeput faoerea decorurilor. slab; tocmai aşa şi în anul 2000 se vor când cutezătorul Andrâe se află între oer
pitală şi din Bulgaria se află în Sinaia. Mai
— Preţurile vinurilor. Preturile ce le mulţi Bulgari din Buourescl — scrie „Ep0oa afla, ca şi aoum, femei ţărance, cari se vor si pământ, toţi âmenii se întrâbă, oă âre
w
au astădl vinurile pe rampa de vinuri din — împart broşuri în cODtra Prinoipelui Bul scula diminâţa la 5 âre, dâcă nu oum-va pe unde va fi el aoum şi ou oe se nutresce
Capitală — după care se orisntâză cei din gariei, aousându-1 de complicitate în asasi cine-va va inventa o maşină, care de-odată pe-aoolo, unde numai aer are. Andrâe însă
podgorie, sunt: vinurile mai slabe, de narea Anei Szimon. Poliţia a confiscat tâte să mulgă tâte vacile dintr’o comună. Şi s’a provădut bine ou de-ale raânoării. El
esemplu: Huşi 6 50 şi 6.80 vadra; vin de broşurile şi urmăresoe de aprâpe pe mai atunci se vor afla destule femei demne de şi soţii săi de călătoriă îşi luaseră atâta
Panoiu şi Odobesoi între 7 şi 7.50; Dră- mulţi Bulgari. oompătimire, cari tot la a doua Sâmbătă provisiune, încât trei luni au în de ajuns
:
găşanî 8 si 8.50 vadra. La DrăgăşanI se îşi aştâptă pe bărbaţii lor la pârta fabri- ou oe se nutri. Regele Svedie , oare se
u
vindea înainte vadra ou 2 lei cel mult, ca celor eto. La aoeste amănunte „feminiştii soiă, oă fârte mult s’a iuteresat de între
litate bună şi adî s’a urcat la 6—7 lei. La C o n v o c a r e . nu se prea gândeso. Ei au înaintea ochi prinderea lui Andrâe, nu numai oă-1 ajuta
Panoiu s’a vândut înainte vin din viile lor numai femei pedante, învăţate, absol ou bani, dâr îi puse la disposiţiă pivniţa
a
Membrii „Despărţământului Vili Deva
cele mai de frunte ca: Missir, Ylădoianu, vente de universitate. In momentul de cu vinurile sale bune şi alese şi mâncările
al Asooiaţiunii Transilvane, pentru litera
•eto. 1—1.10 şi puţin mai târdiu ou 2—2.20 faţă se află în Paris, ca la 60 medici fe cele mai bune şi mai delicate, aşa oă cu-
tura şi cultura poporului român, preoum şi
deoalitru, âr adî e 4, 4.50 şi 5 lei! In păr mei, dâr să vecţl, oe puţini le ceroetâză! ragioşii aeronauţî, dâcă mai trăesc, au un
toţi aoeca, cari pârtă la inimă măreţului
ţile de sus ale Moldovei vin de oalitate Domnişâra Chauvin şi-a deschis nu de oost regesc. Butelii ou vinuri fine şi sticle
soop al Asooiaţiunei nâstre, prin acâsta să
mai slabă, oa 80 bani, — 1 leu deoalitru. mult oanoelariă advooaţială, dâr şi în acâstă ou S8tnpaniă au din abundanţă, aşa oă vor
învită la adunarea generală a Despărţămân
Adî s’a uroat la 3.60 şi 4, tului, oe să va ţinâ în opidul Dobra, la 10 cancelariă nu te împedeoî de nimeni. putâ tracta ohiar şi pe locuitorii dela pol,
Niol nu-mi pot închipui o societate
— Scumpirea zarzavaturilor. De eâ- (22) August, Duminecă la 10 âre a. m. de oumva esistă şi pe-aoolo locuitori şi de
sănătâsă, unde femeile să fiă medici, ad-
te-va dile zarzavatul s’a scumpit fârte mult O r d i n e a d e cji. cumva vor putâ da faţă cu ei. Pe balon
vooatl şi unde ele să alerge pe velocipede
în Bucuresoî. Unele zarzavaturi se vând nu este permis a umbla ou foo şi de aci
1) Desohiderea şedinţei, prin directo eleotrioe. Eu îu primul rând mă gândeso
cu preţuri îndoite. După scumpirea pânei rul Despărţământului. la sârtea, oe o vor avâ copiii încredinţaţi s’ar oonohide, oă aeronautii vor trebui să
u, venit şi scumpirea zarzavaturilor! Popu 2) Raportul aotuarului, despre activi îngrijirei servitârelor. După acâsta urmâză se hvănâscă numai cu mânoărl reci în în-
laţia săracă a Buourescilor va avea de su tatea subcomitetului, dela ultima adunare trâga lor oălătoriă. Dâr nu este aşa. An-
ferit forte mult din causa acestor ridicări generală. bărbaţii, şi cu aoeştia mi-ar plăcâ a mă drâe a aoăţat de balonul său o luntre, oare
ocupa mai pe larg.
fie preţuri. 3) Raportul oassarului, despre starea atârnă în jos de balon la o depărtare de
oassei. Oum vor fi âre căsătoriile, după oe 15 metri. Pe acâstă luntre se află o ma
4) Alegerea unei comisiunî pentru femeile se vor ridioa la o asemenea stare şină de spirt, la oare buoatele se pot în-
Primirea principelui Bulgariei. oonsorierea membrilor noi şi înoassarea de „emancipare ?“ Unele din ele la tot ca călcji. Spirtul se aprinde cu soâutei eleo
tacselor restante.
Etă programa ofioială de primire: şul vor fi de folos. O advocată pentru trioe, âr după oe bucatele s’au încălcjit,
5) Alegerea unei comisiunî pentru
Miercuri, 23 Iulie v.: Sosirea A. 8. controlarea raportului presentat de aotuar, esemplu se va mărita după un jude, oare flacăra se stinge cu ajutorul uuui aparat
R. Principelui Bulgariei în gara Predeal, şi a soootilor date de oassar. îi va oâştiga clienţi, âr medioinista dună de gumă. După acâsta luntrea se trage în
la ârele 4.50 p. m. Oprire 20 de minute. un farmacist eto. Dâr nu mai puţin adevă sus spre balon şi a«ronauţii îşi iau din ea
6) Cetirea disertaţiunilor insinuate ou
Pe peronul gărei, o companie a re
24 ore mai nainte la directorul despărţă rat este, oă atunol numărul bărbaţilor pă mâncările de lipsă, Iu luntre de altmintrelea,
gimentului Prahova Nr. 7, ou drapel şi mântului. răsiţi se va înmulţi în mod considerabil. afară de mulţime de bucate, se mai află şi
musioă, va da onorurile militare.
7) Desbaterl asupra propunerilor in Vor fi număroşl bărbaţii, cari vor trăi din o frumâsă bibliotecă, mai multe aparate
A. S. R, Prinoipele Bulgariei e pri sinuate oonform regulamentului.
mit de d-nii miniştri da răsboiu şi de lu munca femeilor, de cari de-altmintrelea şi soienţifice, preoum şi trei loourl de dormit.
crări publice şi de agentul diplomatic al 8) Raportul oomisiunilor exenise. astătjl se află destui. Aceştia vor fi tot
României la Sofia. Presantarea d-lui gene 9) Alegerea a doi delegaţi, pentru atâtea păpuşi în mâna soţielor lor, cărora
ral de brigadă, Băiooianu Sergiu, inspeotor adunarea generală a Asooiaţ’unii, oe se va li-se vor vinde pentru interese materiele. L i t e r a t u r ă .
general al cavaleriei, ataşat pa lângă per- ţinâ îu ăst an la Mediaş. In şirul acestora se vor număra în primul „Biografia Ini Avram Iancn“, o pre-
sâna A. 8. R,, şi al direotorului general 10) Statorirea looulni, pentru ţinerea tiâsă carte scrisă de d-1 losif Sterca Su-
al C. P. R. adunării generale pe anul viitor. loo bărbaţii femeilor advocaţi şi medici luţiu de Cărpeniş, conţinând şi trei portrete,
niste. O asemenea sooietate epoi nu pâte
Se vor afla dejfaţă: comandantul cor 11) DisposiţiunI pentru verifioarea pro între cari Ianou călare în fruntea Moţilor.
pului 3 da armată, comandantul divisiai de tocolului. fi binecuvântată, — nu aoâsta se aştâptă Cartea se află de vânejare la Comitetul Aso-
infanteria, comandanţii regimentului Pra Deva, la 12/24 Iulie 1897. dela emanoiparea femeilor. ciaţiunei transilvane în Sibiiu şi costă 50
hova, Nr. 7, prefectul jud. Prahova şi pre Oa să spun anumit, oum va fi femeia or., (trimis prin postă 55 or.) Pentru Ro
fectul poliţiei oapitalei. Dionisiu Ardelean, Fr. Hossu Longin, în vâcul al XX-lea, nu pot. Nu ne aflăm mânia 2 lei. Tâte esemplarele tipărite au
Sosirea ia Sinaia la 5 şi 40 m. Pe aotuar. director. fost dăruite de d-1 autor Asooiaţiimei tran
peronul gărei, un esoadrou d<n regimentul în Delphi şi nici n’am vre-o plăcere să silvane, pentru orearea unui fond, oare va
4 de roşiori, cu drapel şi musioă, va da mă urc pe tripod. Atâta doresc însă, ea şi purta numele „Avram lancu .
u
onorurile militaro în sunetele imnului bulgar, femeia din epoca viitâre să sâmene, mă