Page 1 - 1897-08
P. 1
Mieţim JiBiiitintiiutt, „5 a^la“ iese îi l-care di.
îi TiDomii Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, 'piaţs 3B.6,re Ny. 30. Pe un an 12 fl.. pe ţoao luni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
BoristHti n«fvnv.uaii9 sra tsa
ysiino»®. — M«,miKr;ript* bk a® N-rii de Dumlnooă 2 11. po au.
,’^fcrimat. Pentru România sl străinătate;
mSEKAÎE «» psiicasc in Adml- Pe un an 40 frânei, pe ţăse
HlltraţluiiB £n Braşov ţi la ax~ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HvăWrolo Birouri da animniurl: K-rii de Dumlneoă 8 franol.
ta Viona: M. D»kct, Utrkruk
SthaUk, Rurioif Hosu, }.. Opptliks Se prenumără la t6te ofîoiele
Sîaohfolgor; Anton Oppelik, J. poştale din Intru ţi din atară
Vanntbcr, Ia Budapesta : A. 7, li la dd. colectori.
Soidbcrgerg, Ikattin Bemat: în Abonamentul pentru Brasor
Sueureaoi: Agente Havat, Suc» administraţiunea, piaţa mare,
oursaio de Houmanie; Ia Haic- târgul Inului Nr. 30 etagiu
buri.: Karoiyt S Lieir.nann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o ctiii luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
sraimoad pa 9 colonii, 8 ar. .. ei Cu dusul în casă: Pe un an
ŞOor. timbru pentru, o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publioăxî mai dos® duşâ 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
ţorilă ţi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Reclame pe pagina a 8-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
uoriă 10 or. «ea 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 171. Braşov, Sâmbătă 2 (14) August 1897.
„Piedecî" noue. unitară regnicolară ou doue organi- dttoe direot la soisianl, pe oarl biserioa în- Imperatul Germaniei la Petersburg.
saţiunî de sine stătătore nici că se totdâuna le-a condamnat, din oare oausă
Alegerile pentru congresul ca p6te cugeta. Acesta reiese şi din nici ou ooasiunea de faţă nu se va ţinâ MerourI a fost la Petersburg uu eser-
tolic unguresc ce se va întruni, la gravamenul, că diecesa şi catolicii sâmă de acest principiu. oiţiu de arme în onorea împăratului Wil
t6mnă, s’au făcut în mare parte şi ardeleni au fost învitaţî la congre * helm, la oare au asistat amândoi domni
se continuă. Participarea la alegeri sul unguresc prin Primatele. Analo Intr’o conversaţia, oe a avut’o de ou- torii , precum şi căpeteniile autorităţilor
a fost în multe locuri forte slabă, gia cu gravamenul Românilor greco-cato rând prinţul Bismarck ou un cjiariat ger militare etc. împăratul german de repeţite-
aşa de pildă în Arad din 7000 de lici ne arată în destul periculul, ce man, bătrânul ex-oancelar îşi esprimâ mul- orl şi-a esprimat mulţămirea şi în urmă a
catolici cu drept de alegere, nu şi-au se nasce de aici şi imposibilitatea de ţămirea, oe o simte omul, când nu are să lăudat atitudinea escelentă a regimentului,
dat votul decât numai 1051. Preo a lua în considerare resoluţia, de6re-ce pârte nici o răspundere pentrn faptele sale. oare a făout esereiţiile. Multor ofioerl şi
ţim ea, ce-i drept, a desvoltat o mare atunci catolicii Ungariei ar forma De acâstă mulţămire se buoură aoum şi suboficerl li-a oonferit disbinoţiuul. Au ur
activitate aici ca şi în alte părţi, fi- cel puţin patru organisaţiunî auto Bismarck. Chiar dâoă guvernul ar cere sfa mat după aceea eseroiţii de călărit, cari
44
resce pentru asigurarea proprielor nome . tul lui, el nu ’i l’ar pute da, deoreee nu de-asemeuea ah succes esoelent. După ter
interese clericale. Din limbagiul acesta al guver pote controla faptele guvernului. „Folitica^, minarea eseroiţiilor, a urmat uu dejun în
44
Marţa trecută s’a întrunit, pre namentalului „Pester Lloyd reies efise Bismarck, „nu este atât o sciinţă, cât pavilonul imperial, la care au fost invitaţi
cum seim, în Cluşiu şi aşa numitele doue momente, întâiu, că cei dela mai mult o artă ; politioa nu o poţi învăţa, toţi ofioerii comandanţi, oarl au luat parte
staturi catolice din Ardeal, adecă cârmă în realitate s’ar învoi numai oi trebue să ai din fire oapabiiitate pentru la eseroiţii. Aoi, ia dejun, împăratul Wil
congresul mixt al diecesei romano- cu o astfel de organisare autonomă ea. Nici cel mai bun sfat nu folosesce ni helm a făcut ounosoat arehidueelui Nicolae
catolice din Transilvania. a bisericei, care se tacă posibil gu mic, cecâ nu se eseoută în mod coreot. Nicolaevicî, că l’a numit proprietar al regi
Aici în Transilvania esistă de vernului de a înfluinţa în mod de A.ioI (în politioâ) e toomai ca şi la călărit. mentului de husari Nr. 10 din Magdeburg.
mult o organisaţiune autonomă a cisiv administraţia şcblelor şi a fon Nici oel mai bun stat nu ajută, oăol dâcă După dejuu amândoi domnitorii s’au reîn
bisericei catolice şi întrunirea amin durilor bisericesc!; al doilea, pentru oâlăreţul nu soia însu-şl să oălărâsoâ cum tors la Peterhoff.
tită a avut de scop tocmai ca adu caşul contrar, când adecă nu i-ar se cuvine, calul îl trântesoe. — Vorbind La prâacjul de gală, oe s’a dat în
narea „staturilor catolice din Ar succede guvernului se ajungă la despre oestiunea orientală, Bismarck se es oasteiul dela Peterhoff, au luat parte vre-o
44
deal se ia posiţiă faţă cu viitorul acest resultat, îi vine fbrte bine la primâ despre Turci în mod forte binevoi 60 de oficerl de marină germani şi vre-o
congres autonomie, la care, pe basa socotâlă de a ave prilegiu se se tor, (jiaând, că singur ei sunt îu Orient 30 rusescl, apoi oanoelarul imperiului Ho-
regulamentului electoral din Octom- provbce la cât mai multe pedecî ca gentleman!, pe când oelelalte seminţii sunt henlohe, seoretarul de stat Bfilow, mai
vre 1869, au fost conchiemaţî direct se pbtă zădărnici organisarea auto în privinţa morală şi politică degenerate. mulţi miniştri rusescl etc. Amândoi domni
şi catolicii din Ardeal. nomiei catolice pe base solide. Atitudinea Grecilor a oaraoterisat’o ca pe torii erau în uniforme de admirall de ma
In resoluţiunea, ce a luat’o, con un joc ai unor banoroţl şarlatani. rină: Wilhelm In uniformă rusescă, âr Ţa
gresul diecesei catolice ardelene ac- rul în uniformă germană.
*
centueză drepturile acesteia, între Dela Bruxella am primit, o broşură, Ţarul rosti în limba germană urmă
care şi dreptul de a’ş! trimite depu format şi hârtia elegantă, sorisâ în limba Pressa din Petersburg se ocupă me torul toast: „’Ml servesce spre mare buouriă,
taţii sei la congresul autonomie reg- franoeaă cu titlul „Protestaţi on de Roumains reu ou oomentarea enuuciaţiunilor dela Pe- că am oa ospeţl ai mei pe ofioerii flotilei
nicolar din sînul seu în mod de sine de Transylvanie et de Hongrie contre l’op- terhoff, după oarl împăratul Wilhelm vrâ germane, căreia am onore a aparţină şi
stătător. Mai departe se face în pression magyare (8° pag. 20). Aoâstă bro împreună ou Ţarul Rusiei să lucreze la eu. Ridic paharul în sănătatea lor şi pen
a
aceeaşi resoluţiune solemnela decla- şură a fost de cătră tinerii universitari ro susţinerea păcii europene. „Novoie Vremia tru înflorirea frumosei flote germane . —
44
raţiune, că, deşi de astă-dată escep- mâni din Bruxella împărţită între membrii (jioe, că pentru a se pute susţină paoea, e împăratul Wilhelm a răspuns: „In numele
ţional adunarea catolicilor ardeleni conferenţei d& paoe interparlamentare, apoi lipsă, ca Europa să influinţeze oât mai cu flotilei mele espnm cea mai adânc simţită
nu protesteză în contra faptului, că între (fidele şi bărbaţii politici de Irunte rând asupra Turoiei în oestiunea regulărai mulţămită Maiestăţii Tale. Ridic paharul
alegerile s’au ordonat a se face pe ai Europei. In ea se înşiră tâte persecu- sorţii Cretei şi a întroducerei reformelor meu pentru bunăstarea şi înflorirea flotilei
u
temeiul regulamentului electoral a- ţmnile, ce au trebuit să le sufere Românii interiore în Turcia. „Novosii este convins, frumose şi pline de gloriă a Maiestăţii Tale,
mintit, totuşi de aci se nu se tragă din partea stăpânirei unguresol dela pro că petreoerea părechei imperiale germane ai căreia admirai am onorea de-afiaoum“.
nici nici o consecenţă în defavorul cesul Memorandului îneooe; se arată în în capitala rusâscâ va contribui la des- Pe la 10 6re sâra domnitorii făcură
posiţiunii de drept şi a autonomiei deosebi, cum s’a prooedat la sugrumarea voltarea raporturilor paclnice între Ru o preâmblare ou trăsura în paroul splendid
legale a diecesei roaiano-catolice din partidului naţional român prin interdioerea sia, Germania şi tote oelelalte state eu iluminat, âr la 11 ore se reîntârseră în
Ardeal. „Numai congresul nostru întrunirilor române de oaracter politic, pe ropene. In sensul aoesta vorbesc şi cele palat.
autonom este în drept a alege de cale ilegală, şi în genere se protesteză săr- lalte gazete rusescl u
* In (Ţ a următâre păreohile imperiale
legaţi la congresul regnicolar şi a bătoresce în contra perseouţiunilor sistema- plecară la Kronstadt. Ţarul Nicolae era în
representa clerul şi poporul diecesei tioe a Românilor naţionalişti şi contra ordo I-s’au cam suit la oap Sultanului vic uniformă de admirai german, âr împăratul
din Ardeal — c}i resoluţiunea — nanţelor ilegale ale ministrului de interne. toriile oâştigate în oontra Greoilor în urma Wilhelm în uniformă de admirai rusesc.
ce
44
14
şi de aici conchide, că decisiunile Broşura se înoheiâ cu ouvintele: „Suntem „plimbării militare , oe au fâout’o oştile La pleoarea din Peterhoff musioa intona
ce se vor lua la congresul regnico Români şi voim se rămânem în veci Români/“ lui Edhem-paşa prin Tesalia. E forte ca imnul german, se deteră bubuituri de tu
lar unguresc pot fi valabile pe te „Tribuna dm Sibiiu ne mai spune racteristic pentru atitudinea Sultanului, lim- nuri şi mulţimea striga „urra!“
44
ritoriul diecesei catolice ardelene nu cu privire la broşura de mai sus urmâ- bagiul foilor oficiale turcesc! din incidentul
mai întru cât aceste decisiunî vor torele: visitei prinţului bulgar la Constantinopol.
fi primite de representanţa ei auto „Acâstă broşură frumâsă din vorbă, Cu mândriă, ba chiar cu îngâmfare se ac- Preliminariile păcei.
nomă propriă. cuprinde nu altceva, decât „Vrotestul“, care oentuâză de oătră aoeste foi, că prinţul
44
In fine declară resoluţia, că ca se proiectase a se lansa în contra ultimelor Ferdinand a venit oa vasal să se închine Etă, după „Franklurter Zeitung ,
tolicii ardeleni nu vor renunţa nici acte de prigonire şt brutalitate ale guver suzeranului său. care ar fi textul preliminariilor de
odată la autonomia lor esercitată de nului maghiar după oprirea conferenţei na Etă ce sorie acum cfi&rul turoesc „Ik- pace, aşa cum a fost redactat de
mulţî anî pe basa de legi positive, ţionale convooate pe 24 Ootomvre 1896*. dam“: Faimele, că prinţul Ferdinand al representanţii puterilor:
de consvetudine şi de disposiţiunî Bulgariei ar fi venit la Constantinopol în Puterile însăroinându-se ou apărarea
regescî; salută totuşi cu bucuriă miş afaoerl politice sunt false. Prinţul Ferdi intereselor Greoiei şi Turcia acoeptând
carea autonomică din Ungaria şi sunt LK0N1CA POLITICA. nand a dorit deja în Roma să-i esprime intervenţiunea puterilor, s’a stabilit o înţe
gata a întră în cadrul unei autonomii — 1 (13) August. Sultanului devotamentul său. Nu-i de mi legere pentru oele un-spre-4ece paragrafe
catolice, însă numai sub condiţiunea, Cum se vede, oestiunea ooupârei scau rat, că personele, cari stau sub suzerani următore între ambasadorii însăroinaţl cu
ca se se afle un mod de organisâţiă, nului episcopesc din tfskiib nu se va re- tatea otomană, visitâză din când in oând negooiările şi delegatul Portei:
în care se pbtă întră şi autonomia solva în favorul Şerbilor. După oum spune Constantinopolul, oum face acum prinţul 1. Delimitarea fruntariei se va face
catolicilor ardeleni fără restrîngerea o telegramă din capitala Turciei, sinodul Ferdinand, pentrn oa să facă un raport după traseul oare figurâză în anexele tra
drepturilor de pănă acuma. p&triarchal din principiu s’a pronunţat în asupra Bulgariei, şi asupra vilaietului Ru- tatului pentru preliminariile păcei.
Aceste hotărîr! s’a decis a se contra pretensiunei Şerbilor, de-a se ooupa meliei de ost. Operaţiunile delimitărei se vor începe
aduce prin Primatele unguresc la cu aoel soaun episcopeso prmtr’un bărbat de — AoeleaşI foi spun, că prinţul Fer oel mai târ4iu 15 (Şile după semnarea pre
noştinţa congresulai regnicolar, ce naţionalitate sârbă. Despre acâstă hotărîre dinand a venit la Constantinopol în urma liminariilor. Ele vor fi esecutate de oătră
se va întrunii. a sinodului a fost însoiinţat ministrul ple invitării repeţite a Sultanului şi oă faima, delegaţii Turoiei, ai Greoiei şi ai puterilor,,
„Resoluţia luată de catolicii ar nipotenţiar al Serbiei printr’o notă oficială. că Rusia l’ar fi îndemnat să facă visită eoeştia din urmă funcţionând oa arbitri în
41
deleni în unanimitate — (Ţ orga Sinodul a declarat, că principiul, de-a se Sultanului, nu este adevărată. Se mai aduc oas de diferend.
06
nul guvernului — „va înmulţi nu alege episcopii (macedoneni) după naţiona în legătură ou visita prinţului bulgar ces- 2. Grecia va plăti Turoiei o indem
mai piedecile, ce va ave se le delă- litate, stă în contra-cjioere ou spiritul bise- tiunile regulării afacerii metropolitane de nitate de patru miliâne lire turcesol (92
ture congresul viitor. O autonomiă rioei gr. or. sârbesol, ba acest principiu fjshilb, precum şi acele ale derutelor bulgare. milione de franci).
