Page 102 - 1897-08
P. 102
P agîna 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 192—1897.
peste cap, îi va dicta ea linia de purtare rală, este făcută pentru a sdrobi orl-oe lâneă asta, Kasios aousă pe ministrul-pre-
„Crisa în Austria şi urmările ei.“
chiar spre dauna lui însuşi; pe urmă în- oposiţiă, orl-oere ar fi ea. Er aoâsta şedinte Banffy pentru calumniă, âr pe mi
„Nemzet dela 8 Septemvre pu oheie: — ierte-mi-se de a-o spune — însâmnă a nistrul de honvecjl br. Fejervary pentru
u
blică un articol, fârte remarcat şi „Dâr şi pe oalea acâsta se p6te găsi se juoa cu cuvinte spuuându-i-se minori învinuiri false. In oontra lui Fejârvary, Ka-
w
aci la noi şi dincolo în Cislaitania, o astfel de soluţiune a orisei parlamentare, tăţii: „nu eşti representată ! când lucru sicl a mai făcut arătare şi pentru încercare
întitulat: „ Gris a în Austria şi urmă oare nu va oăşuna o rană adânoă ooustitu- rile se întocmesc astfel înoât nu i-se lasă de omor, săvârşită prin o provooare la duel.
rile ei A Scotem din el următârele ţiei, deşi în direcţiunea politică provâcă o mai mult deoât 5 la sută (? Trad.) de Se ’nţelege, aousaţiuuea aoâsta a făcut mare
părţi mai importante: mare şi nefavorabilă schimbare. Acesta va scaune în dietă. sensaţiă în Budapesta şi toţi aştâptă cu
produce şi asupra nâstră efect stricăcios Prevăd dinainte, oe ’ml va spune d-1 ouriobitste să vadă, oare va fi sfîrşitul şi
„Iu urma obstrucţiunei parlamentare
Dâr oe se va întâmpla, dâoă niol în mo Pdzmandy; tot acelaşi lucru ce mi-’l a flis îu oine are să între mai curând în temniţă:
a Nemţilor, precum şi a desvoltării mai
dul aoesta nu va suooede a găsi soluţiune? oonferenţa interparlamentară, adecă : „Prie d-nii miniştri în oontra oărora s’a făout
departe a evenimentelor după înohiderea
Unde va fi constituţionalismul şi parlamen tena Durând, asta nu vă privesoe; aoâsta arătarea, ori dâră ohiar Kasios, oare a fă
Reiohsrath-ului, in Austria nu e vorba acum
tarismul austriac, ce se va întâmpla cu de- este afacere interiâră a Ungariei". out arătarea?
de crisa guvernamentală...,'ci acolo esistă crisă
legaţiunile, ou cuota eto. Nici nu ne place Dâr şi aiol greşesoe d-sa: Cestiunile
parlamentară, ba chiar constituţională. Cea
a ne ocupa cu aceste cestiunl-, dâr nu putem sulevate printr’o naţionalitate asuprită, oare Alegere de protopop. Iu 1 Septemvre
de pe urmă, oe-i drept, nu s’a produs încă,
să le treoem ou vederea, âr omului politic cere dreptate nu sunt cestiunl interiore, n. o. s’a făout alegerea de protopop româu
dâr e aprâpe de a se ivi, deoreoe pănă a
cu minte, austriao ori maghiar, nu-i este deoât în urma unei ficţiuni diplomatioe în gr. or. în traotul Abrudului. Candidaţi au
eşi din înourcătură, chiar în oaşul unei des-
ertat a pune în joo interesele ce sunt le vechite, care şi-a cam trăit traiul. Odini- fost doi, anume d-nii: Petru Popovid, pa-
voltărî favorabile şi paclniea a lucrurilor,
gate de ele . orâ puterea părintâsoă — adecă o afaoere roch în Abrud.-sat şi administrator proto»
u
vor trebui să se faoă sohimbărl mai miol
de familiă, afacere interiâră — mergea pănă popesc, oare după oum comunică „Tel.
or! mai mari, dâoă nu chiar în textul cons
a da drept de viaţă şi de mârte asupra Rom.", a întrunit 27 voturi, pe când al
tituţiei austriaoe, atunci de sigur în îm Un independent doilea candidat, d-l Romul Furduifi, proto
prejurările constituţionale austriaco; ab- oopiilor; astă4î, tatăl care maltratâză nu
despre lupta dintre Maghiari şi Români. mai pe copiii săi n’ar putea să se provâoe popul aotual al Câmpenilor, a întrunit nu
străgend ohiar dela faptul, că în ori ce cas la puterea sa părintâsoă, spre a se sustrage mai 17 voturi.
trebue se socotim la o schimbare său cel puţin „L’Indâpendanoe belge“ dela 3 Sept.
la o modificare a direcţiunei politice. Er publioă, în formă de sorisâre, un articol de vindictei publice. De asemenea ohiar Co Ţarul la Paris. „Figaro" anunţă, oă
aoâsta va avâ indireot sâu direot înrîurinţă d-1 Durând dit Dupont, bine cunosout ou dul internaţional, votat anul treout la Bu preşedintele republioei, d. Felix Faure, a
în prima linie asupra vieţei politioe din faimosul agent călător ungar Pdzmandy. dapesta, în al VlI-lea Congres al Păoii, confirmat soirea despre visita Ţarului Ni-
lâuntru în Austria, âr în rândul al doilea ţfiarul belgian i-a dat loc ohiar pe pagina proclamâză nedestoinioia guvernului, oare oolae al II la Paris în primăvara viitore.
orgauisâză sâu îngăduie măceluri contra
asupra relaţiunilor între Austria şi Ungaria întâia imediat după artioulul său de fond Gazeta parisiană crede a soi, oă Ţarul în
cetăţenilor săi, (ca la Mehadioa! Red. „Gaz.
chiar şi în caşul decă esenţa dualismului şi telegrame. Etă-1: suşi a anunţat aoâstă visită, cu prilejul
Trans."), oeea-oe în timpurile trecute era
peste tot nu va încerca nici o schimbare; D-le director! L’lndâpendance va da
u
r primei sale oălătorii, în capitala Franciei.
— ba în rândul al treilea — p6te chiar şi voie, nu mă îndoeso, unui independent permis. Ei bine, acâsta nu este decât în Fiind la Versailles, în cerc restrîns, Ţarul
ceputul. Progresând oivilisaţia va cresoe şi
asupra desvoltării nostre interiore, chiar de a ’ţl spune cuvântul privitor la lupta a spus oă crede să visiteze din nou Parisul,
simţământul de solidaritate internaţională,
în caşul, dâoă independenţa nâstrâ consti oe o duo în aoeste oolone Maghiarii şi Ro de astă dată însă singur.
pe oare o proclamâză deja adevăraţii
tuţională — de oare nu se p6te atinge mânii. Eu sunt independent întâiâ, pen-
âmenl de Pace. Şi e aprâpe cjiua, când
nici un faotor — se va validita mai de tru-că nu sunt nici Maghiar nici Român, Scumpirea pâuei. Nu numai la noi în
faptul de-a tracta cu nedreptate pe un po
parte pe deplin neatinsă, oeea-oe se înţe şi pentru-oă, nici de aprâpe niol de de Braşov, în Budapesta, în Viena, Buouresol
por va fi privit drept crima vătămării Eu
lege de sine, şi va rămâne pe basa dua parte n’am niol un fel de interes în oârta şi Paris, oi aprâpe în tâte oraşele mai mari
ropei (Use-Europe) tot aşa de bine oum e
lismului. ce despărţesce aoeste două naţiuni. ale Europei pânea a înoeput a se soumpi
privită crima de măceluri. In orl-oe oas, la
„Toomai de aoeea, atât desvolta- Sunt independent de-asemenea în ca într’un mod, oe pune pe griji pe consu
rea şi relaţiunile reoiproce ale celor două litatea mea de Pacific, devotat principiilor realisarea acestui ideal, implicat prin ou- matori. Aprâpe în fiă-oare săptămână pre
vântul de Federaţiunea europeană, trebue
state ale monarchiei, cât şi viaţa dinăun liberalismului şi dreptăţii, de care trebue să lucreze şi luoră ohiar Partidul pacific in ţurile pânei se uroă şi preţul buoatelor.
tru a amândorora, apoi vacja şi puterea să fiă inspirată orl-oe judecată adusă asu Consulul austro-ungar din Riga scrie, oă
ternaţional.
dinăuntru şi dinafară a monarchiei întregi, pra aoestei cestiunl. In sfârşit nici unul în mai multe ţinuturi ale Rusiei fometea
Primesce, te rog, d-le Director, închi
aşa de adâno sunt interesate la crisa aus- din cele două tabere nu pâte să ’mî im bate la uşă şi preţurile bucatelor sunt atât
năciuni din partea cetitorului D-tre forte
triaoă, înoât putem învinui cu drept pe toţi pute parţialitate în favorul rivalului său; de mari, înoât ţăranii, ale oăror ţarine n’au
neînsemnat.
faotorii şi tâte faptele, cari au provooat pe o parte ca şi pe cealaltă am amici nu produs nimio în anul aoesta, nu sunt în
Durând dit Dupont.
aeâstă crisă, hă oă ea purcede din partea meroşi pe care-i deplâng a-i vedâ râsbo- stare să-şi prooure nici măcar sămânţa de
partidelor guvernamentale, hă din nisuinţele indu-se între ei. sămănat.
naţionaliste. Astfel am oetit ou mult interes sori- S O I R I L E O S L E L Grâu rusesc îu Ungaria. Foile din Bu
a
Nemzet îşi esprimă apoi mai pe sârea d-lui Razmandy, în „L’Indâpendance"
r) — 30 August v. dapesta spun, oă o mâră de vapor de-aoolo
larg „părerea de rău“, cb ® d că Nemţii dela 27 August, ou oât am avut noroc de a cumpărat 4Uele acestea 20,000 măjl me-
n
0
au refusat de-a întră în pertractări cu con a aucji pe acest orator în mai multe eon- Predici. Mâne (Duminecă în 31 Au trioe de grâu adus din Rusia. Transportat
tele Badeni, oare i-a chiămat la oonferenţe ferenţe interparlamentare şi a aprecia de gust v.) va predica în Biserica St. Nicolae
din Scheiu părintele Dr. V. Saftu. gata aoasă a costat 12 fl. 72 or. maja. De
cu Cehii, fapt, „prin care ei au atras asu- o potrivă talentul şi caracterul său. Sori-
altmintrelea în decursul lunei lui Iulie a
pră-şl răspunderea pentru zădărnicirea îm sârea lui mă atinse aşa-dâr forte neplăout, Cabinetul Banffy acusat la tribunal. aoestui an s’au importat din Rusia în Aus-
păcării". Nu numai oă nu şi-au îndreptat şi anume în sensul, că este menită a porni Consilierul ministerial în pensiune Kasics
situaţia, der şi-au înrăutăţit’o deadreptul, discuţiunea pe altă cale şi a induce în ră Pâter a înaintat Marţa trecută o hârtiă ur tro-Ung&ria 55,635 măjl metrice de cucu
ruz, 30,784 măjl metrioe grâu şi 49,747
căci, în urma purtării lor, Badeni s’a pus tăcire personale, oare nu ’s pe deplin în gentă la tribunalul din Budapesta, în oare măjl metrioe săoară. E un semn fârte trist,
la toomâlă ou alţi factori, oare vor ave curent ou aeâstă oestiune. ridioă grele aousaţiunl în oontra întregului oând într’o ţâră agricolă, oum este şi ţâra
forte uşor drept resultăt „nu numai men D-1 George Moroianu a arătat erl ministeriu unguresc, afară de miniştrii Jo-
nâstră, trebue să se aduoă buoate din alte
ce
ţinerea ordonanţelor, der desvoltarea şi es- prin oifre ofioiale pănă la oe măsură merge sika şi Josipovioh, In aousaţiune se c}' !
ţări.
tinderea lor mai mare (asupra Silesiei, oum disproporţiunea în representaţiunea popu- oă în 9 Septemvre 1896 consiliul ministe
anunţă ultimele soiri. — Red. G. T.) laţiunei române în Camera ungară privitor rial a voit într’o causă de prooes să sus Cununiă şi logodnă. D-1 Demetriu Ra-
Yorbind apoi mai amănunţit de ra la importanţa ei numerică. Cestiunea de tragă pe Kasics dela judele său legal şi coţan sbsolvent de teologiă, din comuna
}
porturile între Badeni şi majoritatea auto altfel este de ordine generală. Legea elec să-l târască înaintea unui for administrativ, Ibănescî, se va cununa Luni în 20 Sept.
nomistă, autorul admite posibilitatea, oă torală ungară, care în Europa este mode oare for după lege niol nu asista atunci, n. c. cu d-ra Veturia Târnăvean, fiica d-lui
ea, majoritatea, îi va cresoe lui Badeni lul de oomplioaţiune arbitrară şi antilibe- oi numai mai târejiu avea să se creeze. Pe preot Alesandru Tărnăvean din Hodac.
necas şi blăstăma pe Radu, der nu — Aşi merge, socrule, la dum- două, er cât pentru casă, aceea vor oului, că ei se desparţiau, der se
mai p’ascuns, că în aucţul lui nu niata, că sciu că cu dragă inimă preţui-o în ban! şi vor 4i° e: care despărţiau ca fraţii, de tot satul se
cuteza să cţică nimic. mă poftesc!, sciu că mai cu hodină vrâ se rămână în casă şi în olate sculă în gura lor. Radu obşitarul,
Fiind lucrul aşa, Pavel se sfătui voiu trăi, der mi-e jale se las eu să întârcă celuilalt atâta şi atâta cum 4i° satul la Rudu Radului,
ea
em
cu socru-s’o, cu diacul şi cu năna- casa de zid în fruntea satului, şi sumă de banî, să 4i° 700 florin!. Radu obşitarul striga în gura mare,
şu-so, cu popa, ce-i de a face? grajduri de bârne şi şură şi olate Radu, nu-i vorbă, legii va trebui să că el numai de voiă dă lui frate-s’o
Socru-s’o 4icea aşa: Hai, Pavele, bune şi se me apuc a-m! face câte se plece, şi s’a pleca, der din casă Pavel ce dă, că lui i-se cade tot
la mine; i-aţî muierea şi tot ce ai tote, după ce aceste, ce sunt, mie n’a eşi pănă ce-i vei pune pe masă ce-i acolo, că el a slujit pe împăra
şi vină tu la mine pănă ’n primă mi-se cuvine, că sunt me4in şi cu suma de banî, ce va hotărî legea. tul şi împăratul i-a dat lui drept
vară, atunci vom pune umăr la limba de mârte mi-a lăsat mie va Tu, cu banii aceia, îţî poţî face cele peste tot ce-i acolo, cu atât mai
umer şi ţî-om face casă orî în fun tra. Şi-apoi unde se me trag? Pe o de lipsă în fundul grădinii, tot în vârtos, că casa încă-i făcută de o
dul grădinii tale, orî pe grădina uliciâră dosnică şi glodosă! Im! vine sat cu âmenii vei fi şi acolo. Că, cătană, de unchiul Ştefan, care a fost
mea, faţă ’n faţă cu casa mea. Că greu, socrule. Par’că mai bine va fi să 4icî că Radu s’a da platnic la căpitan. — Pavel îş! aduna ce avea,
se staţi acolo, claie pe grămadă cu se merg la un potracăr se-i dau ce cele 7—8 sute fl., ce va hotărî legea, der puţin pute aduna, că Radu nu-i
Radu şi cu muierea lui nu-i de trăit, i-oiu da şi să-m! scotă dreptul. una ca aceea cu greu o cred şi, prea lăsa se iee numai cam aceea
numai vă faceţi păcate, tot supă — Ba una ca asta se nu faci, chiar de s’ar da platnic, dela el în ce lui nu-i trebuia. Din vite, câne
raţi, tot amărîţî, tot cu inima rea. finule, răspunse preotul. Potracăr e veci nu ve4î banii, că-1 ve4! cine i. cânesce i-a dat jumătate, din bucate
El e om cu capu-a mână, te pâte cel do sus. El va face dreptate. Te D’apoi pricinile şi larma şi vorbele cam a 3-a parte, din fân abia o
odată sluti orî pe tine orî pe Rosa- du la socru-t’o pănă ’n primăvară, slabe?! Lasă-1 în scirea Domnului! claie, âr din ciopocurî, din vase,
lia, şi atunci ce folos îţi ave de atunci îţi fă tu căsuţă pe grădina Adună-ţî tot ce ai, te desparţi de mai nimic; carul, plugul, şi grapa
lume? Lăsa-ţi-1 în soirea lui Dumne- ta, unde se nu mai ai cu nimenea el cu buna, ca fraţii, că cel de sus le opri tâte Radu ; „eu am slujit pe
cjeu, că de-i drept şi adevărat cum amestec. Ascultă, finule, de mine, va ajuta celui drept, er pe cel ce împăratul, nu tu; mie mi-se cade";
el cţice, atuncî DumneŢeu parte i-a că 4§u nu te învăţ rău. Că, uite, âmblă cu nedreptul, sfinţia s’a l’a ,,păn’ am fost eu p’acolo, tu ai bi
face de bine, de unde nu, judecata finule, de merg! la leg! şi la jude- certa, precum veflî la carte ! ruit tâtă moşia, tu ai avut pe mână
şi pedepsa lui Dumne4eu peste el căţî, de acolo ţ!-a eşi aşa: Sunteţi A doua 4i tot satul era adunat tote vitele de cine! anî, de când a
va căde. doi fraţi, aveţi se împărţiţi tâte în în ogradă la feciorii lui Radu Tur- murit tata, te-ai umplut de banî cum
